Însemnările unui pelerin

Codin CARADIMU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 697 din 29 iunie ÔÇô 5 iulie 2017
Însemnările unui pelerin jpeg

Azi, c├«nd ╚Öi dac─â tragi un v├«nt pe strad─â se pune c─â faci reclam─â restaurantului din care ai ie╚Öit, apari╚Ťia unei alternative la Sf. Parascheva pentru cealalt─â jum─âtate de consumatori evlavio╚Öi ai ╚Ť─ârii era inevitabil─â.

Am fost la Prislop de trei ori. Cum se merge, ca s─â se pun─â la socoteal─â, zic cunosc─âtorii. O prieten─â ├«mi spunea c─â are rude ├«n lumea monahal─â care nu au reu╚Öit s─â ajung─â de trei ori. C├«nd nu e momentul, se opune destinul. M─âicu╚Ťele despre care ├«mi povestea au pornit din Moldova p├«n─â ├«n Ha╚Ťeg ╚Öi de fiecare dat─â li s-a ├«nt├«mplat ceva la ma╚Öin─â. Indiferent c─â a fost una personal─â sau transport public. Poate cu c├«t e╚Öti mai curat, cu at├«t e mai greu de penetrat, nu degeaba am fost informa╚Ťi ├«n prealabil c─â ferici╚Ťi s├«nt cei s─âraci cu duhul, c─â a lor este ├«mp─âr─â╚Ťia cerului.

Tr─âiesc minimum opt ore pe zi, cinci zile pe s─âpt─âm├«n─â, ├«ntr-o comunitate de liber cuget─âtori. Cam ╚Öapte din zece confra╚Ťi cred c─â norocul ╚Ťi-l faci doar cu m├«n─â ta ╚Öi c├«nd faci pasul cel mare se ├«ntunec─â ecranul ca la laptop c├«nd s-a terminat bateria. Recunosc, am fost crescut cu alte ├«nv─â╚Ť─âturi, dar asta nu ├«nseamn─â c─â, odat─â ajuns la Prislop, am stat cu vreun sentiment de evlavie la coada uria╚Ö─â de la morm├«ntul sf├«ntului p─ârinte. Mai degrab─â cu unul de curiozitate. ╚śi chiar am ├«ncercat s─â simt ÔÇ×vibra╚Ťia care ├«╚Ťi taie picioarele pe m─âsur─â ce te apropiiÔÇť. Am citat din descrierea unui maestru ├«n terapii alternative, campion la arc tradi╚Ťional ╚Öi organizatorul primului grup cu care am ajuns acolo. Sincer, ├«n afar─â de st├«njeneala din fa╚Ťa locului de veci ÔÇô un soi de scen─â de stand-up, unde r─âm├«i singur sub luminile rampei ╚Öi unde ar trebui s─â ├«╚Ťi afi╚Öezi c├«t mai conving─âtor evlavia ├«n fa╚Ťa unor sute de enoria╚Öi, care a╚Öteapt─â ├«nseta╚Ťi s─â ajung─â acolo unde e╚Öti tu, iar tu nu profi╚Ťi din plin de timpul de medita╚Ťie limitat, acordat de o m─âicu╚Ť─â cu aer de SPP-ist, care disciplineaz─â masele ÔÇô, n-am sim╚Ťit mare lucru. Poate doar mul╚Ťumirea c─â am avut ├«nc─â o ocazie s─â ├«mi trec ├«n revist─â trecutul ╚Öi a╚Ötept─ârile de la viitor, ceea ce nu i pu╚Ťin, p├«n─â la urm─â, ├«n timpurile astea agitate.

Dup─â un timp de sedimentare, amintirea cea mai prezent─â din primul pelerinaj a fost ├«nt├«lnirea cu localnicii care st─âteau ├«n poart─â ╚Öi ├«mi f─âceau poft─â cu c├«te un borc─ânel cu zacusc─â, o sticlu╚Ť─â cu palinc─â, dulce╚Ťuri specifice locului, toate f─âcute la ei ├«n gospod─ârie. Nu cu artefacte sau alte obiecte promo╚Ťionale cu branding Arsenie Boca, a╚Öa cum poate v-a╚Ťi a╚Ötepta.

Singurul loc asumat comercial, oficial, unde stai la alte cozi interminabile ÔÇô dup─â ce ai a╚Öteptat s─â-╚Ťi u╚Öurezi portbagajul de dona╚Ťiile achizi╚Ťionate de la Penny Ha╚Ťeg pentru buc─ât─âria m─ân─âstireasc─â ÔÇô, s├«nt chio╚Öcurile mici din lemn a╚Öezate pe aleea principal─â a m─ân─âstirii. Acolo c├«te o m─âicu╚Ť─â jedi (un soi de Master Yoda, dup─â v├«rst─â, vorb─â, port ╚Öi dimensiune) vinde lum├«n─âri ╚Öi branding autorizat Arsenie Boca.

De╚Öi n-am prins picior de cre╚Ötin din ╚Ť─âri ortodoxe ├«nvecinate s─â calce cu autocarul sau cu ma╚Öina mic─â ├«n parcarea ne├«nc─âp─âtoare de la Prislop, grupurile de enoria╚Öi autohtoni dep─â╚Öesc cu mult aglomera╚Ťia ╚Öi cozile de la ├«nsu╚Öi flagship store-ul cre╚Ötinismului, morm├«ntul M├«ntuitorului de la Ierusalim. ╚śi vorbesc ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â, c─â abia m-am ├«ntors de acolo.

Mirosul banilor se ridic─â ├«n nori╚Öori grei deasupra Ha╚Ťegului, ├«ns─â afacerea loco ÔÇô zecile de comercian╚Ťi ambulan╚Ťi de pe traseul premerg─âtor m─ân─âstirii ÔÇô e frec╚Ťie la picior de lemn ├«n compara╚Ťie cu descurc─âre╚Ťii care g├«ndesc global ╚Öi ac╚Ťioneaz─â local, iar aici m─â refer la v├«nz─âtori online de branding ÔÇ×Arsenie BocaÔÇť.

Ajung adesea ├«ntr-un sat din D├«mbovi╚Ťa, unde localnicii ├«mi sorb amintirile din cele trei pelerinaje de la morm├«ntul lui Arsenie Boca. Ei bine, ace╚Ötia s├«nt victimele perfecte. Target-ul Arsenie Boca, dac─â nu are Mega Image ├«n comun─â, are sigur fibr─â optic─â de la Telekom. De╚Öi c├«te un localnic cu spirit ├«ntreprinz─âtor mai ├«ncearc─â s─â adune de un microbuz ca s─â ajung─â tot cre╚Ötinul la Prislop s─â-╚Öi rezolve o artrit─â, o datorie la banc─â, o fat─â nem─âritat─â sau un b─âiat cu darul be╚Ťiei, cons─âtenii, p├«n─â str├«ng b─ânu╚Ťii pentru c─âl─âtoria ini╚Ťiatic─â, au la ├«ndem├«n─â un card de debit ╚Öi o serie de site-uri care ├«i apropie de sf├«ntul p─ârinte c├«nd s├«nt la anaghie sau doar prev─âz─âtori. Prin achizi╚Ťia online a unui calendar bisericesc sau a unui magnet de frigider cu chipul ÔÇ×Sf├«ntului ArdealuluiÔÇť te scute╚Öti de un drum lung ╚Öi obositor, ├«ncheiat cu achizi╚Ťia analogic─â a suvenirurilor respective pentru care stai la o coad─â lung─â ╚Öi groas─â ca un varan de Komodo.

Dac─â obiectele promo╚Ťionale chineze╚Öti cu chipul p─ârintelui s├«nt cople╚Öitor de prezente pe pia╚Ť─â, dar mai dificil de cuantificat, mul╚Ťimea de c─âr╚Ťi cu vagi leg─âturi cu Arsenie Boca ÔÇô se pare c─â p─ârintele a scris cu adev─ârat doar dou─â c─âr┼úi ÔÇô reprezint─â aproape 30% din pia╚Ťa de carte bisericeasc─â, ce aduce ├«n total un profit de aproximativ dou─âzeci de milioane de euro anual, sus╚Ťine presa de specialitate.

Deși totul sună pe cît de distopic, pe atît de profitabil, după douăzeci de ani în industria comunicării, recunosc că, dacă eram statul român, profitam din plin de vidul de marketing profesionist al acestei oaze vindecătoare de spirit, trup, nenoroc sau iubiri gheboase.

M─ân─âstirea de la Prislop ÔÇô p─âcat c─â nu ╚Öi cea de la Dr─âg─ânescu, la doi p─â╚Öi de Bucure╚Öti, unde p─ârintele Arsenie Boca ╚Öi-a dat m─âsura talentului l─âs├«nd un testament zugr─âvit cu mesaje demne de opera vizionar─â a unui Jules Verne, H.G. Wells ori Isaac Asimov ÔÇô profit─â din plin de num─ârul impresionant de pelerini. Cred ├«ns─â c─â BOR ar avea puterea ╚Öi priceperea s─â r─âsp├«ndeasc─â ├«n tot spa╚Ťiul ortodox est-european faima sf├«ntului p─ârinte, care i-ar aduce un profit net superior fa╚Ť─â de prezent, dar nu o face. ╚śi e p─âcat c─â doar presa ╚Öi c├«╚Ťiva comercian╚Ťi descurc─âre╚Ťi profit─â de aceast─â poveste de succes a spiritualit─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Practic, am putea vinde lumii ortodoxe orice cu branding Arsenie Boca: de ce nu am promova rovignete sfin╚Ťite pentru drumurile na╚Ťionale, binecuv├«nt─âri ╚Öi dezleg─âri online (vorba prietenului meu Iulic─â), pachete turistice cu cazare ╚Öi demi-pensiune ╚Öi alte bun─ât─â╚Ťi vindec─âtoare ortodoc╚Öilor de pretutindeni?

Nu s├«nt eu ├«n m─âsur─â ╚Öi nu e nici locul aici s─â judec sau s─â compar strategiile de afaceri sau de propagand─â ale Bisericii catolice vs Biserica ortodox─â, dar nu pot s─â nu remarc Madona care pl├«nge: statuia f─âc─âtoare de minuni de la ┼×umuleu Ciuc. Cel mai mare miracol al ei de p├«n─â acum: pelerinajul de Rusalii (catolice) adun─â, ├«n fiecare an, peste o sut─â de mii de persoane din ├«ntreaga Europ─â, Statele Unite ╚Öi de pe alte continente. Acest pelerinaj este cel mai mare din Europa Central─â ╚Öi de Est, urm├«nd s─â fie ├«nscris ├«n patrimoniul UNESCO. Iar noi vorbim de amploarea fenomenului Arsenie Boca ├«n jurul a c├«teva mii de magne╚Ťi de frigider, c─âr╚Ťi, pixuri, calendare ╚Öi autocare. La urma urmei, orice pelerinaj din zona ortodox─â p─âle╚Öte ├«n fa╚Ť─â Rusiei sau a Muntelui Athos, iar manifest─ârile de pia╚Ť─â care se dezvolt─â ├«n jurul lui Arsenie Boca s├«nt doar marketing organic care cre╚Öte haotic precum rapi┼úa sau urzica, pu╚Ťin, dar peste tot.

Pînă la urmă, orice s-ar scrie de bine sau de rău, este evident că avem de-a face cu un fenomen generat de un personaj interesant, despre care chiar nepoata lui afirmă că se exagerează mult în ziua de azi, că se profită din toate punctele de vedere.

S├«nt un om simplu, care ├«╚Öi bag─â nasul prin toate oalele lumii, de╚Öi nu am poz─â cu Sf├«ntul Ardealului ├«n portofel, nici magnet pe frigider. Cu sau f─âr─â un plan integrat de marketing ├«n serviet─â, poate c─â o s─â mai trec pe la Prislop s─â ├«l salut pe p─ârintele Arsenie Boca. De ce? Merge╚Ťi ╚Öi descoperi╚Ťi singuri.

(├Än prima vizit─â se l─âsase seara, st─âteam mai departe de coad─â, la liziera p─âdurii, c├«nd am v─âzut o vulpe care se apropia ├«ncet de mine. I-am vorbit u╚Öor, apoi am scos telefonul ╚Öi i-am f─âcut c├«teva fotografii. Nu a ap─ârut ├«n nici una din ele, indiferent c─â am folosit blitz sau nu. Am renun╚Ťat la f─âcut poze ╚Öi vulpea s-a retras la fel de lini╚Ötit─â cum ap─âruse.) 

Codin Caradimu este director de creaţie la o agenţie de publicitate independentă.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.