Încrederea sau aerul nostru de fiecare clipă

Publicat în Dilema Veche nr. 893 din 20 - 26 mai 2021
Încrederea sau aerul nostru de fiecare clipă jpeg

Subiectul ├«ncredere este rar abordat ├«n scrierile economi╚Ötilor deoarece ne plaseaz─â ├«ntr-un spa╚Ťiu al dezbaterii despre cultur─â ╚Öi rolul s─âu ├«n crearea modelului de dezvoltare economic─â. ├Än ceea ce m─â prive╚Öte, fac parte din categoria acelora care cred c─â nu orice model cultural poate duce la un model de dezvoltare economic─â bazat pe prosperitate. Cu alte cuvinte, prosperitatea nu apare oriunde ╚Öi oricum. Numai culturile bazate pe ├«ncredere ╚Öi cooperare pot spera s─â ating─â un nivel civiliza╚Ťional superior. Occidentul, bazat pe cre╚Ötinism, a produs ├«n economie capitalismul care, dincolo de dezbaterile contemporane, a fost ╚Öi este un model de creare a prosperit─â╚Ťii. Mul╚Ťi economi╚Öti ╚Öi filosofi ai socialului recunosc ├«ncrederea ca fiind unul dintre ingredientele de baz─â ale capitalismului. Eu cred c─â este mai mult dec├«t at├«t, este chiar aerul pe care ├«l respir─âm ├«n fiecare clip─â. ├Än ac╚Ťiunea economic─â, ├«ncrederea este asemenea aerului pentru via╚Ť─â. Respir─âm ├«n mod natural ╚Öi nu ne g├«ndim la importan╚Ťa aerului. Nu se vede ╚Öi nici nu te g├«nde╚Öti la el dec├«t ├«n momentul ├«n care ├«╚Ťi lipse╚Öte.

Dezbaterea despre ├«ncredere ╚Öi cooperare este foarte veche. Platon considera educa╚Ťia ca st├«nd la baza organiz─ârii sociale, iar Aristotel a definit omul, printr-o celebr─â sintagm─â, ca fiind o fiin╚Ť─â social─â. ├Äns─â, p├«n─â la apari╚Ťia cooper─ârii economice ╚Öi a schimbului economic extins, lumea a fost mai degrab─â dominat─â de ne├«ncredere. Oamenii tr─âiau ├«nchi╚Öi ├«n colectivit─â╚Ťi foarte restr├«nse ╚Öi erau suspicio╚Öi ├«n contactul cu al╚Ťi oameni. Primele forme de organizare economic─â func╚Ťionau pe principiul c├«╚Ötig/pierdere. Economia era un joc cu sum─â zero, pierderea cuiva reprezent├«nd c├«╚Ötigul altcuiva. P─âm├«ntul, principal factor de produc╚Ťie, era acela╚Öi, produsul comun al muncii era mereu acela╚Öi sau aproximativ acela╚Öi, iar c├«╚Ötigul cuiva (al seniorului sau latifundiarului) reprezenta pierdere pentru altcineva. Produsul unei economii ├«nchise, izolate, poate fi asemuit cu un tort de aproximativ acelea╚Öi dimensiuni, ale c─ârui felii erau ├«mp─âr╚Ťite mereu la fel. Dac─â cineva lua o felie mai mare, atunci altcuiva ├«i revenea o felie mai mic─â. ├Än asemenea economii ╚Öi organiz─âri sociale, popula╚Ťiile erau reduse, oamenii se cuno╚Öteau ├«ntre ei. Faptul economic se petrecea ├«n familie.

Odat─â cu apari╚Ťia comer╚Ťului ╚Öi a produc╚Ťiei pe scar─â larg─â, ac╚Ťiunea economic─â a presupus ├«n mod obligatoriu contactul cu oameni pe care nu-i mai cuno╚Öti. Spa╚Ťiile geografice s-au l─ârgit, c─âp─ât├«nd din secolul al XVI-lea o dimensiune planetar─â. Lumea se deschide ╚Öi coopereaz─â pe arii alt─âdat─â de neimaginat. ├Äncrederea sau capacitatea de a pune temei pe cinstea cuiva, de a te bizui pe corectitudinea partenerului de schimb, urc─â la un alt nivel. Economia capitalist─â nu mai este bazat─â pe principiul c├«╚Ötig/pierdere, ci pe principiul c├«╚Ötig/c├«╚Ötig. Ea nu mai este un joc cu sum─â zero, ├«n care ceea ce pierde un participant c├«╚Ötig─â altul, ci este deja un joc cu sum─â pozitiv─â ├«n care to╚Ťi participan╚Ťii c├«╚Ötig─â. Tortul despre care vorbeam cap─ât─â dimensiuni variabile, mereu mai mari. Totul se desf─â╚Öoar─â sub logica expansiunii. Ceea ce reprezint─â c├«╚Ötig pentru unii nu mai este obligatoriu s─â fie pierdere pentru al╚Ťii. Apar optimismul economic ╚Öi veselia, a╚Öa cum frumos se exprim─â Fernand Braudel. Lumea modern─â este construit─â pe ├«ncredere ╚Öi optimism. Azi mai mult dec├«t ieri ╚Öi mai bine ca ieri. Vecin─âtatea ╚Öi cooperarea social─â au ╚Ölefuit de-a lungul timpului rela╚Ťiile interumane. Din barbari izola╚Ťi, oamenii au devenit cet─â╚Ťeni vecini care coopereaz─â ╚Öi ╚Ťintesc scopuri comune. Am instituit legea la nivel na╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional.

Dar s─â vedem ce ├«nseamn─â ├«ncrederea pentru noul tip de rela╚Ťii sociale. Una dintre cele mai interesante c─âr╚Ťi de economie scrise de un contemporan este aceea a lui Francis Fukuyama care se cheam─â ├Äncredere, virtu╚Ťile sociale ╚Öi crearea prosperit─â╚Ťii (├«n limba rom├ón─â, Editura Antet, 2003). Autorul pleac─â de la ipoteza conform c─âreia ÔÇ×ÔÇŽobiceiurile etice, cum e capacitatea de asociere spontan─â, s├«nt cruciale ├«n perspectiva noilor forme de organizare ╚Öi prin urmare a cre─ârii bog─â╚ŤieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×capitalul social, creuzetul ├«ncrederii ╚Öi elementul-cheie pentru s─ân─âtatea unei economii, are r─âd─âcini culturaleÔÇŁ. Cum se ajunge la ├«ncredere? Cum reu╚Öim s─â p─âstr─âm tendin╚Ťa natural─â spre cooperare, chiar pe fondul impulsurilor ra╚Ťionale egoiste? Care este procesul prin care capitalul social este cultivat ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťit cu ├«ncredere? ├Änainte de a r─âspunde la aceste ├«ntreb─âri vom aduce ├«n discu╚Ťie modul ├«n care egoismul ├«nvinge cooperarea ├«n lipsa ├«ncrederii sau comunic─ârii. Celebra dilem─â a prizonierului constituie un pas important ├«n acest sens ├«n aceast─â explica╚Ťie (Vlad Enache, Dilema prizonierului ╚Öi logica onoarei). Ea a fost formulat─â pentru prima dat─â de c─âtre Merrill Flood ╚Öi Melvin Dresher ├«n anul 1950. Este ├«n esen╚Ť─â o problem─â de cooperare sau, mai exact, o problem─â care dezv─âluie mecanismul de decizie uman─â ├«n lipsa cooper─ârii ╚Öi ├«ncrederii. Ce faci c├«nd nu po╚Ťi coopera cu cel─âlalt pentru atingerea unui bine comun? Aceast─â dilem─â este enun╚Ťat─â astfel: ÔÇ×Doi suspec╚Ťi s├«nt aresta╚Ťi de poli╚Ťie. Neav├«nd probe suficiente pentru a-i condamna, poli╚Ťi╚Ötii ├«i separ─â pe cei doi ╚Öi le ofer─â am├«ndurora o ├«n╚Ťelegere: dac─â unul depune m─ârturie ├«mpotriva celuilalt (├«l tr─âdeaz─â), iar cel─âlalt tace (coopereaz─â cu primul), atunci tr─âd─âtorul este eliberat ╚Öi complicele t─âcut prime╚Öte pedeapsa maxim─â de zece ani. Dac─â am├«ndoi tac, am├«ndoi primesc doar ╚Öase luni de ├«nchisoare pentru o infrac╚Ťiune minor─â. Dac─â fiecare ├«l tr─âdeaz─â pe cel─âlalt, fiecare prime╚Öte o pedeaps─â de cinci ani. Fiecare prizonier trebuie s─â aleag─â ├«ntre tr─âdare ╚Öi t─âcere. Fiec─âruia i se garanteaz─â c─â cel─âlalt nu va afla de tr─âdare ├«nainte de sf├«r╚Öitul investiga╚Ťiei. Cum ar trebui s─â ac╚Ťioneze prizonierii?ÔÇŁ (Vlad Enache, op. cit.). ├Än lipsa cooper─ârii ╚Öi ├«ncrederii, ├«n mod evident ├«╚Öi vor tr─âda partenerii ╚Öi vor primi pedeapsa de cinci ani. Paradoxul este c─â fiecare, ├«n mod separat, va tr─âi cu ideea c─â a ├«ncercat s─â ob╚Ťin─â maximul din situa╚Ťia dat─â. De fapt, maximul nu se poate ob╚Ťine dec├«t prin cooperare ╚Öi ├«ncredere.

├Än economie, lipsa ├«ncrederii ╚Öi a cooper─ârii se traduce prin decizia de a ├«n╚Öela primul. ├Än lipsa anumitor condi╚Ťii, judecata c├«╚Ötigului rapid va ├«nvinge. John Nash este savantul care dezleag─â aceast─â dilem─â ╚Öi altele asem─ân─âtoare. Contribu╚Ťiile sale din domeniul matematicii au confirmat ceea ce ├«n practic─â se ├«nt├«mpla de mult timp. El a demonstrat matematic avantajele cooper─ârii, adic─â  posibilitatea dublului sau multiplului c├«╚Ötig ├«n cadrul unei/unor tranzac╚Ťii economice sau al oric─ârei rela╚Ťii ├«ntre oameni sau sisteme sociale. Nash a demonstrat matematic c─â: ÔÇ×Un punct de echilibru este o mul╚Ťime de alegeri strategice, pure sau mixte, ale celor n juc─âtori, astfel ├«nc├«t nici un juc─âtor nu-╚Öi poate ameliora ╚Öansa prin simpla modificare a propriei sale alegeri, alegerile celorlal╚Ťi r─âm├«n├«nd fixeÔÇŁ (Solomon Marcus, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pite╚Öti, 2011, p. 419). Cu alte cuvinte, un punct de echlibru ├«n rela╚Ťiile (comerciale, s─â zicem, sau politice chiar) cu partenerii este acela ├«n care toat─â lumea se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie pozitiv─â, iar avantajul unuia dintre parteneri nu poate fi m─ârit prin decizii unilaterale. D├«nd un exemplu din rela╚Ťiile interna╚Ťionale recente, vom spune c─â strategia lui Trump, prin care SUA trebuia s─â se izoleze ╚Öi s─â c├«╚Ötige unilateral, era din start sortit─â e╚Öecului. El s-a comportat asemenea unui juc─âtor de poker care, ├«n momentul ├«n care ╚Ťine ├«n m├«n─â o chint─â roial─â, ├«ncearc─â s─â opreasc─â jocul, confisc├«nd cele cinci c─âr╚Ťi magice. Ceilal╚Ťi juc─âtori nu ar fi permis asta ╚Öi s-ar fi ajuns ├«n cel mai scurt timp la lipsa cooper─ârii ╚Öi la pierderi multiple. Punctul de optim de tip Nash de dinaintea administra╚Ťiei Trump era c├«t pe ce s─â se piard─â, iar noua situa╚Ťie ar fi intrat ├«ntr-un dezechilibru masiv. Lumea ar fi intrat ├«n impas, pentru c─â nimeni nu mai putea ├«ntoarce spatele nim─ânui. La masa de joc a rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, ca ╚Öi ├«n via╚Ťa noastr─â, a fiec─âruia, nu po╚Ťi ├«n╚Öela tot timpul pe toat─â lumea. Izolarea ╚Öi ne├«ncrederea produc falsa impresie a unui c├«╚Ötig pe termen scurt, dar pierderile pe termen mediu ╚Öi lung pot fi enorme.

Spuneam c─â, ├«n lipsa anumitor condi╚Ťii, ├«n economie, dar ╚Öi ├«n politic─â ╚Öi ├«n alte domenii, judecata c├«╚Ötigului rapid va ├«nvinge. Care ar fi aceste condi╚Ťii? Prima este convingerea partenerilor c─â poate exista ╚Öi se poate ob╚Ťine un c├«╚Ötig la ambele capete, c─â prin ├«ncredere jocul cu sum─â nul─â poate fi transformat ├«ntr-unul cu sum─â pozitiv─â. ├Än economie, asta s-a ├«nt├«mplat dup─â multe mii de ani de ├«ntuneric, ├«n care jocul s-a tot reluat. Cooperarea, chiar dac─â poate fi considerat─â ca f─âc├«nd parte din natura uman─â, nu a fost dezvoltat─â din start. Educa╚Ťia ├«n spiritul valorilor ├«nalte, al dialogului ╚Öi ├«ncrederii este obligatorie. Omul educat, cu respect fa╚Ť─â de sine, va juca mereu ├«n favoarea ├«ncrederii ╚Öi ├«mpreun─â cu semenii s─âi. Stabilitatea sistemului social ╚Öi prosperitatea s├«nt factori-cheie ai spargerii neajunsurilor create de suspiciune.

├Än final, a╚Ö dori s─â discut─âm despre ╚Ťara noastr─â. Trebuie s─â spunem c─â dilema prizonierului nu poate fi dep─â╚Öit─â ├«n societ─â╚Ťile ├«nchise, izolate. Oric├«te itera╚Ťii ar avea loc, jocul egoismului ╚Öi tr─âd─ârii nu va putea fi spart. Sentimentul despre care vorbeam la ├«nceput, c─â tortul are aceea╚Öi m─ârime ╚Öi c─â noi, cei care ne batem pe el, s├«ntem tot mai mul╚Ťi duce la ne├«ncredere ╚Öi tr─âdare. S─âr─âcia alimenteaz─â s─âr─âcia. Singura solu╚Ťie pentru state ca Rom├ónia este deschiderea. A╚Öa apar la mas─â juc─âtori noi ╚Öi, printr-o vecin─âtate activ─â, ne putem contamina cu avantajele ├«ncrederii ╚Öi prosperit─â╚Ťii. ├Äncet, dar sigur, prin apropierea de lumea civilizat─â, vom ie╚Öi din starea de echilibru suboptimal ├«n care toat─â lumea minte pe toat─â lumea ╚Öi toat─â lumea ├«n╚Öeal─â pe toat─â lumea.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.