Infrasctructură, reclamă, imaginaţie <p>-<i> interviu cu Virgil NIŢULESCU</i> -

Publicat în Dilema Veche nr. 231 din 27 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru o persoană care tocmai a făcut un tur prin Toscana, de exemplu, plaiurile româneşti s-ar putea să pară sărace şi plictisitoare. În mod evident, România nu are un patrimoniu cultural la fel de spectaculos ca al ţărilor amintite, în pofida faptului că, la noi, standardele de clasare a monumentelor istorice, de exemplu, sînt lăsate ceva mai jos decît în Occidentul european, motiv pentru care numărul de monumente ocrotite de lege este mai mare în România decît în alte ţări, raportat la numărul, vechimea şi valoarea intrinsecă a construcţiilor. Pe de altă parte, experienţa mi-a dovedit că ceea ce contează, adeseori, în turismul actual este modalitatea de ambalare a produsului turistic. Există două feluri de ambalaje, pentru acest produs: infrastructura şi reclama. La ambele capitole stăm, din păcate, destul de prost, comparativ cu unele dintre ţările vecine. Lăsînd la o parte faptul că, adeseori, personalul care lucrează în turism şi, mai ales, cel care lucrează direct pentru turişti nu a învăţat, încă, să fie suficient de respectuos cu turiştii, tratîndu-i de parcă le-ar face o favoare că îi serveşte, lipsa de cultură şi de bun-gust face din kitsch stăpîn peste multe dintre aşezămintele turistice situate în preajma celor mai importante monumente ale ţării. Aşadar, cu un management orientat spre nevoile turistului interesat de cultură şi cu un personal mai cultivat, probabil că am reuşi să acoperim o mare parte din potenţialul pe care îl avem. Pe acest potenţial se bazează, de la o vreme încoace, şi Departamentul pentru Turism din Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, care a început să acorde prioritate turismului cultural şi ecumenic, în faţa celui balnear, de exemplu. Există şi un program naţional pentru dezvoltarea turismului cultural, în care Ministerul Culturii şi Cultelor are unele atribuţii. Ce poate face efectiv MCC, dat fiind că pentru dezvoltarea turismului cultural nu e suficient să ai "obiective culturale" de arătat, ci şi infrastructură, spaţii de cazare, servicii de bună calitate (domenii în care MCC nu are, practic, ce face)? Ministerul Culturii şi Cultelor este, în primul rînd, normator şi finanţator. Dacă, în ceea ce priveşte prima sa calitate, Ministerul încearcă să impună nişte standarde care să permită o mai bună protejare şi punere în valoare a resurselor culturale, în ceea ce o priveşte pe a doua, efortul ministerului este îndreptat spre finanţarea, cu preponderenţă, a două categorii de proiecte culturale: cele menite să promoveze marile valori culturale şi evenimentele cu cert impact la public (din categoria festivalurilor internaţionale şi a programului "Sibiu - Capitala Culturală Europeană 2007") şi cele destinate salvării acelor valori aflate în pericol de dispariţie (cum ar fi cazul unor expresii culturale ale minorităţilor naţionale sau cel al monumentelor istorice aflate în stare de colaps). În ambele cazuri, operatorii turistici ar trebui să fie atenţi la ce se finanţează. Evenimente precum Festivalul "George Enescu" sau Festivalul de Teatru de la Sibiu pot să atragă turişti din toate categoriile (de la cei care preferă cazarea în camping, la cei care au neapărată nevoie de un hotel cu patru stele, cel puţin). Pe de altă parte, încheierea lucrărilor de restaurare la un monument important poate relansa interesul turiştilor pentru zona în cauză. Trebuie spus că operatorii din turism au tot timpul să se pregătească: lucrările de restaurare durează, întotdeauna, mulţi ani de zile. Probabil că, dincolo de ceea ce face, deja, Ministerul Culturii şi Cultelor ar trebui să comunice mai bine. E drept, însă, că apetitul spre comunicare trebuie să fie stimulat de o cerere corespunzătoare pentru informaţie - ceea ce nu prea se întîmplă. De unde poate veni mai degrabă dezvoltarea, care e "reţeta succesului": din elaborarea unor politici "centralizate", la nivel naţional, sau din proiecte locale, regionale? Din ce experienţe ale altor ţări ne putem inspira? Nu cred că se pot compara. Fiecare autoritate - centrală sau locală - are rolul său bine definit. Aşa cum un minister nu va încerca să administreze, direct, un proiect de dezvoltare locală, nici un consiliu judeţean nu are cum să substituie un minister în elaborarea de strategii naţionale. Ideal este ca aceste două categorii de politici să fie complementare. Aş putea oferi şi un exemplu. Proiectul-pilot de dezvoltare locală Rupea-Cohalm reprezintă, în fapt, o iniţiativă a Consiliului Europei (prin Programul Regional pentru Protejarea Patrimoniului Cultural şi Natural din Sud-Estul Europei), coordonată, la nivel naţional, de Ministerul Culturii şi Cultelor (dar, din Comisia Interministerială fac parte alte nouă autorităţi centrale), şi implementată, la nivel local, de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Trebuie spus că proiectul porneşte de la ideea dezvoltării durabile a micro-regiunii Rupea-Cohalm (care cuprinde nouă localităţi), pe baza punerii în valoare a patrimoniului cultural şi natural din regiune, monumentul în jurul căruia s-a dezvoltat întregul proiect fiind biserica evanghelică de la Drăuşeni, comuna Caţa. Toate ţările membre ale Uniunii funcţionează similar. Există cîteva zone/trasee/locuri foarte cunoscute, recomandate, frecventate (Bucovina, Sibiu, Maramureş etc.). Ca specialist şi cunoscător al patrimoniului cultural, în ce alte zone/regiuni vedeţi un potenţial de dezvoltare, ce alte puncte de atracţie credeţi că ar merita atenţie? Dintre regiunile de dezvoltare ale ţării, cea mai bogată în resurse culturale este regiunea Centru, formată din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Diversitatea etnică şi religioasă a populaţiei din aceste judeţe se reflectă în extraordinara diversitate culturală, calată pe o vechime mare a monumentelor istorice şi pe un patrimoniu natural relativ bine prezervat. Aceste atuuri fac, din punctul meu de vedere, din aceste şase judeţe, zona cu cel mai mare potenţial în domeniul turismului cultural. Din păcate, infrastructura diferă foarte mult de la un judeţ la altul şi chiar în interiorul aceluiaşi judeţ, zone relativ bogate fiind învecinate cu zone care nu pot supravieţui fără sprijin de la judeţ sau chiar de la Guvern. Pe de altă parte, imaginaţia şi hărnicia, dublate de priceperea dobîndirii unor finanţări europene, pot atrage turişti chiar şi în alte regiuni ale ţării, în care monumentele nu datează nici măcar de la sfîrşitul Evului Mediu, în vreme ce instituţiile culturale sînt puţine şi slab dotate. De ce, totuşi, lucrurile se mişcă greu? (Sau poate nu se mişcă greu, ci aşteptările noastre sînt prea mari...) Fără îndoială că aşteptările sînt mari - pe măsura nerăbdării noastre de a trăi într-o ţară de care să nu ne fie ruşine. Pe de altă parte, trebuie spus că, după mulţi ani în care nici nu ne puteam imagina să pornim o discuţie serioasă despre turismul cultural, acum există, deja, destule exemple de succes. Lansate, ca atîtea alte proiecte, din 1999 încoace, de cînd economia românească a reintrat pe un curs crescător, cele din turismul cultural vor ajunge, probabil, să fie vizibile abia în următorii doi-trei ani, atunci cînd şi fondurile europene vor începe, în sfîrşit, să îşi arate beneficiile. a consemnat Mircea VASILESCU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.