„Însănătoşirea democraţiei româneşti“
1) Dl Andrei Pleşu spunea, într-un interviu, că pînă acum România „a avut ghinion la preşedinţi“. Cum comentaţi? 2) Presupunînd că veţi ajunge preşedintele ţării, care aţi vrea să fie principalele trei realizări cu care să vă puteţi mîndri la sfîrşitul mandatului? 3) Ce greşeli n-aţi vrea să faceţi în exercitarea mandatului de preşedinte? 4) Preşedintele ţării are nevoie de dileme? 5) Dintre contracandidaţii dvs., cu care v-ar plăcea să participaţi la dezbaterea finală dinaintea turului II? De ce?
1) Am citit cu interes interviul lui Andrei Pleşu. Nu sînt chiar atît de drastic în aprecieri. Au fost şi lucruri bune, şi lucruri rele, în ultimii 25 de ani. Dacă e vorba de noroc, norocul ţi-l mai faci şi cu mîna ta – spune o vorbă veche din popor. România ar fi putut fi mai norocoasă în ultimii 25 de ani dacă ar fi avut şefi de stat mai conectaţi la realitatea vieţii oamenilor – promotori de valori, nu generatori de jocuri politice sterile. La fel de adevărat este însă faptul că, în toţi aceşti ani, nu au existat derapaje de la drumul european şi euroatlantic al ţării. Un lucru extrem de important, pe care îl preţuim, cu atît mai mult azi, în contextul situaţiilor conflictuale din vecinătatea noastră estică.
Totodată, mai rămîne un adevăr de necontestat: românii au avut posibilitatea să-şi exercite dreptul de vot, să aleagă, chiar dacă, de cele mai multe ori, între două rele. Românii au trăit într-o democraţie, una imperfectă, bolnăvicioasă, bîntuită de „ghinioane“, dacă vreţi, dar într-o democraţie.
Important acum este să ne concentrăm pe însănătoşirea democraţiei româneşti, pe prezentul şi pe viitorul ţării noastre. În 2018, împlinim 100 de ani ca naţiune, şi avem încă mari obligaţii pentru a întîmpina cum se cuvine acest moment istoric.
Ca preşedinte al României, cea mai importantă misiune a mea va fi aceea de a uni şi canaliza energiile naţiunii române către un singur scop: dezvoltarea accelerată a ţării, care să se regăsească imediat, în casa şi în viaţa fiecărui cetăţean al ţării noastre.
Sînt convins că voi reuşi! Mă consider un om norocos, dar – aşa cum afirmam la început – norocul ţi-l faci cu mîna ta. Îi îndemn pe români să-şi facă norocul cu mîna lor, să vină la vot şi să aleagă înţelept.
2) Mutarea centrului de interes al politicienilor, al partidelor, al guvernării către agenda populaţiei va fi prioritatea zero pentru mine. În acest fel, majoritatea românilor se vor simţi cu adevărat reprezentaţi de către aleşii lor.
Aş considera că mi-am făcut datoria ca preşedinte al României dacă, în 2019 (cînd vom prelua şi Preşedinţia rotativă a UE), voi putea pune în bilanţul mandatului meu următoarele trei realizări:
Prima, să aducem – prin legi simplificate, fiscalitate redusă pe muncă, stabilitate şi predictibilitate pentru atragerea de capital străin şi autohton, salarii care să preţuiască la adevărata valoare munca depusă – 4 milioane de români în clasa de mijloc.
A doua, să punem în stare de funcţionare un sistem educaţional performant, unul care să nu mai fie pus sub semnul întrebării de la un guvern la altul. Un sistem care să producă oportunităţi reale pe piaţa muncii pentru toţi tinerii care îşi finalizează studiile. Aducerea şomajului sub 10% în rîndul tinerilor este o ţintă pe care o vreau realizată. Astăzi, acesta este de 40%.
A treia, să punem în stare de funcţionare un sistem de sănătate care să facă posibilă rămînerea în sistem şi în ţară a specialiştilor români. Un sistem care să asigure, la timp, serviciile şi medicamentaţia de care are nevoie orice pacient român, indiferent de vîrsta sau veniturile sale. Să nu mai moară nici un român cu zile! Ca să mă exprim mai direct.
3) Bun, primul răspuns ar fi că nici una din greşelile predecesorilor mei. Fireşte că nu aş vrea să fac vreo greşeală instituţională sau umană în exercitarea funcţiei prezidenţiale. Dar cum omul – deci şi preşedintele ţării – este supus greşelii, erori pot apărea oricînd. Important este ca ele să fie recunoscute, asumate şi corectate imediat, astfel încît efectul lor nedorit să fie unul marginal, periferic.
Punctual, nu aş vrea să fac greşeli în urma cărora să-mi fie reproşată încălcarea Constituţiei sau exercitarea nedemocratică a prerogativelor prezidenţiale. Nu aş vrea să fiu într-un conflict politic deschis cu premierul, de dragul unei competiţii sterile, şi să prejudiciem astfel buna guvernare. Nu aş vrea să greşesc în selecţia colaboratorilor mei.
4) Orice om inteligent are dileme. În cazul unui preşedinte, dilemele sînt cu atît mai mari. E vorba de opţiuni pe care le face, de strategie politică, de prezenţă publică, pînă la urmă şi de personal. Tocmai de aceea e nevoie de luciditate şi realism în toate acţiunile sale, inclusiv pentru depăşirea dilemelor. În mod cert, preşedintele nu are nevoie de false dileme. Nici să le genereze, nici să devină obiect al lor.
„Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor“ – spunea Brâncuşi. Este o experienţă umană utilă, o lecţie de viaţă de la un om de geniu, pe care eu, personal, am integrat-o în felul meu de fi.
5) Dezbaterea finală nu este o chestiune de plăcere. Este o confruntare electorală importantă, uneori decisivă, în urma căreia cetăţenii îşi conservă sau îşi schimbă opţiunea de vot de pînă la acel moment. Nu am preferinţe. Mă simt pregătit pentru orice fel de confruntări electorale. Chiar mi le doresc.
Cel mai probabil, voi participa la această dezbatere alături de domnul Victor Ponta, aşa cum indică, la acest moment, toate sondajele de opinie. Desigur, dacă va dori şi domnia sa. Va fi un excelent prilej pentru concetăţenii noştri să ne compare şi să aleagă în cunoştinţă de cauză. Între mine, aşa cum sînt eu, cu istoria mea şi cu realizările mele, şi domnul Victor Ponta care, deşi foarte tînăr, a dezamăgit deja foarte multă lume.
***
● Klaus Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj). A fost profesor de fizică la diverse şcoli în Sibiu, apoi la Colegiul „Samuel von Brukenthal“. Între 1997-2000 a fost inspector şcolar general adjunct, apoi inspector şcolar general. În 2000 a fost ales primar al oraşului Sibiu din partea Forumului Democrat al Germanilor. A fost reales, cu procente foarte mari, în 2004, 2008 şi 2012. În 2009, a fost propus de PNL pentru postul de premier (susţinut şi de PSD, PC şi UDMR), dar propunerea nu a fost acceptată de preşedinte. La începutul lui 2014, a fost propus ca ministru de Interne şi vicepremier, dar propunerea nu a fost acceptată de Victor Ponta. În 2013 a devenit membru al PNL şi, ulterior, prim-vicepreşedinte al PNL. În iunie 2014 a fost ales preşedinte al PNL şi, ulterior, desemnat candidat pentru funcţia de preşedinte din partea Alianţei Creştin-Liberale (PNL+PDL).
● Distincţii. Crucea Federală de Merit a Republicii Federale Germania; Cavaler al Ordinului Naţional Steaua României; Ordinul Naţional Italian – Steaua Solidarităţii Italiene; Ofiţer al Ordinului de Merit al Marelui Ducat de Luxemburg; Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint“ din partea Austriei; Ofiţer al Coroanei Belgiene; Medalia de Onoare conferită de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România; Cavaler al Ordinului Naţional al României „Pentru Merit“; Diploma şi medalia Steaua de Onoare a Federaţiei Saşilor Transilvăneni; Crucea de Ofiţer al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania.
● Despre instituţiile publice. „Societatea ar progresa dacă partidul de guvernămînt nu ar mai avea ca prioritate legislativă legea amnistiei şi graţierii, dacă s-ar aplica o depolitizare reală a instituţiilor publice, dacă s-ar renunţa la practica legiferării în scopuri strict electorale. Tocmai de aceea, eu le-am propus tuturor candidaţilor la preşedinţie şi forţelor politice un Pact Naţional pentru Stabilitate şi Democraţie, prin care să ne asumăm cu toţii că menţinem dezbaterea într-un cadru sobru şi concentrată pe agenda cetăţeanului.“
● Despre justiţie. „Constatăm că avem o justiţie care chiar arată ca o justiţie care merge înainte, indiferent de opiniile politicienilor. Aceasta e singura cale. Nu există alternativă pentru un stat democratic. Justiţia trebuie să fie independentă. Dacă avem mai mulţi politicieni care cred în independenţa justiţiei, e mai bine. Rolul Parlamentului este decisiv şi cred că lucrurile pot merge mai departe. E inadmisibil ca un om care a încălcat clar legea sau există indicii puternice că a făcut asta să nu poată fi anchetat. Aici lucrurile trebuie mai bine clarificate. Opinia mea personală este că regula trebuie să fie: imunitatea rămîne o excepţie a excepţiilor. Dacă cineva doreşte să ancheteze un politician, să o facă!“
● Despre energie. „La Sibiu pregătim o aplicaţie pe fonduri europene care doreşte să eficientizeze consumul energetic în localităţi. Şi energia verde e o soluţie, şi cea nucleară, şi cea hidro. Nu putem renunţa de azi pe mîine la gaz. Cred că e obligaţia Guvernului să vină cu un plan pe care să îl supună dezbaterii publice şi să spună unde va fi România peste 10 ani dacă se aplică acest plan. Încurajaţi explorarea gazelor de şist? Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sînt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină mîine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele.“ (interviu la Adevărul Live, 3 iunie 2014)
● Despre etnie. „Şi un neamţ, şi un român, dacă vor să funcţioneze nemţeşte, funcţionează. Dacă nu, nu. Chiar nu ţine de etnicitate, vă spun sincer.“ (interviu în Kamikaze, 19 aprilie 2014)
