Iniţiativa 2% şi impactul ei

Octavian RUSU
Publicat în Dilema Veche nr. 169 din 7 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Contribuabilii (persoane fizice) pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentînd pînă la 2% din impozitul pe venit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. (Art. 57, Alin. 4 din Codul Fiscal) Prevederea referitoare la direcţionarea unui procent din impozitul pe venit către organizaţiile neguvernamentale - sau Legea procentului cum este ea definită ca un concept global - a fost introdusă în România odată cu adoptarea Codului Fiscal în anul 2003. Propunerea formulată de organizaţiile neguvernamentale a fost preluată în legislaţie în două etape: 1% în anul 2003, majorat la 2% în anul 2004. Istoricul Legii procentului Conceptul "Legea procentului" îşi are originile în politicile de sprijin al Bisericii, stabilite în perioada secolului al XIX-lea pentru a rezolva finanţarea acestei instituţii după separarea de stat. Taxa bisericească a fost introdusă pentru prima dată în Germania în 1919 şi în prezent se situează în jurul a 8-9% din impozit. Prevederi similare sînt şi în Austria (1,25%), Spania (0,52%, pentru finanţarea Bisericii şi alt procent, de 0,52, pentru susţinerea activităţilor de interes public). Pe acelaşi principiu se bazează şi finanţarea Bisericii în Italia, unde contribuabilii pot direcţiona 0,8% din impozit către organizaţii neguvernamentale, la alegere cu finanţarea unui obiectiv de interes social. În cazul Europei Centrale şi de Est, intenţia de a introduce Legea procentului a fost cu totul alta, respectiv de a finanţa sfera civilă (organizaţii non-profit). Legea procentului a fost promovată mai ales în fostele ţări din blocul comunist, unde organizaţiile neguvernamentale au cunoscut, pe de o parte, o creştere spectaculoasă, iar pe de altă parte, acestea se confruntau cu puţine şi timide iniţiative de strîngere de fonduri de la donatori interni. O altă premisă a adoptării acestei prevederi a fost aceea de a creşte gradul de conştientizare al cetăţeanului cu privire la activităţile organizaţiilor neguvernamentale. Ungaria a fost prima ţară care a adoptat în anul 1996 prevederea referitoare la direcţionarea, de către cetăţeni, a 1% din impozitul datorat, către organizaţii ale societăţii civile. Similar cu modelul din Ungaria, acest concept a fost promovat, începînd cu anul 2002, şi în alte state, precum Slovacia (2002), România şi Polonia (2003), Lituania (2004). În prezent, pe agenda publică a organizaţiilor neguvernamentale se află această iniţiativă şi în ţări precum Estonia, Georgia, Macedonia, Ucraina şi Bulgaria, cu mari şanse de a fi transpusă în legislaţia fiscală. Datorită impactului şi a dimensiunii de sustenabilitate pe care această prevedere le acordă sectorului societăţii civile, discuţii se poartă acum în Elveţia şi chiar în Japonia. Participarea cetăţenească. Legea 2% are un bun potenţial de a creşte gradul de implicare a cetăţenilor în cheltuirea banilor publici, oferind posibilitatea contribuabilului de a decide către care servicii de interes public, furnizate de organizaţiile neguvernamentale, să se direcţioneze o cotă parte din bugetul de stat. În contextul acestui raţionament, mecanismul este în prezent un instrument pentru întărirea valorilor democratice într-o societate în tranziţie, prin controlul contribuabililor asupra cheltuirii fondurilor publice. În acelaşi timp, organizaţiile neguvernamentale, beneficiare ale acestei prevederi, trebuie să aducă la cunoştinţa publicului cum au fost cheltuiţi banii primiţi cu scopul de a motiva contribuabilul şi în perioada următoare. Descentralizarea finanţării. Atît finanţările guvernamentale, cît şi cele din fonduri de preaderare, dar şi viitoarele fonduri structurale sînt în general văzute ca foarte centralizate, politizate, birocratice şi nu de puţine ori bazate pe favoritisme. În prezent foarte multe resurse destinate organizaţiilor neguvernamentale sînt furnizate în mod centralizat prin intermediul bugetului de stat sau prin competiţii naţionale de proiecte în cadrul diferitelor Programe PHARE. (Conform Studiului "Analiza mecanismelor de finanţare de la bugetul de stat a organizaţiilor neguvernamentale", elaborat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, mai mult de 10 milioane euro sînt acordate sectorului ONG pentru proiecte din diferite domenii de activitate - social, mediu, educaţie etc. Această sumă este relativ egală şi cu suportul acordat organizaţiilor neguvernamentale prin intermediul Programelor PHARE pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, care vor fi în implementare pînă în anul 2009.) Descentralizarea finanţării către organizaţiile mici este demonstrată de numărul foarte mare de organizaţii care au beneficiat de această prevedere (aproximativ 21.000 de organizaţii dintr-un total de 47.000 înregistrate în anul 2005), cifre oarecum similare cu cele din Ungaria unde două din cinci organizaţii înregistrate au beneficiat de sume direcţionate de către cetăţeni. Dezvoltarea unei culturi filantropice. Acest raţionament se concentrează pe importanţa suportului cetăţenilor în iniţiativele ONG şi încrederea pe care aceştia o acordă organizaţiilor neguvernamentale. Această empatie într-o societate în tranziţie unde nu există o tradiţie a filantropiei poate fi un început în dezvoltarea acestei practici, individul fiind încurajat să se gîndească asupra motivelor de a susţine activitatea unui ONG. Rezultate după doi ani de implementare Veniturile provenite din direcţionarea a 2% din impozitul datorat de către contribuabili rămîn în România o resursă financiară puţin exploatată şi utilizată de către organizaţiile neguvernamentale. Conform cercetării întreprinse de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, suma colectată la nivel naţional, de către organizaţiile neguvernamentale, în anul 2006 atinge valoarea de 5,3 milioane euro, o valoare de patru ori mai mare decît în anul 2005. Campaniile locale sau naţionale privind "Iniţiativa 2%", desfăşurate de către organizaţiile neguvernamentale în lunile aprilie-mai a anilor 2004 şi 2005, au fost cunoscute de aproximativ 50% din cetăţenii României. Dintre aceştia, 568.000 de contribuabili, reprezentînd 8,6 % din totalul de 6,5 milioane, au şi exercitat acest drept şi au completat formularele de direcţionare. Cu toate acestea, suma totală colectată de către organizaţiile neguvernamentale prin aceste campanii reprezintă doar 0,8-1% din bugetul total, la nivel naţional, al organizaţiilor neguvernamentale, cu mult sub valorile de 10% întîlnite în Ungaria. Previziunile pentru anul 2007 sînt optimiste, aşteptîndu-se o dublare a tuturor acestor cifre. Campania 2007 Pentru sponsorizarea unei organizaţii neguvernamentale (asociaţie sau fundaţie), contribuabilii persoane fizice vor depune, la administraţia financiară de domiciliu, formularul 230 - Cerere privind destinaţia sumei reprezentînd pînă la 2% din impozitul anual. Cei care obţin, pe lîngă salarii, şi alte venituri, vor completa formularul 200 - Declaraţie specială privind veniturile realizate în anul 2006, la toate capitolele aferente tipului de venit obţinut, inclusiv capitolul III, "Destinaţia sumei reprezentînd 2% din impozitul pe venitul anual datorat". Formularele pot fi depuse şi prin poştă, prin scrisoare recomandată, recipisa obţinută de la oficiul poştal reprezentînd dovada depunerii declaraţiei (cererii) în termenul legal prevăzut. Termenul legal pentru depunerea declaraţiilor de venit este 15 mai 2007, după expirarea acestuia contribuabilii fiind decăzuţi din dreptul de exercitare a acestei opţiuni. Informaţii suplimentare se pot găsi pe pagina de Internet special dedicată acestei campanii (www.doilasuta.ro).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi