„În România încă nu este împămîntenit învăţatul online“ - interviu cu Silvia BOGDAN

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
„În România încă nu este împămîntenit învăţatul online“   interviu cu Silvia BOGDAN jpeg

Pentru început, cine și ce este Școala de valori?

Sîntem o organizație nonguvernamentală care a luat naștere în 2009 la inițiativa unor tineri care, în urma unui program la care au participat în țările nordice, au revenit în țară cu dorința de a dezvolta un program care să se adreseze adolescenților. Programul s-a dorit a fi un soi de ghid în zona de multiculturalitate, care să obișnuiască tinerii cu ideea de a studia în străinătate și cu perspectiva revenirii mai apoi în țară, pentru a putea să schimbe lucrurile în bine. Așa a apărut, de fapt, programul Grow, cel mai mare program național de educație non-formală din țară, pe care îl derulăm din 2010. Sîntem la a 14-a ediție, proiectele derulîndu-se de două ori pe baza unui curriculum specific fiecărei grupe de vîrstă, de la clasa a IX-a pînă la clasa a XII a, un curriculum care ajută elevii să treacă prin cele mai interesante abilități specifice vîrstei la care se află.

Dați-ne cîteva exemple.

Învață, de exemplu, cum să lucreze în echipă, cum să comunice mai eficient, cum să-și planifice timpul, ce înseamnă management de proiect, ce presupune să fii voluntar, care sînt valorile, cum descoperi aceste valori, ce te ghidează, pînă la urmă, în viață. Accentul cade, la clasele mai mici, pe zona de autodescoperire și pe poziționarea față de ceilalți, și crește gradual spre zona de leadership, astfel încît participanții să înceapă să acționeze într-un fel care să le schimbe lor viața și viața celor din jur.

În acest context, proiectul Laboratorul de cariere, în care sînteți parteneri ai BCR, continuă cumva viziunea ONG-ului pe care îl reprezentați. Cum a început această colaborare?

La Școala de valori ne-am dat seama că, indiferent de programele pe care le desfășurăm, dacă nu înțelegem generația cu care lucrăm, poate fi o problemă și, ca atare, am dezvoltat o divizie care se ocupă de cercetarea tinerilor. Am descoperit multe lucruri, în materie de aspirații, nevoi, valori, principii de viață, dar ne-am dat seama că, pe lîngă toate acestea, există o fractură mare între învățămîntul preuniversitar și piața muncii. Astfel, am început să ne îndreptăm și spre zona studenților, și așa am ajuns să avem niște discuții de parteneriat cu BCR, prin 2014. BCR e foarte ancorată în zona de responsabilitate socială, desfășurînd foarte multe activități și dezvoltînd proiecte de profil. Am avut discuții pe mai multe paliere și am ajuns la o variantă în care ne-am dat seama că ar fi interesant să lucrăm împreună. Deși nu aveam mare experiență pe zona de studenți, voiam să dezvoltăm un program cît mai integrator din punct de vedere al oportunităților pe care le-ar oferi acest program tinerilor. BCR, via Nicoleta Deliu, a venit cu această idee de a crea o platformă de resurse pentru studenți care să meargă și spre profesor și comunitatea de business, să devină o platformă autosustenabilă în timp, să se adreseze tuturor celor 400.000 de studenți din țară și, practic, să ofere cadrul și infrastructura necesare pentru ca atît studenții și profesorii, cît și comunitatea angajatorilor să intre în contact.

La ce vă referiți cînd vorbiți despre autosustenabilitatea platformei?

BCR-ul a finanțat cu mulți bani platforma, ca urmare a faptului că am dezvoltat-o de la zero. Este creată pe trei piloni: programe educaționale, de tip soft skill, care ajută studentul să poată deveni angajabil dezvoltîndu-și niște abilități necesare integrării organizaționale și lucrului în cadrul companiei; un al doilea pilon e destinat creării unei comunități care să permită studenților, profesorilor și angajatorilor să interacționeze, iar al treilea e destinat angajatorilor care pot veni pe platformă atît cu programe de internship și job-uri pentru studenți, dar și cu un conținut educațional specific industriei din care fac parte. Autosustenabilitatea pe care o avem în vizor se referă la contribuția pe care toți aceștia o pot avea pe platformă, în sensul că ne dorim ca utilizatorii activi ai platformei să devină și ambasadori, și contributori. Odată ce un student a trecut printr-o serie de module educaționale, poate să devină contributor prin crearea de valoare și venirea cu resurse pe platformă pentru cei din comunitate. Să doneze timp și să creeze programe educaționale și să fie o resursă la dispoziția altor studenți care să poată beneficia de know-how-ul lui. Scopul e acela de a ajuta tinerii. Vrem să creștem angajabilitatea tinerilor, să creăm o comunitate de oameni care să devină autonomi și să înceapă să facă schimbări la nivel de societate. Prin această platformă, alături de BCR, am creat premisa care să ofere pe de o parte infrastructura dezvoltării tinerilor, dar și posibilitatea de a le urmări traseul profesional și educațional.

Cît de important e acest Laborator de cariere în societatea noastră?

Ce am descoperit, lucrînd cu tinerii, e că aceștia sînt diferiți de generațiile anterioare, iar noi vrem să punem în valoare toate generațiile care muncesc; să înceapă să învețe împreună și să învețe unele de la altele. Cred că cel mai important lucru e să înțelegem asemănările și cum să facem ca toate aceste generații să conlucreze. Tinerilor le trebuie know-how-ul pe care îl au generațiile baby boomers și X, iar acestora, abilitățile tehnologice și de spontaneitate ale tinerilor.

Ce provocare aduce Laboratorul de cariere?

Pentru noi, faptul că am luat-o practic de la zero a fost din start o provocare. Să putem aduce în spațiul virtual cerințele BCR-ului și să putem oferi o gamă cît mai largă de „ancore“ pentru studenți ca să poată fi prezenți pe platformă și să rămînă acolo, să înceapă să o folosească și să dezvolte conținutul ulterior, să ne putem rafina modalitatea de a aduce în prim-plan instrumente sau module atractive pentru studenți. Pentru studenți, vorbim despre o provocare la educație. Din păcate, în România nu este încă împămîntenit învățatul online și, deși mare parte dintre respondenții pe care i-am avut în cercetare folosesc Internetul și sînt conectați, ei preferă interacțiunea față în față. Ne-am dat seama că e important să avem un program în care să ne și în­tîl­nim în cadrul unor workshop-uri cu ei, să putem să-i îndemnăm să intre online pe platformă. Studenții intră pe platformă și se declară interesați de acest proiect, dar nu continuă din motive dintre cele mai diverse, de la „Nu am timp“ sau „Am examene“ la întrebarea „Cu ce mă ajută această platformă?“. Bineînțeles, nu ai cum să afli la ce te ajută acest tip de platformă, dacă nu o accesezi în mod serios, dacă nu aloci timp să descoperi modulele.

Un scenariu pesimist și unul optimist al viitorului acestei platforme?

Din punctul meu de vedere, al coordonatorului de proiect, pot spune că scenariul pesimist e că vom strînge 100.000 de utilizatori, numărul pe care îl vizăm pentru primul an, dar că aceștia nu vor trece prin toate modulele. Scenariul optimist spune că vom avea cei 100.000 de utilizatori la sfîrșitul primului an, iar aceștia nu doar că vor trece prin module, ci vor povesti și altora despre experiența pe care au obținut-o în urma cursurilor oferite de platformă.

a consemnat Stela GIURGEANU

Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet
p 13 foto Alex Galmeanu jpg
image png
Despre dinozauri şi mamifere conectate (şi tatuate)
De pe margine, cei care privesc melancolic şi neputincios sînt doar dinozaurii.
image png
30 de ani mai tîrziu
Mă atrag tîrgurile cu vechituri într-un fel de neînțeles.
WhatsApp Image 2023 11 22 at 10 28 30 jpeg
Ceea ce nu poate reda o fotografie
Și cît de greu ar fi azi să-ți imaginezi încarnarea unei legături printr-un tom de hîrtie?
image png
image png
Schiță pentru o etică a recunoștinței
Gratitudinea e o recunoaștere a felului misterios în care ni se întîmplă binele.
image png
Recunoștința, darul „învățăceilor”
Ceea ce primesc eu de la „învațăceii” mei este extrem de prețios.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic