Inițiativă cetățenească

Florina PRESADA
Publicat în Dilema Veche nr. 400 din 13-19 octombrie 2011
Protecţia copilului, pe un teren minat jpeg

Nu ne-am pus problema niciodată aici, la Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), dacă cei care se implică în demersuri de schimbare a unor legi – cu scopul de a le face mai bune sau mai juste – sînt oameni altruişti. Fără îndoială, atunci cînd eşti mînat într-un astfel de demers de grija pentru bunăstarea unei întregi comunităţi sau a unui grup marginalizat se poate spune că eşti altruist. Dar se poate spune, de asemenea, şi că manifeşti atitudine civică. Atitudinea civică, din punctul nostru de vedere, înseamnă să fii conştient de datoria de a nu închide ochii la inechităţile sau disfuncţionalităţile sistemului şi de a acţiona pentru a le îndrepta, utilizînd drepturile pe care le ai ca cetăţean. 

Nu ştim însă despre cît altruism sau interes propriu e vorba în povestea numeroaselor asociaţii formate din mame de copii autişti care cer schimbarea legilor ce-i califică pe aceştia drept schizofrenici, odată deveniţi adulţi, sau în povestea mamei dintr-un sat care, avînd un copil cu dizabilităţi, începe lupta – şi o cîştigă! – pentru înfiinţarea unui centru public de servicii pentru copiii cu dizabilităţi. 

Ceea ce ne place nouă, ca organizaţie care practicăm şi milităm pentru participarea publică – adică implicarea tuturor factorilor interesaţi în decizia publică şi pe tot parcursul elaborării ei –, este că mamele de mai sus au ales să lucreze într-un punct nevralgic al societăţii şi democraţiei româneşti: acela al luării deciziei publice. În România, este mult mai uşor să te apuci să construieşti singur un pod sau să amenajezi împreună cu cîţiva vecini un parc decît să convingi autorităţile publice să o facă. Oamenii aleg această variantă pentru că ştiu că astfel obţin rezultatele dorite mult mai repede. Să intri însă în dialog cu autorităţile e un proces anevoios şi mai ales imprevizibil ca rezultat. Dar acest proces are avantajul că vine cu ceva în plus – mai multă putere pentru oameni. 

În munca noastră de zi cu zi, auzim cetăţeni care ne spun că ei nu pot, autorităţi care ne ignoră cererile, politicieni care ne mint şi preoţi ortodocşi în cartierele unde lucrăm predicînd că „e de datoria noastră să întoarcem şi celălalt obraz, că Dumnezeu va coborî pe pămînt şi va extirpa răul din rădăcină la momentul potrivit, iar pînă atunci noi trebuie să căutăm mîntuirea“. Cu toate acestea, CeRe doreşte ca românii să devină cetăţeni înainte de mîntuire, iar autorităţile să lucreze efectiv cu aceştia – fie ei organizaţi sau nu – pentru politici şi decizii publice în interesul tuturor. Participarea publică are meritul că mediază costuri şi beneficii în decizia luată de comun acord. 

De aceea, în Bucureşti, am creat grupuri de iniţiativă cetăţenească. Cel mai cunoscut dintre toate este poate cel din Drumul Taberei, care a pus pe agenda publică Cinematograful Favorit şi transformarea lui în centru cultural comunitar. În urma activităţii acestui grup, Primăria sectorului 6 a luat în administrare clădirea abandonată şi a elaborat deja studii şi bugete pentru reconversia clădirii. Acum grupul monitorizează parcursul proiectului. Grupul de cetăţeni din Titulescu a organizat, în premieră pentru România, o sesiune de responsabilizare cu primarul Oprescu cu privire la problemele generate de darea în folosinţă a Podului Basarab. Primarul Oprescu a venit şi a vorbit peste jumătate de oră, fără a răspunde întrebărilor puse de cetăţeni în prima parte a întîlnirii. Însă oamenii chemaţi de vecinii lor la întîlnire nu s-au lăsat: au ascultat răbdători cuvîntarea primarului şi apoi au reluat întrebările, politicos şi argumentat, pînă au obţinut răspunsuri. Are puţină importanţă că cei care erau acolo aveau motive egoiste, căci pe ei îi afectau în mod direct poluarea şi traficul cauzate de pod. Important e că preocuparea pentru binele propriu i-a făcut cetăţeni. 

A nu se înţelege că nu lucrăm şi de cealaltă parte a participării publice. Am abordat autorităţile publice acolo unde s-a putut şi împreună cu ele am iniţiat procese de consultare publică, folosind metode prietenoase pentru cetăţeni şi eficiente prin aportul de informaţie pentru decidenţi. Aşa s-a organizat acum doi ani în Mediaş primul Juriu Cetăţenesc, la iniţiativa Primăriei. Am găsit acolo o doamnă arhitect-şef remarcabilă care ne-a expus problema cu care se confrunta administraţia publică locală: „Piaţa centrală din Mediaş e o piaţă medievală, odată un spaţiu deschis, de unde se puteau admira clădirile din jur. În anii ’60, muncitorii din oraş au construit în mijlocul pieţei un parc. Între timp, copacii au crescut şi nu se mai văd faţadele clădirilor, emblematice pentru Mediaş, şi pe care noi le-am restaurat. Am organizat concursuri de arhitectură, am supus atenţiei oamenilor proiectele, dar locuitorii nu vor să renunţe la parc. Şi nu l-am desfiinţat, că nu are sens să faci ceva împotriva voinţei oamenilor. Dar ce-am putea face?“. Soluţia a venit de la Juriul Cetăţenesc: păstrăm parcul, însă toaletăm copacii astfel încît faţadele să devină vizibile atunci cînd te plimbi prin piaţă sau parc. 

La cele de mai sus, am avea de adăugat şi altele, reieşite din procesele de consultare publică pe care le-am alimentat: obor pentru vite şi tîrg de animale, parcuri, drumuri asfaltate, o linie nouă de autobuz, subvenţionarea unui serviciu public pentru bolnavii de Parkinson etc. 

Astfel de poveşti sînt necesare pentru societatea noastră, de aceea le căutăm şi acordăm premii în fiecare an în cadrul Galei Premiilor Participării Publice. Pentru că ştim că e dificil, şi de o parte şi de cealaltă, să practici participarea publică. Cetăţenii au alte nevoi, care necesită rezolvări mult mai grabnice, iar autorităţile publice nu au resursele necesare pentru participare publică – nici umane, nici de timp, nici expertiză. Aşa că atunci cînd participarea publică se înregistrează în România e cu atît mai meritorie. Ea ne face mai buni: şi pe noi, ca cetăţeni, altruişti sau egoişti cum sîntem, şi pe autorităţi ca instituţii în serviciul societăţii.

Florina Presada este coordonatoare de proiect la Centrul de Resurse pentru participare publică.

Foto: V. Dorolţi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

batran tanar maini
Pensia, în funcție de generație: adolescenții vor bitcoin, în timp ce adulții se tem că nu vor mai fi bani deloc
Finanțarea anilor de bătrânețe, când oamenii nu mai pot munci și ies la pensie, este văzută diferit, în funcție de generație, adolescenții dorindu-și să fie plătiți în bitcoin, în timp ce persoanele care mai au câțiva ani până la pensionare mizează tot mai mult pe banii strânși la Pilonul 2.
gandaci de bucatarie jpeg
Cele 5 mirosuri pe care gândacii de bucătărie le urăsc și care îi vor face să nu mai pătrundă niciodată în bucătăria ta
Gândacii de bucătărie sunt una dintre cele mai persistente și neplăcute invazii în gospodării, în special în bucătărie, acolo unde găsesc hrană. Deși există numeroase produse chimice destinate eliminării acestora, mulți oameni preferă soluții naturale și mai puțin agresive pentru sănătate și mediu.
mircea toma
Declarațiile membrului CNA Mircea Toma provoacă dezbateri aprinse: „Ai sesizat instituțiile statului atunci, bre nea Toma?”
„De ce nu a făcut CNA-ul nimic” – se întreabă românii pe o platformă online pe marginea interviului acordat de Mircea Toma, membru CNA, în care dezvăluie că atacul hibrid a fost declanșat în urmă cu 8 ani, odată cu primele campanii pentru produse pseudo-ştiinţifice.
5 lidia fecioru jpg jpeg
Ingredientul care încetinește îmbătrânirea cu 25% și ține inima sănătoasă. Lidia Fecioru: „Ajută la refacerea colagenului”
Lidia Fecioru oferă „leacul” împotriva îmbătrânirii și care ajută la o sănătate a inimii mult mai bună. Ingredientul de care avem nevoie pentru a fi sănătoși și a arăta bine se regăsește în aproape orice bucătărie.
aeroport foto pixabay jpg
Pățania unei românce care și-a luat bilete de avion de la o companie aeriană rusească
Presiunile și sancțiunile asupra Rusiei, țară care a invadat Ucraina și a provocat un război la granița cu România, fac și victime colaterale. Iar printre cei care sunt afectați se numără și cetățeni români.
Cropat Radu Theodoru la o intalnire a gruparii Vlad Tepes in februarie 2025 FOTO Facebook jpg
Ce li se pregătea românilor prin proiectul „Geția”: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad” STENOGRAME
Robertin-Adrian Dinu, liderul Comandamentului Vlad Țepeș, organizație care funcționa ca un sistem paramilitar, paralel cu instituțiile statului român, ai cărei membrii sperau să schimbe constituția și numele țării cu ajutorul rușilor, explica ce va urma după demararea proiectului Geția.
Cheile Cibului  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (79) JPG
Fenomenele stranii petrecute în Cheile Cibului. Toți oamenii din sat și-au împodobit casele cu cruci și icoane
Cheile Cibului, un sat izolat din Munții Apuseni, a fost în trecut locul unor evenimente tulburătoare. Acum își întâmpină oaspeții într-o înfățișare pitorească, cu gospodării împodobite de cruci, icoane și monumente religioase.
image png
Puterea uimitoare a cojilor de ouă. Un îngrășământ natural care îți va transforma grădina într-un paradis
De câte ori ai aruncat coji de ouă la gunoi fără să te gândești cât de utile sunt pentru grădină? Acestea reprezintă un îngrășământ natural incredibil de eficient, care întărește plantele, îmbunătățește solul și respinge dăunătorii.
seminte chia jpg
De ce tot mai mulți oameni au ajuns să consume semințe de chia cu lămâie. Ce beneficii are acest amestec
Poate că deja mulți dintre noi am auzit despre cât de benefice pentru sănătate sunt semințele de chia. Iar de-a lungul lumii, tot mai mulți oameni combină aceste semințe cu lămâie, pentru a se bucura de efectele pozitive pe care acest amestec le poate avea asupra organismului.