Încrederea sau aerul nostru de fiecare clipă

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Încrederea sau aerul nostru de fiecare clipă jpeg

Subiectul ├«ncredere este rar abordat ├«n scrierile economi╚Ötilor deoarece ne plaseaz─â ├«ntr-un spa╚Ťiu al dezbaterii despre cultur─â ╚Öi rolul s─âu ├«n crearea modelului de dezvoltare economic─â. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, fac parte din categoria acelora care cred c─â nu orice model cultural poate duce la un model de dezvoltare economic─â bazat pe prosperitate. Cu alte cuvinte, prosperitatea nu apare oriunde ╚Öi oricum. Numai culturile bazate pe ├«ncredere ╚Öi cooperare pot spera s─â ating─â un nivel civiliza╚Ťional superior. Occidentul, bazat pe cre╚Ötinism, a produs ├«n economie capitalismul care, dincolo de dezbaterile contemporane, a fost ╚Öi este un model de creare a prosperit─â╚Ťii. Mul╚Ťi economi╚Öti ╚Öi filosofi ai socialului recunosc ├«ncrederea ca fiind unul dintre ingredientele de baz─â ale capitalismului. Eu cred c─â este mai mult dec├«t at├«t, este chiar aerul pe care ├«l respir─âm ├«n fiecare clip─â. ├Än ac╚Ťiunea economic─â, ├«ncrederea este asemenea aerului pentru via╚Ť─â. Respir─âm ├«n mod natural ╚Öi nu ne g├«ndim la importan╚Ťa aerului. Nu se vede ╚Öi nici nu te g├«nde╚Öti la el dec├«t ├«n momentul ├«n care ├«╚Ťi lipse╚Öte.

Dezbaterea despre ├«ncredere ╚Öi cooperare este foarte veche. Platon considera educa╚Ťia ca st├«nd la baza organiz─ârii sociale, iar Aristotel a definit omul, printr-o celebr─â sintagm─â, ca fiind o fiin╚Ť─â social─â. ├Äns─â, p├«n─â la apari╚Ťia cooper─ârii economice ╚Öi a schimbului economic extins, lumea a fost mai degrab─â dominat─â de ne├«ncredere. Oamenii tr─âiau ├«nchi╚Öi ├«n colectivit─â╚Ťi foarte restr├«nse ╚Öi erau suspicio╚Öi ├«n contactul cu al╚Ťi oameni. Primele forme de organizare economic─â func╚Ťionau pe principiul c├«╚Ötig/pierdere. Economia era un joc cu sum─â zero, pierderea cuiva reprezent├«nd c├«╚Ötigul altcuiva. P─âm├«ntul, principal factor de produc╚Ťie, era acela╚Öi, produsul comun al muncii era mereu acela╚Öi sau aproximativ acela╚Öi, iar c├«╚Ötigul cuiva (al seniorului sau latifundiarului) reprezenta pierdere pentru altcineva. Produsul unei economii ├«nchise, izolate, poate fi asemuit cu un tort de aproximativ acelea╚Öi dimensiuni, ale c─ârui felii erau ├«mp─âr╚Ťite mereu la fel. Dac─â cineva lua o felie mai mare, atunci altcuiva ├«i revenea o felie mai mic─â. ├Än asemenea economii ╚Öi organiz─âri sociale, popula╚Ťiile erau reduse, oamenii se cuno╚Öteau ├«ntre ei. Faptul economic se petrecea ├«n familie.

Odat─â cu apari╚Ťia comer╚Ťului ╚Öi a produc╚Ťiei pe scar─â larg─â, ac╚Ťiunea economic─â a presupus ├«n mod obligatoriu contactul cu oameni pe care nu-i mai cuno╚Öti. Spa╚Ťiile geografice s-au l─ârgit, c─âp─ât├«nd din secolul al XVI-lea o dimensiune planetar─â. Lumea se deschide ╚Öi coopereaz─â pe arii alt─âdat─â de neimaginat. ├Äncrederea sau capacitatea de a pune temei pe cinstea cuiva, de a te bizui pe corectitudinea partenerului de schimb, urc─â la un alt nivel. Economia capitalist─â nu mai este bazat─â pe principiul c├«╚Ötig/pierdere, ci pe principiul c├«╚Ötig/c├«╚Ötig. Ea nu mai este un joc cu sum─â zero, ├«n care ceea ce pierde un participant c├«╚Ötig─â altul, ci este deja un joc cu sum─â pozitiv─â ├«n care to╚Ťi participan╚Ťii c├«╚Ötig─â. Tortul despre care vorbeam cap─ât─â dimensiuni variabile, mereu mai mari. Totul se desf─â╚Öoar─â sub logica expansiunii. Ceea ce reprezint─â c├«╚Ötig pentru unii nu mai este obligatoriu s─â fie pierdere pentru al╚Ťii. Apar optimismul economic ╚Öi veselia, a╚Öa cum frumos se exprim─â Fernand Braudel. Lumea modern─â este construit─â pe ├«ncredere ╚Öi optimism. Azi mai mult dec├«t ieri ╚Öi mai bine ca ieri. Vecin─âtatea ╚Öi cooperarea social─â au ╚Ölefuit de-a lungul timpului rela╚Ťiile interumane. Din barbari izola╚Ťi, oamenii au devenit cet─â╚Ťeni vecini care coopereaz─â ╚Öi ╚Ťintesc scopuri comune. Am instituit legea la nivel na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional.

Dar s─â vedem ce ├«nseamn─â ├«ncrederea pentru noul tip de rela╚Ťii sociale. Una dintre cele mai interesante c─âr╚Ťi de economie scrise de un contemporan este aceea a lui Francis Fukuyama care se cheam─â ├Äncredere, virtu╚Ťile sociale ╚Öi crearea prosperit─â╚Ťii (├«n limba rom├ón─â, Editura Antet, 2003). Autorul pleac─â de la ipoteza conform c─âreia ÔÇ×ÔÇŽobiceiurile etice, cum e capacitatea de asociere spontan─â, s├«nt cruciale ├«n perspectiva noilor forme de organizare ╚Öi prin urmare a cre─ârii bog─â╚ŤieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×capitalul social, creuzetul ├«ncrederii ╚Öi elementul-cheie pentru s─ân─âtatea unei economii, are r─âd─âcini culturaleÔÇŁ. Cum se ajunge la ├«ncredere? Cum reu╚Öim s─â p─âstr─âm tendin╚Ťa natural─â spre cooperare, chiar pe fondul impulsurilor ra╚Ťionale egoiste? Care este procesul prin care capitalul social este cultivat ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťit cu ├«ncredere? ├Änainte de a r─âspunde la aceste ├«ntreb─âri vom aduce ├«n discu╚Ťie modul ├«n care egoismul ├«nvinge cooperarea ├«n lipsa ├«ncrederii sau comunic─ârii. Celebra dilem─â a prizonierului constituie un pas important ├«n acest sens ├«n aceast─â explica╚Ťie (Vlad Enache, Dilema prizonierului ╚Öi logica onoarei). Ea a fost formulat─â pentru prima dat─â de c─âtre Merrill Flood ╚Öi Melvin Dresher ├«n anul 1950. Este ├«n esen╚Ť─â o problem─â de cooperare sau, mai exact, o problem─â care dezv─âluie mecanismul de decizie uman─â ├«n lipsa cooper─ârii ╚Öi ├«ncrederii. Ce faci c├«nd nu po╚Ťi coopera cu cel─âlalt pentru atingerea unui bine comun? Aceast─â dilem─â este enun╚Ťat─â astfel: ÔÇ×Doi suspec╚Ťi s├«nt aresta╚Ťi de poli╚Ťie. Neav├«nd probe suficiente pentru a-i condamna, poli╚Ťi╚Ötii ├«i separ─â pe cei doi ╚Öi le ofer─â am├«ndurora o ├«n╚Ťelegere: dac─â unul depune m─ârturie ├«mpotriva celuilalt (├«l tr─âdeaz─â), iar cel─âlalt tace (coopereaz─â cu primul), atunci tr─âd─âtorul este eliberat ╚Öi complicele t─âcut prime╚Öte pedeapsa maxim─â de zece ani. Dac─â am├«ndoi tac, am├«ndoi primesc doar ╚Öase luni de ├«nchisoare pentru o infrac╚Ťiune minor─â. Dac─â fiecare ├«l tr─âdeaz─â pe cel─âlalt, fiecare prime╚Öte o pedeaps─â de cinci ani. Fiecare prizonier trebuie s─â aleag─â ├«ntre tr─âdare ╚Öi t─âcere. Fiec─âruia i se garanteaz─â c─â cel─âlalt nu va afla de tr─âdare ├«nainte de sf├«r╚Öitul investiga╚Ťiei. Cum ar trebui s─â ac╚Ťioneze prizonierii?ÔÇŁ (Vlad Enache, op. cit.). ├Än lipsa cooper─ârii ╚Öi ├«ncrederii, ├«n mod evident ├«╚Öi vor tr─âda partenerii ╚Öi vor primi pedeapsa de cinci ani. Paradoxul este c─â fiecare, ├«n mod separat, va tr─âi cu ideea c─â a ├«ncercat s─â ob╚Ťin─â maximul din situa╚Ťia dat─â. De fapt, maximul nu se poate ob╚Ťine dec├«t prin cooperare ╚Öi ├«ncredere.

├Än economie, lipsa ├«ncrederii ╚Öi a cooper─ârii se traduce prin decizia de a ├«n╚Öela primul. ├Än lipsa anumitor condi╚Ťii, judecata c├«╚Ötigului rapid va ├«nvinge. John Nash este savantul care dezleag─â aceast─â dilem─â ╚Öi altele asem─ân─âtoare. Contribu╚Ťiile sale din domeniul matematicii au confirmat ceea ce ├«n practic─â se ├«nt├«mpla de mult timp. El a demonstrat matematic avantajele cooper─ârii, adic─â  posibilitatea dublului sau multiplului c├«╚Ötig ├«n cadrul unei/unor tranzac╚Ťii economice sau al oric─ârei rela╚Ťii ├«ntre oameni sau sisteme sociale. Nash a demonstrat matematic c─â: ÔÇ×Un punct de echilibru este o mul╚Ťime de alegeri strategice, pure sau mixte, ale celor n juc─âtori, astfel ├«nc├«t nici un juc─âtor nu-╚Öi poate ameliora ╚Öansa prin simpla modificare a propriei sale alegeri, alegerile celorlal╚Ťi r─âm├«n├«nd fixeÔÇŁ (Solomon Marcus, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pite╚Öti, 2011, p. 419). Cu alte cuvinte, un punct de echlibru ├«n rela╚Ťiile (comerciale, s─â zicem, sau politice chiar) cu partenerii este acela ├«n care toat─â lumea se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie pozitiv─â, iar avantajul unuia dintre parteneri nu poate fi m─ârit prin decizii unilaterale. D├«nd un exemplu din rela╚Ťiile interna╚Ťionale recente, vom spune c─â strategia lui Trump, prin care SUA trebuia s─â se izoleze ╚Öi s─â c├«╚Ötige unilateral, era din start sortit─â e╚Öecului. El s-a comportat asemenea unui juc─âtor de poker care, ├«n momentul ├«n care ╚Ťine ├«n m├«n─â o chint─â roial─â, ├«ncearc─â s─â opreasc─â jocul, confisc├«nd cele cinci c─âr╚Ťi magice. Ceilal╚Ťi juc─âtori nu ar fi permis asta ╚Öi s-ar fi ajuns ├«n cel mai scurt timp la lipsa cooper─ârii ╚Öi la pierderi multiple. Punctul de optim de tip Nash de dinaintea administra╚Ťiei Trump era c├«t pe ce s─â se piard─â, iar noua situa╚Ťie ar fi intrat ├«ntr-un dezechilibru masiv. Lumea ar fi intrat ├«n impas, pentru c─â nimeni nu mai putea ├«ntoarce spatele nim─ânui. La masa de joc a rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, ca ╚Öi ├«n via╚Ťa noastr─â, a fiec─âruia, nu po╚Ťi ├«n╚Öela tot timpul pe toat─â lumea. Izolarea ╚Öi ne├«ncrederea produc falsa impresie a unui c├«╚Ötig pe termen scurt, dar pierderile pe termen mediu ╚Öi lung pot fi enorme.

Spuneam c─â, ├«n lipsa anumitor condi╚Ťii, ├«n economie, dar ╚Öi ├«n politic─â ╚Öi ├«n alte domenii, judecata c├«╚Ötigului rapid va ├«nvinge. Care ar fi aceste condi╚Ťii? Prima este convingerea partenerilor c─â poate exista ╚Öi se poate ob╚Ťine un c├«╚Ötig la ambele capete, c─â prin ├«ncredere jocul cu sum─â nul─â poate fi transformat ├«ntr-unul cu sum─â pozitiv─â. ├Än economie, asta s-a ├«nt├«mplat dup─â multe mii de ani de ├«ntuneric, ├«n care jocul s-a tot reluat. Cooperarea, chiar dac─â poate fi considerat─â ca f─âc├«nd parte din natura uman─â, nu a fost dezvoltat─â din start. Educa╚Ťia ├«n spiritul valorilor ├«nalte, al dialogului ╚Öi ├«ncrederii este obligatorie. Omul educat, cu respect fa╚Ť─â de sine, va juca mereu ├«n favoarea ├«ncrederii ╚Öi ├«mpreun─â cu semenii s─âi. Stabilitatea sistemului social ╚Öi prosperitatea s├«nt factori-cheie ai spargerii neajunsurilor create de suspiciune.

├Än final, a╚Ö dori s─â discut─âm despre ╚Ťara noastr─â. Trebuie s─â spunem c─â dilema prizonierului nu poate fi dep─â╚Öit─â ├«n societ─â╚Ťile ├«nchise, izolate. Oric├«te itera╚Ťii ar avea loc, jocul egoismului ╚Öi tr─âd─ârii nu va putea fi spart. Sentimentul despre care vorbeam la ├«nceput, c─â tortul are aceea╚Öi m─ârime ╚Öi c─â noi, cei care ne batem pe el, s├«ntem tot mai mul╚Ťi duce la ne├«ncredere ╚Öi tr─âdare. S─âr─âcia alimenteaz─â s─âr─âcia. Singura solu╚Ťie pentru state ca Rom├ónia este deschiderea. A╚Öa apar la mas─â juc─âtori noi ╚Öi, printr-o vecin─âtate activ─â, ne putem contamina cu avantajele ├«ncrederii ╚Öi prosperit─â╚Ťii. ├Äncet, dar sigur, prin apropierea de lumea civilizat─â, vom ie╚Öi din starea de echilibru suboptimal ├«n care toat─â lumea minte pe toat─â lumea ╚Öi toat─â lumea ├«n╚Öeal─â pe toat─â lumea.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.