Influențează-mă dacă poți
În vara anului 2018, o influensăriță de modă, beauty & lifestyle a dat startul unei frumoase inițiative de curățare a mediului. După ce-a fost pe plaja de la Corbu în căutarea „sălbăticiei și a liniștii“, dar a descoperit numai „oameni și gunoaie“, a pus piciorul în prag: așa nu se mai poate, trebuie să facem ceva! Cîteva săptămîni mai tîrziu, s-a înarmat cu saci și a pornit – pe plaja Vadu, de data asta – să strîngă pet-uri, farfurii, ambalaje, pe scurt, mult plastic. S-a pozat cu ele și a dat leapșa mai departe altor influensări din online-ul românesc, cu hashtag-ul #CleanRomaniaChallenge.
Pînă aici, toate bune și frumoase. Însă povestea din spate, se pare, e un pic diferită, și chiar a declanșat un întreg scandal la momentul respectiv. Unul dintre comentatori a dat-o de gol: aflat în aceeași zi la Vadu, bărbatul a observat-o cum aduce cu ea sacul plin de pet-uri pe care le-a împrăștiat pe plajă, filmîndu-se și pozîndu-se în timp ce le culegea (de pe o plajă altfel lipsită de gunoaie, susține el), mai tîrziu, cît timp a făcut baie și alte fotografii, a lăsat nesupravegheat un foc (aprins ca să ardă plasticele, a mărturisit candid influensărița), după care și-a strîns lucrurile și a plecat. Dar intenția contează, poate prin leapșa asta se mișcă ceva, s-a apărat fata. Tragem un semnal de alarmă, prin modelul personal, putem încuraja oamenii să pună umărul și să strîngă și ei gunoaiele lăsate de alții, altfel schimbarea are loc lent și anevoios, a subliniat ea într-o postare-răspuns pe blog, apoi a încheiat textul amintind publicului că în curînd urma să înceapă campania ecologistă Let’s Do It Romania, o acțiune națională anuală prin care voluntarii adună gunoaiele din spații publice.
„Cu alte cuvinte, totul n-a fost decît o mare mișcare de marketing?“, îmi vine să întreb. În esență, avem mare nevoie de educație ecologistă. La momentul respectiv, prin leapșa dată altor vedete, campania a transmis mesaje ample de curățare a mediului și, poate mai important, de bun-simț. O asemenea acțiune în social media e cu siguranță mai atrăgătoare decît un panou publicitar realizat de stat, cu mesajul sec „Nu arunca gunoaie!”. Let’s Do It Romania a anunțat că peste 338.000 de voluntari au participat la Ziua Națională de Curățenie din 15 septembrie 2018. Dar cîți oameni poate convinge doar o campanie și cum poate schimba ea mentalitatea unui popor? Și e-n regulă să pornim această schimbare tocmai de la o fotografie complet regizată?
Pînă una-alta, strîngerea gunoaielor din natură reprezintă, de fapt, doar vîrful aisbergului, și nu-i singurul lucru pe care-l putem face pentru mediu. Nici în timpul campaniei, nici după, n-am văzut nicăieri la acești influensări, de pildă, informații despre tipurile de plastic care pot fi reciclate. Nici mesaje ecologiste sau zero waste transmise în mod susținut, despre bureți de vase din materiale naturale, sacoșe textile pentru cumpărături, recipiente reutilizabile, despre cum să nu irosim mîncarea, să călătorim mai rar cu avionul sau să încercăm să folosim surse de energie regenerabilă și nepoluantă. E greu să reciclezi constant și să fii atent la mediu, știu. Să speli fiecare recipient, să-l strîngi separat, să-l duci la containerele speciale (deh, la noi, autoritățile n-au organizat direct în blocuri tomberoane dedicate). A fost nevoie de vreo zece ani și multe amenzi ca să învățăm să strîngem după noi mizeria cîinilor de pe stradă. (De fapt, încă lucrăm la asta.) Probabil o să ne mai ia încă zece ani și multe amenzi ca să pricepem și ce se face cu plasticul.
În plus, tocmai industria fast fashion promovată asiduu de un segment larg dintre influensări e un model nesustenabil pe termen lung, poluant, iresponsabil față de planetă și, în cele din urmă, față de viitorul nostru. Hainele făcute din materiale sintetice, pe care le aruncăm după scurt timp pentru că nu mai sînt la modă, dar și pentru că s-au deșirat, ajung la gropile de gunoi tot mai mari și mai toxice. Se aruncă în jur de 92 de milioane de gunoaie textile anual, notează BBC. Ceea ce mă face să mă întreb: nu-i oare și ceva ipocrizie într-o campanie ecologistă venită de la influensări de modă? Mai ales că, de cele mai multe ori, campaniile făcute de vedetele social media sînt plătite tot de giganții poluanți din lumea modei, cosmeticelor sau automobilelor, iar cele din online-ul românesc nici măcar nu sînt marcate, deseori, drept publicitate. Oare comunitățile strînse în jurul acestor oameni nu cer mai multă responsabilitate? Doi ani mai tîrziu, hashtagul #CleanRomaniaChallenge e ca și inexistent. Și, pentru că-n 2020 n-a avut loc acțiunea anuală Let’s Do It Romania, iată, n-am putut găsi nici măcar o postare sau vreun mesaj eco pe pagina influensăriței de la care am pornit discuția. Dacă nu-i campanie, nu-i nici spirit ecologist.
Autenticitatea în mediul virtual
Aici e buba. Cum m-ar putea influența o persoană care în viața de zi cu zi nu trăiește după principii pe care tot ea le laudă, mai apoi, într-o campanie de imagine? De ce aș crede pe cuvînt un om care are numai fotografii în care rîde și care nu vorbește despre greutăți? De ce discută atît de rar influensării pe teme dificile și le preferă pe cele ușurele? De ce nu scriu bloggerițele mai des despre hărțuire, violență domestică, avorturi, sărăcie, vaccinuri, donare de sînge, condițiile din spitalele de stat, depresie și sănătate mentală, minorități sau educație sexuală? Sînt și unii care o fac, desigur, onest și în afara campaniilor. Pe aceia îi apreciez. Însă ceilalți, acele vedete cu o persona creată cu migală, cu postări atent curatoriate și fațete bine ascunse ale personalității, pe mine, cel puțin, nu mă conving. Credeți că cer prea multe? Asta e, am așteptări mari de la un om care să mă influențeze.
Nu e intenția mea să-i arăt cu degetul pe oamenii ăștia. Nu cred că-i necesar să fim toți activiști, tot timpul. Încerc doar să spun că fiecare dintre noi are un rol în bunul mers al lumii și c-ar fi bine să nu ne ascundem după deget. Fie că-i vorba despre ecologie, drepturile femeii, educație, sănătate sau politică.
Sursa foto: flickr