În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru

Constantin DRĂGAN
Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
image

Un urbanist-șef al Londrei aflat în vizită la București îmi spunea, acum aproape douăzeci de ani, că problemele de trafic dintr-un oraș nu se vor rezolva vreodată prin construirea de șosele mai largi. Acestea doar vor încuraja oamenii să cumpere mai multe mașini. Soluții există însă, adăuga el: un transport în comun eficient și ieftin, taxe pentru condusul în centru și reducerea drastică a locurilor de parcare, aceasta din urmă la pachet cu amenzi mari pentru parcarea neregulamentară. Altfel spus, un soi de educație cu de-a sila.

Dar se poate oare face altfel pentru a obține rezultate? Autoritățile locale suedeze par a crede că nu. Așa că folosesc cam toate sugestiile de mai sus și adaugă încă un element important în lista măsurilor pentru descongestionarea traficului: bicicleta. Protejarea mediului înconjurător este o grijă asumată de foarte mulți suedezi. Partidul de Mediu este permanent în Parlament, motorina suedeză are mult mai mult ulei de rapiță decît cea din celelalte țări europene, iar numărul mașinilor electrice de pe străzi e important. La fel și cel al bicicletelor și trotinetelor. Sigur că sînt probabil destui suedezi care lasă mașinile acasă din convingere și sînt destui care refuză să călătorească cu avionul din pricina poluării, însă e cert că oamenii care trebuie convinși să o facă sînt și mai numeroși.

Așa că, încă de acum cîțiva ani, foarte multe municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete, marcate în așa fel încît să devină evident că, în spațiul în care înainte încăpea o mașină, acum încap cinci biciclete. În plus, foarte mulți angajatori propun „avantaje” constînd în biciclete și trotinete, în majoritatea lor electrice. Altfel spus, angajații pot adesea să închirieze o bicicletă la un preț interesant, urmînd să o predea sau să o cumpere la sfîrșitul anului. Per total nu e prea ieftin, dar asemenea leasing-ului la mașini, suma lunară nu e mare, iar întreținerea bicicletei e inclusă în preț.

De fapt, încă din 2017, guvernul suedez a publicat un document de 28 de pagini intitulat „Strategia națională în privința creșterii folosirii bicicletelor în condiții de siguranță – ceea ce contribuie la o societate sustenabilă și la un nivel de trai ridicat în toată țara”. Acolo, după ce se pomenesc avantajele evidente ale folosirii bicicletelor în locul mașinilor (mai puține noxe, sănătate mai bună datorită mișcării, aglomerație mai mică în autobuze), se vorbește despre bugetul alocat de țara scandinavă pentru încurajarea și facilitarea folosirii bicicletelor: aproximativ 480 de milioane de euro în perioada 2015-2025.

Consecința directă este că puține sînt la ora actuală trotuarele din orașele suedeze care să nu aibă și o pistă pentru biciclete, adesea semnificativ mai lată decît cea pentru pietoni. Apoi, pentru ca suedezii să folosească bicicletele cît mai mult pe drumul de acasă pînă la serviciu, foarte multe trenuri și autobuze regionale acceptă astăzi la bord nu doar pasageri, ci și biciclete, ca să nu mai spunem că alături de fiecare gară există un garaj în care bicicletele pot fi lăsate gratuit pe parcursul întregii zile. Copiii au la școală ore de trafic în care li se explică regulile de circulație, iar municipalitățile au primit misiunea să găsească mijloace prin care să îi convingă să folosească bicicleta chiar și pe cei care încă nu o fac. Imigranții proaspăt sosiți în Suedia constituie un grup menționat explicit în strategie, autoritățile fiind încurajate să îi familiarizeze cu avantajele acestui mijloc de transport.

Nici turiștii nu sînt uitați. Suedia a inaugurat deja cîteva circuite ce le sînt destinate și care se fac doar cu bicicletele. Să nu uităm și că din localitatea Jönköping se dă în fiecare an startul celei mai mari competiții mondiale de ciclism pentru amatori, numită Vätternrundan și care constă într-un tur ciclist în jurul celui de-al doilea cel mai mare lac suedez, un traseu de peste 300 km.

Iar dacă vă gîndiți că într-o țară nordică bicicletele se pot folosi doar cîteva luni pe an, o să vă spun că magazinele de piese de schimb au permanent în ofertă cauciucuri dotate cu crampoane care oferă o aderență bună chiar și în miezul iernii.

De fapt, drumurile parțial înzăpezite nu prea sperie pe nimeni, indiferent de mijlocul de transport ales. Orice nemulțumit primește răspunsul standard: „Știați că e iarnă și că e firesc să faceți mai mult pînă la serviciu. Ar fi trebuit să plecați mai devreme”. Probabil că proverbul „Nu există vreme rea, există doar haine nepotrivite” a fost inventat în Suedia.

Constantin Drăgan este corespondentul RFI-România în Suedia.

Foto: C. Drăgan

Viețile netrăite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
Păsările par că știu mereu unde să se ducă. Nu e nimic neclar în zborul lor. E o limpezime care mă emoționează.
p 10 jpg
Muze. Gemüse*
La sat e important ce ai, unde ai, cît ai, de unde ai. Prezența ta este vizibilă celorlalți, iar întrebări care sînt mai mult decît evitate la oraș devin aici punctele principale în funcție de care ești privit.
foto  Daniel Mihăilescu jpg
„O grădină cu deschidere la mare și ocean” – interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Grădina de la țară a bunicilor Ana și Nicolae, magică. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfumați, după care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
„Începutul a fost nevoia de evadare în afara cotidianului urban” – interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului „Ierburi uitate”
„Ierburi uitate. Noua bucătărie veche”, apărută toamna trecută la Editura Nemira, este o încununare, după o decadă, a muncii mele de cercetare și experimentări culinare, una dintre manifestările fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O grădină ca o viață. De la ghivecele studențești cu violete de Parma și cactuși la grădina apocalipsei și cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
„Să nu uităm că toate formele sînt în natură” – interviu cu artista vizuală Chantal QUÉHEN
Grădina face parte dintr-o construcție, o compoziție ca un tablou. Monet a excelat în asta la Giverny. Poate că asta m-a adus la peisaj, dar imaginația mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascinația lucrurilor mici
Într-o notă similară, îmi place să folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urmări viața dincolo de ceea ce vedem în grabă.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinată, ca pe o mare vrăjitoare, și eram convinsă că și ele o înțelegeau.
p 21 jpg
„Sălbăticia devine un vis de intimitate, siguranță, control și libertate” interviu cu Oana Paula POPA, cercetătoare la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“
Micuții care astăzi stau să ne asculte poveștile cu animale sperăm să se transforme în adulți responsabili, în sufletele cărora au fost sădite, de la vîrste fragede, semințe din care vor rodi respect și dragoste pentru natură.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.