Influențează-mă dacă poți

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Influențează mă dacă poți jpeg

În vara anului 2018, o influensăriță de modă, beauty & lifestyle a dat startul unei frumoase inițiative de curățare a mediului. După ce-a fost pe plaja de la Corbu în căutarea „sălbăticiei și a liniștii“, dar a descoperit numai „oameni și gunoaie“, a pus piciorul în prag: așa nu se mai poate, trebuie să facem ceva! Cîteva săptămîni mai tîrziu, s-a înarmat cu saci și a pornit – pe plaja Vadu, de data asta – să strîngă pet-uri, farfurii, ambalaje, pe scurt, mult plastic. S-a pozat cu ele și a dat leapșa mai departe altor influensări din online-ul românesc, cu hashtag-ul #CleanRomaniaChallenge.

Pînă aici, toate bune și frumoase. Însă povestea din spate, se pare, e un pic diferită, și chiar a declanșat un întreg scandal la momentul respectiv. Unul dintre comentatori a dat-o de gol: aflat în aceeași zi la Vadu, bărbatul a observat-o cum aduce cu ea sacul plin de pet-uri pe care le-a împrăștiat pe plajă, filmîndu-se și pozîndu-se în timp ce le culegea (de pe o plajă altfel lipsită de gunoaie, susține el), mai tîrziu, cît timp a făcut baie și alte fotografii, a lăsat nesupravegheat un foc (aprins ca să ardă plasticele, a mărturisit candid influensărița), după care și-a strîns lucrurile și a plecat. Dar intenția contează, poate prin leapșa asta se mișcă ceva, s-a apărat fata. Tragem un semnal de alarmă, prin modelul personal, putem încuraja oamenii să pună umărul și să strîngă și ei gunoaiele lăsate de alții, altfel schimbarea are loc lent și anevoios, a subliniat ea într-o postare-răspuns pe blog, apoi a încheiat textul amintind publicului că în curînd urma să înceapă campania ecologistă Let’s Do It Romania, o acțiune națională anuală prin care voluntarii adună gunoaiele din spații publice.

„Cu alte cuvinte, totul n-a fost decît o mare mișcare de marketing?“, îmi vine să întreb. În esență, avem mare nevoie de educație ecologistă. La momentul respectiv, prin leapșa dată altor vedete, campania a transmis mesaje ample de curățare a mediului și, poate mai important, de bun-simț. O asemenea acțiune în social media e cu siguranță mai atrăgătoare decît un panou publicitar realizat de stat, cu mesajul sec „Nu arunca gunoaie!”. Let’s Do It Romania a anunțat că peste 338.000 de voluntari au participat la Ziua Națională de Curățenie din 15 septembrie 2018. Dar cîți oameni poate convinge doar o campanie și cum poate schimba ea mentalitatea unui popor? Și e-n regulă să pornim această schimbare tocmai de la o fotografie complet regizată?

Pînă una-alta, strîngerea gunoaielor din natură reprezintă, de fapt, doar vîrful aisbergului, și nu-i singurul lucru pe care-l putem face pentru mediu. Nici în timpul campaniei, nici după, n-am văzut nicăieri la acești influensări, de pildă, informații despre tipurile de plastic care pot fi reciclate. Nici mesaje ecologiste sau zero waste transmise în mod susținut, despre bureți de vase din materiale naturale, sacoșe textile pentru cumpărături, recipiente reutilizabile, despre cum să nu irosim mîncarea, să călătorim mai rar cu avionul sau să încercăm să folosim surse de energie regenerabilă și nepoluantă. E greu să reciclezi constant și să fii atent la mediu, știu. Să speli fiecare recipient, să-l strîngi separat, să-l duci la containerele speciale (deh, la noi, autoritățile n-au organizat direct în blocuri tomberoane dedicate). A fost nevoie de vreo zece ani și multe amenzi ca să învățăm să strîngem după noi mizeria cîinilor de pe stradă. (De fapt, încă lucrăm la asta.) Probabil o să ne mai ia încă zece ani și multe amenzi ca să pricepem și ce se face cu plasticul.

În plus, tocmai industria fast fashion promovată asiduu de un segment larg dintre influensări e un model nesustenabil pe termen lung, poluant, iresponsabil față de planetă și, în cele din urmă, față de viitorul nostru. Hainele făcute din materiale sintetice, pe care le aruncăm după scurt timp pentru că nu mai sînt la modă, dar și pentru că s-au deșirat, ajung la gropile de gunoi tot mai mari și mai toxice. Se aruncă în jur de 92 de milioane de gunoaie textile anual, notează BBC. Ceea ce mă face să mă întreb: nu-i oare și ceva ipocrizie într-o campanie ecologistă venită de la influensări de modă? Mai ales că, de cele mai multe ori, campaniile făcute de vedetele social media sînt plătite tot de giganții poluanți din lumea modei, cosmeticelor sau automobilelor, iar cele din online-ul românesc nici măcar nu sînt marcate, deseori, drept publicitate. Oare comunitățile strînse în jurul acestor oameni nu cer mai multă responsabilitate? Doi ani mai tîrziu, hashtagul #CleanRomaniaChallenge e ca și inexistent. Și, pentru că-n 2020 n-a avut loc acțiunea anuală Let’s Do It Romania, iată, n-am putut găsi nici măcar o postare sau vreun mesaj eco pe pagina influensăriței de la care am pornit discuția. Dacă nu-i campanie, nu-i nici spirit ecologist.

Autenticitatea în mediul virtual

Aici e buba. Cum m-ar putea influența o persoană care în viața de zi cu zi nu trăiește după principii pe care tot ea le laudă, mai apoi, într-o campanie de imagine? De ce aș crede pe cuvînt un om care are numai fotografii în care rîde și care nu vorbește despre greutăți? De ce discută atît de rar influensării pe teme dificile și le preferă pe cele ușurele? De ce nu scriu bloggerițele mai des despre hărțuire, violență domestică, avorturi, sărăcie, vaccinuri, donare de sînge, condițiile din spitalele de stat, depresie și sănătate mentală, minorități sau educație sexuală? Sînt și unii care o fac, desigur, onest și în afara campaniilor. Pe aceia îi apreciez. Însă ceilalți, acele vedete cu o persona creată cu migală, cu postări atent curatoriate și fațete bine ascunse ale personalității, pe mine, cel puțin, nu mă conving. Credeți că cer prea multe? Asta e, am așteptări mari de la un om care să mă influențeze.

Nu e intenția mea să-i arăt cu degetul pe oamenii ăștia. Nu cred că-i necesar să fim toți activiști, tot timpul. Încerc doar să spun că fiecare dintre noi are un rol în bunul mers al lumii și c-ar fi bine să nu ne ascundem după deget. Fie că-i vorba despre ecologie, drepturile femeii, educație, sănătate sau politică. 

Sursa foto: flickr

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Chantal jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.