Integrat expulzat

Publicat în Dilema Veche nr. 344 din 16 - 22 septembrie 2010
Integrat expulzat jpeg

Proiectul „Romano Kher-Casa Romilor“, cofinanţat din Fondul Social European, urmăreşte „readucerea pe piaţă şi în viaţa activă a comunităţii a meseriaşului tradiţional de etnie romă“. Cum văd cîţiva reprezentanţi ai acestui proiect implicaţiile măsurilor de repatriere ale romilor români, luate de către guvernul francez şi, la firul ierbii, pe cine consideră piatră de temelie în integrarea etniei în România? 

1. Care credeţi că vor fi implicaţiile recentelor expulzări ale romilor din Franţa? 
2. Cine credeţi că e responsabil cu integrarea etniei rome?

Ciprian Necula, manager proiect 
1) Nu mari. Probabil o creştere a gradului de xenofobie, mai multe voturi pentru politicienii de drepta Berlusco-Becalizaţi din ţările occidentale… romi mai bogaţi, romi mai traficaţi, romi mai loviţi de soartă. De ce ar merge cineva, cu casă – sărăcăcioasă, dar casă – să locuiască la picior de pod, în condiţii insalubre, cu copii în preajmă, nu iubiţi, ci munciţi. Nu şcoliţi, ci exploataţi?! Statutul de rom – victimă a sistemului – e favorabil celor care fac trafic de persoane. Cerşim aici pentru că în România nu avem ce să facem. Mişcarea romilor – dezorganizată de fel, incoerentă şi nepregătită – va reacţiona din nou cerînd boicotarea unor produse imposibil de boicotat.  

La ce ajută o astfel de utopie? În afară de imagine, nu am un răspuns. 2) În logica celor spuse mai sus, am un singur răspuns – Guvernul României. Problema nu e în Franţa, nici în Italia, ci aici, în spaţiul mioritic unde, din cauza ignoranţei autorităţilor şi şmenului balcanic, unii dintre romi sînt cetăţeni de mîna a doua. Guvernul României vinde doar strategii bine scrise, imposibil de implementat, fără buget, construite pentru ochiul european. Politica actuală a Guvernului României în ceea ce priveşte populaţia romă e simplă – externalizăm problema, romii sînt o problemă europeană, nu neaoşă. Şi, iată cum am mai tras o ţeapă Europei! Romii, cei din România, sînt cetăţeni români cu drepturi depline, iar premierul Boc ar trebui să ştie asta (e clar că nu ştie cînd etnicizează infracţionalitatea, cînd ministrul de Externe foloseşte în discursuri idei rasiste, într-o inconştienţă ignorantă şi gîndire viciată). Cred că forma fără fond se aplică perfect şi pentru romii din România. Deci, şi noi sîntem români! 

Lavinia Olau, specialist relaţii publice 
1) Conform statisticilor oficiale, în România sînt peste 500.000 de cetăţeni de etnie romă (neoficial vorbindu-se de aproximativ două milioane), iar numărul cetăţenilor trimişi din Franţa este de rîndul sutelor („în total sînt 700 de ţigani care vor fi trimişi în ţările lor pînă la sfîrşitul lunii, cu avionul“, declara Brice Hortefeux, ministru de Interne – sursa www.hotnews.ro precizînd că primele zboruri vor avea loc pe 19 şi 26 august, iar un al treilea e prevăzut pentru „sfîrşitul lui septembrie“). Dincolo de valurile din mass-media, nu cred că vom avea parte de consecinţe semnificative prin expulzările recente. Probabil că unii se vor reorienta către alte ţări, iar alţii vor rămîne în România, încercînd să se descurce cu banii obţinuţi. 

2) Dincolo de strategii guvernamentale sau europene, cred că responsabilitatea integrării o are fiecare dintre noi. E important să nu gîndim în categorii şi mai ales să nu generalizăm exemplele negative. A-ţi provoca prejudecăţile nu te face „mai european“ sau „mai bun“, ci îţi oferă ocazia de a descoperi oameni extraordinari cu istorii de viaţă complexe. Prin proiectul „Romano Kher-Casa Romilor“ ne propunem să revalorizăm meşteşugul tradiţional rom ţinînd cont tocmai de aspectele unice ale fierarilor, lăutarilor, ceaunarilor, argintarilor, florarilor sau rudarilor care-şi practică meseria lor de generaţii. 

Marian Dobre, director comunicare
1) Implicaţiile sînt greu de anticipat acum. Italia începe să aplice oarecum acelaşi model… şi probabil că vor mai fi ţări, guverne colorate politic, dornice să-şi apere, chipurile, cetăţenii lor, lovind în cetăţenii altora. Ai cui? Ai nimănui. De ce? Pentru că în spatele declaraţiilor pro şi contra recentelor expulzări ale romilor din Franţa rămîn faptele. Şi acestea nu pot fi anulate pentru că, surpriză, romii nu există. Aşa cum nu există, în astfel de cazuri, nici români, bulgari, italieni, francezi etc. Există, în schimb, un lider francez, unul italian şi doi-trei europeni. Cine vorbeşte cu aceştia în numele şi în interesul romilor? 

2) Romii sînt singurii responsabili cu integrarea lor. Dacă cineva vrea să ia decizii care îi privesc, ar trebui să discute direct cu aceştia. Da, dar cine sînt aceştia? Şi aşa, am intrat într-un cerc vicios.

Foto: Lucian Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni