Informatizarea: panaceul secolului XXI?

Bogdan MANOLEA
Publicat în Dilema Veche nr. 331 din 17-23 iunie 2010
Informatizarea: panaceul secolului XXI? jpeg

 Banc:
- Am inventat un calculator cu trăsături esenţialmente umane, spune un cercetător către un coleg.
– Extraordinar! Ce face? Vorbeşte, simte sau aude? întreabă cu uimire colegul.
– Aş! Nu! Cînd greşeşte, dă vina pe alt calculator!

Dacă avem o problemă în secolul XXI, va exista cu siguranţă şi o soluţie informatică perfectă pentru rezolvarea ei. Este cert! Vrem să anihilăm corupţia din licitaţii? Le facem electronice! Dorim un nou management al dosarelor în Registrul Comerţului? Sistemul informatic este soluţia perfectă. Vrem să scăpăm de hoţi? Instalarea de camere video pretutindeni va rezolva negreşit problema.

„Teoria ca teoria, dar practica ne omoară“ mă învăţa un profesor din liceu. Practica de pînă azi din România (dar şi din multe alte state, teoretic mult mai civilizate decît noi) ne arată că simpla investiţie într-o soluţie informatică (dar şi multe echipamente) nu înseamnă şi rezolvarea imediată şi ieftină a problemelor.

În principal pentru că achiziţia a niscaiva calculatoare şi a unei aplicaţii informatice nu este o soluţia de peste noapte, ci un proces de durată. Acele calculatoare vor fi desuete, din punct de vedere moral, în maximum cinci ani, legile se schimbă, soluţia trebuie actualizată etc. Dovezi avem destule – în sistemele de licitaţii electronice sau în programul ECRIS din Justiţie se cer investiţii serioase în fiecare an. Şi tot nu merg perfect – ca să folosim un eufemism. Dacă nu mai sînt bani, proiectele se duc pe apa sîmbetei (cum este cazul Portalului eFrauda.ro, prin care trebuie raportate infracţiunile informatice şi care nici măcar nu mai este disponibil pe Internet).

Să ajungem însă la partea practică. Cîteva exemple pot ilustra mai bine problemele.

Datoria noastră este de a aborda, de a trata şi de a rezolva cît mai curînd această chestiune, oricît ar fi ea de dificilă

Sistemul de licitaţii electronice (e-licitatie.ro) este steaua călăuzitoare a guvernării electronice româneşti. Guvernul şi preşedintele insistă pentru folosirea sa întru rezolvarea tuturor problemelor legate de licitaţiile frauduloase. Doar că acelaşi guvern măreşte plafonul de achiziţii directe la cincizeci de mii de euro, bani care nu vor mai intra prin e-licitatie.ro. Acelaşi guvern, după ce a crescut cîţiva ani buni specialişti pentru a administra sistemul, i-a dat afară peste noapte, lăsîndu-l pe butuci cîteva luni.

Ba mai mult, sistemul de licitaţii electronice poate fi folosit în continuare şi doar „băieţii deştepţi“ să cîştige. Caietele de sarcini sînt făcute pentru ca doar o anume firmă să poate răspundă la criteriile dorite. De obicei, cea care „a ajutat“ autoritatea contractantă să întocmească acel caiet de sarcini. Şi unde poate fi mai uşor acest lucru decît în Tehnologia Informaţiei? Cine ştie cît costă un ERP? Dar un CRM? Dar poate se doreşte un CMS? (e vorba de acronime ale unor tipuri de aplicaţii informatice). Răspunsul poate fi de la 0 pînă la zeci şi sute de milioane, depinde de cerinţe.

Sistemul aleator de repartizare a dosarelor în justiţie este iarăşi un exemplu, dat peste tot, drept soluţia perfectă în lupta împotriva corupţiei. În urmă cu un an, aflu din gura celor ce folosesc sistemul cît de „perfect“ este acesta. Chiar în cadrul unui seminar public despre lupta împotriva corupţiei. Am notat cinci astfel de metode, de la cele tehnice (se pot bifa anumite complete de judecată ca fiind „pline“, astfel încît dosarul să fie direcţionat practic la un singur complet), pînă la cele umane (inexistenţa unei perioade fixe în care se face repartizarea aleatorie, astfel încît, practic, preşedintele Instanţei ce face repartizarea poate să „ghicească“ completul).

Ca să te văd mai bine, Scufiţă Roşie!

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţa, la începutul lunii mai, o nouă aplicaţie informatică, esenţială într-un an de criză. Nu este vorba de reducerea cheltuielilor, ci de o soluţie de videoconferinţă: 415.000 de euro pentru 45 de sedii. Deci telefonul fix şi mobil, faxul şi Internetul nu sînt suficiente – ne trebuie mai mult. O minimă analiză a nevoilor ar fi arătat că Internetul duduie de aplicaţii gratuite (Yahoo Messenger, Google Talk, Skype, Windows Live (MSN) etc. – unele probabil deja folosite de angajaţii CNAS pentru discuţii cu amicii), care permit transmiterea sunetului şi a imaginii prin Internet. La costuri suplimentare 0. O cameră mică ce permite o astfel de transmisie costă de la 60 de lei în sus. Dacă nu ai nevoie de claritatea imaginii (înţeleg că totuşi nu se transmit operaţiile pe Internet, ci doar nişte oameni vor să se vadă între ei – probabil să verifice că poartă cravată), de mai mult nu este nevoie.

Vrei, nu vrei, bea Grigore agheazmă

În fine, bomboana de pe colivă a anului 2010 este celebrul proiect eRomania. Despre care, de fapt, nu se ştie exact ce este (pentru că este ţinută sub cheie lista primelor 100 de servicii electronice care vor fi disponibile – aşa cum zice ministrul comunicaţiilor – pînă la sfîrşitul anului), dar e de bine.

Dar dacă ne uităm la caietul de sarcini din eRomania 1 (de pe e-licitatie.ro, deja cîştigat de un consorţiu pentru 11,8 milioane euro) aflăm cel puţin o parte dintre acestea. Şi anume că statul român intenţionează să investească într-o grămadă de servicii ce există deja pe Internet dezvoltate de sectorul privat şi uneori chiar de cel de stat. (De exemplu: realizarea unei aplicaţii de rezervări online destinată turiştilor români şi străini; realizarea şi gestionarea unei baze de date a obiectivelor turistice; Ortodoxism Online – portal de informare a publicului asupra religiei naţionale a României, dicţionar de termeni medicali.)

Mai mult, toţi românii vor trebui să aibă semnătură electronică pînă la sfîrşitul lui 2011. Dar statisticile Eurostat din 2009 arată că 62% dintre români (16-74 ani) nu au accesat niciodată Internetul. Evident, aceasta este doar o mică problemă...

Anglia-şi are faliţii săi, Franţa-şi are faliţii săi, pînă şi chiar Austria-şi are faliţii săi

Ca să nu credem că doar în România se bagă banii aiurea în sistemele tehnologice, iau două exemple şi din străinătate.

Sistemele de vot electronic sînt văzute de unele state ca metodele perfecte de a asigura un proces informatizat al alegerilor. Doar că, în Olanda, un grup de entuziaşti (putem să-i numim hackeri sau specialişti în securitate informatică – depinde din ce unghi privim problema) au demonstrat că maşinile de vot Nedap (folosite în 90% din cazuri în alegeri) erau departe de a fi perfecte. Astfel, sistemul de programare al maşinii de vot putea fi schimbat în mai puţin de un minut. Mai mult, prin captarea unor unde radio, puteai afla cu cine a votat o anumită persoană. Cei interesaţi de detalii pot găsi filmuleţele pe YouTube, sau lucrarea ştiinţifică cu detaliile tehnice ale cazului.

Nu este singurul exemplu legat de votul electronic – în Finlanda anului 2008, în alegerile municipale, testul-pilot al unui astfel de sistem a dovedit că 2% din voturi au fost... cam pierdute.

Sistemele de camere video în public cu circuit închis (CCTV) au explodat, în ultimii ani. Marea Britanie deţine recordul în domeniu cu 4,2 milioane de camere (adică aproximativ una la 14 cetăţeni), cu un milion dintre ele doar în Londra. Numai că cele 500 de milioane de lire sterline estimate a fi fost cheltuite pe aceste camere nu prea dau rezultatul scontat – doar în cazul a 3% din tîlhării, s-au putut identifica făptuitorii. Deşi Scotland Yard afirmă public că sistemul nu aduce beneficiile dorite, soluţiile sînt tot la nivelul tehnic: mai trebuie investiţi bani în alte soluţii tehnologice. Poate totuşi ar fi fost mai bine cheltuiţi, dacă plăteau mai multe patrule de poliţie. Nu mai atingem aici subiectul dreptului la viaţa privată, unul extrem de sensibil în legătură cu CCTV

O! Guvern părinte! El nu are alt vis decît fericirea noastră

Dar există şi soluţii pentru a avea informatizări mai eficiente şi pentru a rezolva măcar parţial problemele identificate mai sus. Una ar putea fi o planificare corectă şi coerentă, prin realizarea unui studiu de impact cu privire la soluţiile propuse înainte de antamarea lucrării. O a doua ar fi transparenţa şi re-utilizarea informaţiei produse din banii publici prin folosirea soluţiilor deschise pentru orice investiţie din banul public (open content, open standards, open source). În fine, o a treia ar fi o evaluare independentă a modului cum funcţionează un astfel de sistem. Toate cele trei sînt bine fundamentate în teorie, dar lipsesc cu desăvîrşire în practică. Cel puţin pe plaiul mioritic.

Şi nu ar trebui să uităm că orice aplicaţie informatică, cu toate automatismele ce le poate aduce unui proces birocratic, nu poate depăşi inteligenţa persoanei din spatele tastaturii, care foloseşte aplicaţia. Iar partea de instruire nu este niciodată o prioritate.

Articol licenţiat prin Creative Commons Atribuire 3.0 România

Bogdan Manolea este colaborator al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet şi scrie pe www.legi-internet.ro.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
O influenceriţă urmărită de milioane de fani, acuzată că şi-a ucis iubitul. Tânăra mai fusese arestată pentru că l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, în vârstă de 26 de ani, este o influenceriţă şi model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestată pentru crimă, după ce şi-a înjunghiat mortal iubitul, în timp ce se certau.
image
Cum a primit un şofer aer în loc de combustibil la o benzinărie din Argeş. Ce nereguli a descoperit Protecţia Consumatorului
O pompă de combustibil la staţia Fuel One din comuna argeşeană Căteasca contoriza costul cantităţii de combustibil livrate, ca şi când ar fi fost distribuită în mod real, însă în fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit după un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Argeş.
image
Şoferiţa din Iaşi care a ucis patru muncitori pe şosea, acuzată de omor calificat. Declaraţii uluitoare
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.