Înghesuială promiscuă

Mariana CELAC
Publicat în Dilema Veche nr. 253 din 22 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Än ora┼čele rom├óne┼čti tr─âiesc 11 milioane de suflete. Opt din zece stau "la bloc". Blocurile s├«nt, de regul─â, fie de patru, fie de zece etaje. Iar apartamentul (mediu, statistic) e format din ceva mai mult de dou─â camere, cu buc─ât─ârie, ├«nc─âlzire central─â, ap─â curent─â cald─â ┼či rece, "grup sanitar" interior, vestibul ┼či c─âmar─â. ├Än 40 de ani de reform─â socialist─â au fost construite trei milioane ┼či dou─â sute de mii de asemenea apartamente. Dup─â "palazzo pentru proletari" din anii ├ó┬Ç┬Ö50, cu fa┼úade renascentiste, camere mici ┼či delfini de ciment ├«n cur┼úile interioare, transformarea locuirii a luat calea dreapt─â a solu┼úiilor tip chemin de grue (calea de rulare a macaralei) sau de Plattenbau (panourile mari). Suprimarea diferen┼úelor, uniformitate, vitez─â ├«n execu┼úie cu sacrificarea calit─â┼úii, norme inflexibile, infrastructur─â centralizat─â, planificare otova ┼či goana dup─â c├«t mai multe "unit─â┼úi date ├«n folosin┼ú─â", materiale ┼či finisaje tot mai s─ârace, criterii compozi┼úionale, estetice ┼či func┼úionale secretate de o birocra┼úie obtuz─â - iat─â planul urbaniz─ârii socialiste! Ultimul dictator a ad─âugat c├«teva mici inova┼úii acestei scheme. Dispozi┼úia liber─â a structurilor ├«n spa┼úii plantate a fost ├«nlocuit─â cu fronturi continue ├«n lungul bulevardelor. Balcoanele prefabricate au primit un mic decor, de obicei inspirat de motivul falic de pe Poarta S─ârutului, ├«n chip de referin┼ú─â la specificul na┼úional. Centrele tradi┼úionale din ora┼čele muntene┼čti ┼či moldovene┼čti mai ales, Bucure┼čtiul inclus, au fost rase ┼či recompuse ├«n jurul unei pie┼úe ceremoniale din blocuri "cu magazine la parter" cu demolare ├«n covor a ora┼čelor vechi. Chiar partizanii ireductibili ai urbanismului egalitar s├«nt de acord c─â blocurile au fost prost construite, structurile s├«nt str├«mbe ┼či supradimensionate, camerele - mici, peisajul - monoton ┼či degradat, materialele ┼či tehnicile de construc┼úie - din ce ├«n ce mai s─ârace. Dar - ni se spune - eviden┼úa nu poate fi ignorat─â. Chiar dac─â are virtu┼úi limitate ├«n termeni estetici ┼či func┼úionali, ├«n cei cincizeci de ani a fost ridicat spa┼úiul de func┼úionare al unei societ─â┼úi urbane ┼či industriale. Modernizarea locuirii a fost rezultatul unei solidarit─â┼úi eroice, a sacrificiului luminat al na┼úiei ├«ntregi, toate ├«n numele devenirii postindustriale de ast─âzi. Numai c─â lucrurile stau cu totul altfel. Pus ├«n balan┼ú─â, locuitul la ora┼č ├«nainte ┼či dup─â epoca blocurilor nu arat─â diferen┼úe prea mari. ├Än cele din urm─â, un efort dispropor┼úionat de construc┼úie nu a f─âcut altceva dec├«t s─â conserve starea de subdezvoltare endemic─â a locuirii. Pentru grupul de arhitec┼úi ┼či urbani┼čti care ├«ntre anii 1920-1930 au produs un plan general de dezvoltare pentru Bucure┼čti, chestiunea locuirii era una central─â. Cu ora┼če compuse din "insule firave de lux ├«nconjurate de un cerc amenin┼ú─âtor de mizerie ┼či r─âzvr─âtire" nu se poate avansa spre modernitate - spuneau ei. ├Än Capital─â, de pild─â, doar 13% din totalul locuin┼úelor puteau fi clasate drept confortabile, restul - o imens─â coroan─â f─âr─â acces la infrastructur─â elementar─â, rar construit─â, cu case "troglodite", dac─â e s─â folosim un termen recurent ├«n literatura vremii. Mai bine de jum─âtate dintre locuin┼úele urbane (56,8%) avea o singur─â camer─â, f─âr─â instala┼úii sanitare interioare ┼či f─âr─â lumin─â electric─â. Indicii de locuire urban─â medie ne dau, ├«n anul 1930, 2,33 camere per locuin┼ú─â ┼či 2,8 locuitori per camer─â de locuit, buc─ât─âriile de peste patru metri p─âtra┼úi incluse. ┼×aizeci de ani mai t├«rziu, ├«n 2002, dup─â datele de recens─âm├«nt, locuitorii din blocurile socialiste au acces - teoretic - la instala┼úii sanitare interioare ┼či ├«nc─âlzire central─â. Dar locuin┼úa medie are tot doar 2,06 camere per apartament, iar ocuparea medie este de 1,46 persoane pe camer─â, adic─â trai ├«n ├«nghesuial─â promiscu─â. 13% din locuitorii ora┼čelor dorm c├«te cel pu┼úin trei ├«ntr-o ├«nc─âpere. Subdezvoltarea istoric─â a locuirii urbane nu a fost esen┼úial modificat─â, doar deplasat─â pe un fel de trotuar rulant. Stagnarea ┼či disolu┼úia spa┼úiului fizic ├«n centrele ┼či cartierele tradi┼úionale, ghetouri etnicizate emergente, o popula┼úie ├«n extrem─â s─âr─âcie care ├«┼či construie┼čte favelele autohtone (cam 700.000 de oameni tr─âiesc ├«n ora┼če ├«n ad─âposturi improvizate din materiale non-constructive), ur├«┼úenia peisajului, violen┼úa subculturii de cartier - toate s├«nt efecte colaterale ale moderniz─ârii socialiste. Toate aceste evolu┼úii, absente din agenda politic─â, ignorate de reflec┼úia intelectual─â, tratate cu frivolitate de media, s├«nt at├«t de grave ├«nc├«t orice discu┼úie despre stilism ┼či func┼úionalitate pare candoare deplasat─â, dac─â nu e franc─â ironie. Pu┼úine categorii arhitecturale au avut parte de analize minu┼úioase, de critic─â argumentat─â ┼či mituri mai tenace ca blocul socialist. Incapabil s─â ├«┼či ├«ndeplineasc─â promisiunile de modernizare, urbanismul societ─â┼úii cazate ├«n ora┼čele de blocuri este un e┼čec special, hulit masiv, dar condamnat s─â d─âinuie pentru c─â e "tras" ├«n material definitiv, practic indestructibil ┼či pentru c─â nu se prea ┼čtie ce poate fi pus ├«n locul lui. ├Än varianta socialist─â amendat─â de ├«mbun─ât─â┼úirile de tranzi┼úie sau ca estate nou cu nume duios, gard p─âzit, blocuri-turn de 30 de etaje, apartamente cu "vedere de milioane" ┼či pre┼úuri extravagante, locuirea colectiv─â r─âm├«ne singura solu┼úie tangibil─â. Chiar ├«ntr-o viziune optimist─â, dou─â genera┼úii de acum ├«ncolo nu vor avea alt─â ie┼čire dec├«t s─â se instaleze "la bloc", vechi sau nou, evident dup─â bugetul la ├«ndem├«n─â. ┼×i s─â exploreze ├«n continuare, teoretic, desigur, de ce stilismul ┼či func┼úionalitatea cartierului s├«nt at├«t de pu┼úin agreabile.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.