Încă nu sîntem liberi. De ce este nevoie ca istoriografia post-89 să meargă dincolo de autoanaliză -

Martin M. SIMEC┬łKA
Publicat în Dilema Veche nr. 292 din 17 Sep 2009
Încă nu sîntem liberi  De ce este nevoie ca istoriografia post 89 să meargă dincolo de autoanaliză    jpeg

Unii dintre dumneavoastr─â ├«┼či mai amintesc, probabil, speran┼úele celor din Vest, de dup─â "revolu┼úia de catifea", c─â Europa Central─â va ├«mbog─â┼úi lumea politic─â occidental─â cu noi idei, valori ┼či perspective care acolo lipseau; c─â central-europenii vor putea propune o "a treia cale" ├«ntre capitalism ┼či socialism. Aceste speran┼úe se bazau pe presupunerea c─â suferin┼úa tr─âit─â sub comunism ne-a f─âcut pe noi, central-europenii, ni┼čte fiin┼úe umane mai bune, mai rafinate, at├«t emo┼úional, c├«t ┼či intelectual. Ast─âzi, acele speran┼úe par patetice, ┼či a devenit evident c─â percep┼úiile vestice asupra Europei Centrale au fost naive. Societ─â┼úile post-comuniste nu au avut niciodat─â curajul de a transmite un mesaj semnificativ lumii vestice; misiunea lor a fost, de fapt, s─â se adapteze, c├«t mai rapid, ├«nving─âtorilor marelui r─âzboi ideologic. Au primit instruc┼úiuni clare despre cum s─â construiasc─â democra┼úia ┼či economia de pia┼ú─â, iar criteriile de la Copenhaga ┼či "consensul de la Washington" au devenit pur ┼či simplu manuale pentru elita noastr─â politic─â. ├Än primii ani, erau at├«tea de f─âcut c─â nu mai exista timp de g├«ndire " de altfel, singurul lucru care se g─âsea din bel┼čug sub comunism. ├Ämi amintesc c─â eram ├«ngrijorat de faptul c─â limbajul dens al autorilor pe care ├«i savuram ├«n samizdat era acum diluat de graba cu care ├«i citeam ├«n ziare. Dar probabil c─â nici nu puteam atunci s─â reflect─âm asupra a ceea ce ni se ├«nt├«mpla, tocmai pentru c─â ne lipsea perspectiva necesar─â. Abia acum, retrospectiv, ne putem da seama c─â revolu┼úiile din 1989 au avut loc pe fundalul unor transform─âri globale profunde al c─âror catalizator nu a fost c─âderea comunismului. Globalizarea era deja ├«n plin─â expansiune, iar c─âderea comunismului nu a f─âcut dec├«t s─â contribuie la victoria unui capitalism de tip laissez-faire. Victoria ├«n sine a fost perceput─â ├«n principal ├«n termeni economici. Totu┼či, dup─â c─âderea comunismului, Vestul ┼či-a pierdut "oglinda estic─â", care ├«l obliga s─â se comporte ┼či s─â arate mai bine, ceea ce a dus totodat─â la pierderea responsabilit─â┼úii morale fa┼ú─â de mersul lumii, caracteristic─â Vestului ├«n perioada postbelic─â. Probabil c─â to┼úi b─ânuiam asta, dar nu prea aveam timp s─â ne batem capul cu a┼ča ceva.

Pentru noi, Vestul a fost mereu o constant─â, doar ├«l ┼čtiam a┼ča de bine din visele noastre. Astfel, de-a lungul anilor ÔÇÖ90 am dat totul ca s─â construim capitalismul, neb─âg├«nd de seam─â c─â fusese golit de propriul s─âu sens de corectitudine ┼či responsabilitate. Noi credeam c─â a┼ča este normal ┼či c─â a┼ča a fost mereu. De aceea am acceptat acel jaf la drumul mare numit privatizare, crez├«nd c─â este o parte integrant─â a capitalismului vestic. Chiar ┼či ast─âzi, c├«nd mul┼úi vestici au ├«nceput s─â ├«n┼úeleag─â c─â "m├«na invizibil─â" e de fapt beteag─â, noi refuz─âm s─â acept─âm c─â no┼úiunea noastr─â de capitalism a fost gre┼čit─â ┼či c─â am tr─âit doar o versiune a acestuia " cea care ├«┼či d─âdea duhul. Toate acestea ne privesc mai mult dec├«t vrem s─â recunoa┼čtem. Actuala criz─â global─â nu e despre c├«te miliarde trebuie pompate ├«n economie ca s─â ne putem ├«ntoarce la cre┼čterea economic─â, ci despre un proces social care va avea un impact asupra lumii cu mult mai mare dec├«t c─âderea comunismului. Din c├«te ┼čtiu eu, acesta este un fapt pe care pu┼úini din lumea post-comunist─â s├«nt gata s─â-l accepte. Se pare c─â s├«ntem ├«nc─â ├«n urma celor din Vest ├«n ceea ce prive┼čte analiza propriei noastre orbiri, at├«t ├«n ceea ce prive┼čte ultimii 20 de ani de construc┼úie a capitalismului, c├«t ┼či trecutul comunist. Probabil c─â ├«n ce prive┼čte comunismul, exist─â totu┼či ┼či un motiv: pur ┼či simplu nu vrem s─â pierdem locul frunta┼č ├«n clasamentul celor mai importante evenimente ale ultimei jum─ât─â┼úi de secol. ├Äntr-o discu┼úie recent─â la o conferin┼ú─â ┼úinut─â la Viena, istoricul britanic Timothy Garton Ash a spus c─â 1989 este cel mai important moment din istoria Europei. "Pute┼úi s─â indica┼úi altul?" " a ├«ntrebat el, observ├«nd spr├«ncenele ridicate ale participan┼úilor. Garton Ash are dreptate: oric├«t ai c─âuta prin istoria Europei, n-ai g─âsi o dat─â mai important─â. Dar asta a fost acum 20 de ani, ┼či nu putem ┼úine istoria ├«n loc, doar pentru c─â a┼ča vrem noi.

De fapt, ar trebui s─â fim bucuro┼či c─â istoria ne-a oferit ace┼čti 20 de ani, ca preg─âtire pentru timpuri mai rele. De exemplu, ar trebui s─â apreciem c─â l─ârgirea NATO s-a f─âcut acum 10 ani, c├«nd Rusia era prea slab─â ca s─â se poat─â opune. Am fost, de asemenea, noroco┼či c─â expansiunea UE s-a petrecut ├«ntr-o perioad─â de euforie economic─â. Dac─â criza ar fi lovit ├«n 2000, ├«nc─â am mai fi b─âtut pe la por┼úile Bruxelles-ului, deoarece Vestul ar fi fost preocupat cu propriile probleme. Europa Central─â nu a mai tr─âit vreodat─â gradul de libertate politic─â de care se bucur─â azi. Dac─â lumea ┼či Europa nu alunec─â ├«n haos " iar aceast─â amenin┼úare este ast─âzi mai real─â dec├«t s├«ntem dispu┼či s─â admitem " atunci peste c├«teva decenii vom putea spune c─â realiz─ârile ┼ú─ârilor central-europene au fost ├«ntr-adev─âr remarcabile. ├Äns─â aceste realiz─âri, oric├«t de remarcabile, au fost conformiste. Desigur, tot timpul au existat dezbateri aprinse despre cea mai bun─â cale de urmat, dar termenii ├«n care s-au purtat au ┼úinut cont ├«n primul r├«nd de Vest ┼či de valorile sale. Aceste dezbateri au fost pragmatice, au ├«ncercat s─â g─âseasc─â calea cea mai scurt─â spre convergen┼úa cu cei din Vest, calea cea mai eficient─â de a ne atinge viitorul ┼či de a ne l─âsa ├«n urm─â trecutul. Astfel, p├«n─â ┼či felul ├«n care am abordat regimul comunist a fost unul pragmatic: a┼ča-numitele procese ale "lustra┼úiei" au fost considerate, cel pu┼úin ├«n prima faz─â, elemente necesare ├«n accelerarea reformei. Rolul lor nu era de a analiza trecutul, ci doar de a-i ├«mpiedica pe fo┼čtii securi┼čti ┼či pe informatorii lor s─â ne influen┼úeze viitorul. ┼×i totu┼či, dac─â ├«ntr-adev─âr Vestul a┼čtepta vreo contribu┼úie intelectual─â din partea Europei Centrale ├«n prima lun─â de dup─â revolu┼úie, aceast─â contribu┼úie era indisolubil legat─â de experien┼úa totalitar─â. Era a┼čteptat─â o nou─â valorizare a libert─â┼úii. Dar relativ repede a devenit limpede c─â Europa Central─â a ratat momentul formul─ârii acestei perspective. ├Än schimb, tot ce a putut face a fost s─â scoat─â ├«n fa┼ú─â ni┼čte individualit─â┼úi remarcabile, precum Vaclav Havel sau Bronislaw Geremek.

Prin urmare, am r─âmas datori Vestului ┼či nou─â ├«n┼čine s─â ├«n┼úelegem ┼či s─â formul─âm aceast─â experien┼ú─â unic─â a totalitarismului. Ceea ce este un paradox, deoarece s├«ntem inunda┼úi cu informa┼úii despre trecut. ┼×tim aproape totul despre esen┼úa diabolic─â a regimului, ├«n timp ce experien┼úele victimelor au fost atent documentate ┼či expuse pe larg. Cu toate astea, tot nu c─âdem de acord asupra trecutului. ├Änc─â nu exist─â un consens dac─â regimul trebuie numit totalitar sau dictatorial ┼či ├«nc─â nu ┼čtim cum s─â abord─âm documentele l─âsate de acesta: fie s─â le accept─âm ca probe gr─âitoare, fie s─â le respingem ├«n bloc ca elemente ale unei mari minciuni care a f─âcut regimul s─â func┼úioneze. Citind cartea lui P├ęter Esterhazy, Edi┼úie rev─âzut─â, ├«n care s├«nt descrise ├«nsp─âim├«nt─âtoarele denun┼úuri pe care iubitul s─âu tat─â, un aristocrat de altfel, le f─âcea poli┼úiei secrete, nu ai cum s─â nu ├«n┼úelegi ┼či s─â nu fii de acord cu func┼úia cathartic─â pe care publicarea acestor documente o ├«ndepline┼čte. Pe de alt─â parte, este de asemenea u┼čor de ├«n┼úeles punctul de vedere al lui Adam Michnik, care ne sf─âtuie┼čte s─â nu c─âdem prad─â arhivelor fostei Securit─â┼úi.

├Ämi pare c─â dezbaterile din ultimii 20 de ani indic─â de fapt un singur lucru: nu s├«ntem ├«nc─â liberi. To┼úi aceia dintre noi care au tr─âit m─âcar o parte din via┼úa adult─â sub comunism au fost at├«t de marca┼úi de aceast─â experien┼ú─â, ├«nc├«t nu va fi niciodat─â posibil s─â vorbim despre ea ├«n limba natural─â a lumii libere. De┼či putem s─â-i deosebim pe cei curajo┼či de cei la┼či, pe victime de c─âl─âi, nu vom putea niciodat─â distinge ├«ntre cei ce s├«nt liberi ┼či cei ce nu s├«nt. Categoria de fiin┼ú─â uman─â liber─â pur ┼či simplu nu a existat sub comunism. Sfidarea, rezisten┼úa ┼či ├«ncerc─ârile de a tr─âi o via┼ú─â paralel─â ├«n afara sistemului au fost semne ale unei n─âzuin┼úe spre libertate, dar nu libertatea propriu-zis─â. De aceea, putem ┼či trebuie s─â depunem m─ârturie despre toate astea, iar unii dintre noi trebuie admira┼úi pentru curajul lor, dar nimic nu ne ├«ndrept─â┼úe┼čte s─â credem c─â putem interpreta istoria ├«ntr-un mod liber ┼či nep─ârtinitor. S├«ntem cu to┼úii ca acei pacien┼úi care se autoconsult─â ┼či ├«┼či dau singuri medicamente. ├Än ultimele dou─â decenii, lupta asupra trecutului a fost mai degrab─â o lupt─â de legitimare a celor care ar trebui s─â-l interpreteze. Fo┼čtii de┼úinu┼úi politic ai stalinismului, disiden┼úii din perioada invaziei ruse┼čti, pragmati┼čtii a┼ča-numitei "zone gri", comuni┼čtii ┼či chiar o parte dintre fo┼čtii securi┼čti, to┼úi s-au zb─âtut pentru legitimitatea de a interpreta istoria. Exist─â desigur un minim consens social conform c─âruia dreptul de a interpreta istoria apar┼úine victimelor, ┼či nu c─âl─âilor. Acest drept este privit ca un fel de r─âsplat─â ┼či totodat─â ca un gest de respect pentru genera┼úia pe care mie ├«mi place s-o numesc "a tat─âlui meu". Membrii acestei genera┼úii au fost comuni┼čti convin┼či ├«n tinere┼úea lor, reformi┼čti ├«n anii ÔÇÖ60 ┼či disiden┼úi curajo┼či ├«n anii ÔÇÖ70 ┼či ÔÇÖ80. Via┼úa lor constituie miezul istoriei Cehiei, ai c─ârei creatori, participan┼úi ┼či critici au fost ├«n acela┼či timp. Cine altcineva are o cunoa┼čtere at├«t de intim─â a comunismului ├«n toate manifest─ârile sale? Cine, atunci, ar putea s─â interpreteze mai bine acest regim, dac─â nu ei? Aceast─â genera┼úie a produs o oper─â colectiv─â incredibil─â " analize subtile ┼či romane de renume mondial " ca parte a unui proces de autocunoa┼čtere f─âr─â precedent ├«n istoria ceh─â. Dar aici e paradoxul: opera acestei genera┼úii e at├«t de monumental─â, ├«nc├«t a devenit propriul ei monument. ┼×i, a┼ča cum ┼čtim, rolul monumentelor este de a oferi o versiune stilizat─â, dac─â nu chiar mitologic─â, asupra trecutului, nicidecum o interpretare neutr─â. ├Än ultimul timp, mai ales ├«n contextul ├«nfiin┼ú─ârii unor institute menite s─â studieze trecutul recent, se aud voci care ├«i contest─â pe tinerii istorici angaja┼úi ├«n aceste institute, pe motiv c─â nu au o experien┼ú─â direct─â a sistemului ┼či astfel nu pot ├«n┼úelege dramele existen┼úiale ┼či mul┼úimea de compromisuri pe care regimul le impunea tuturor acelora care l-au tr─âit. Teama este c─â noile genera┼úii de istorici vor aborda trecutul din perspectiva prezentului, cu ochii acelora care nu au tr─âit dec├«t democra┼úia, ┼či c─â astfel vor scrie despre trecut ├«ntr-un registru al libert─â┼úii care nu va avea nici un fel de ├«n┼úelegere fa┼ú─â de nuan┼úele subtile ale metalimbajului regimului comunist. Pe scurt, temerea e c─â to┼úi cei care au avut vreo leg─âtur─â cu comunismul vor fi trata┼úi pau┼čal.

Personal, nu ├«mp─ârt─â┼česc aceast─â temere. Cred c─â singurul mod ├«n care trecutul poate fi interpretat corespunz─âtor este din perspectiva idealurilor democratice ale libert─â┼úii. ┼×i singurii care au ┼či mijloacele, ┼či legitimitatea s─â fac─â asta, tocmai pentru c─â nu s├«nt lega┼úi de trecut, s├«nt cei din t├«n─âra genera┼úie, chiar dac─â asta presupune ca la ├«nceput analiza lor s─â fie nedreapt─â sau dictat─â de interese politice, a┼ča cum pare a fi cazul ├«n Polonia ast─âzi. Dorin┼úa de a exercita un control asupra interpret─ârii istoriei este de ├«n┼úeles, dar futil─â. Din punct de vedere biologic este totodat─â o naivitate. ├Än 20 de ani, tinerii istorici de azi nu vor mai avea nevoie de permisiunea nostr─â s─â interpreteze istoria a┼ča cum vor. Desigur, temerea ├«n fa┼úa riscului ca istoria s─â apar─â ├«ntr-o alt─â lumin─â dec├«t cea care ne convine este un fenomen prezent ┼či ├«n Vest. Francezii au avut nevoie de jum─âtate de secol ca s─â abordeze regimul de la Vichy, ├«n timp ce suedezii ┼či-au amintit abia recent c─â ├«n anii ÔÇÖ70 exista o practic─â oficial─â de a-i steriliza pe aceia care nu se adaptau societ─â┼úii. Astfel, s├«nt ferm convins c─â pentru a discuta dac─â Europa Central─â are ceva de oferit celor din Vest, trebuie s─â g─âsim ├«nt├«i curajul de a privi adev─ârul ├«n fa┼ú─â. Iar adev─ârul este c─â n-am folosit ultimii 20 de ani pentru a g─âsi acest curaj.

traducere de Florin Poenaru

Martin M. Simecka este scriitor ┼či jurnalist, fost disident ┼či autor de literatur─â samizdat. Romanul s─âu intitulat Anul Broa┼čtei a fost tradus ├«n englez─â ┼či ├«n francez─â. ├Än 1990 a fondat Editura Archa. ├Äntre 1997 ┼či 2006 a fost redactor-┼čef al ziarului SME. Este redactor ┼či colaborator permanent al s─âpt─âm├«nalului Respekt.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.