„În România, cea mai bine plătită meserie e cea de guru“

Publicat în Dilema Veche nr. 601 din 19-25 august 2015
„În România, cea mai bine plătită meserie e cea de guru“  jpeg

- interviu cu Vladimir BRILINSKY, administratorul cetăţii Sarmizegetusa Regia -

Se tot vorbeşte de spritualitate dacică. Ce înseamnă, de fapt, aceasta?

Sînt cîteva pensiuni în această zonă în care se fac cursuri de spiritualitate dacică. De fapt, de şarlatanie dacică. Pentru că izvoarele pe care le avem sînt nu puţine, ci foarte puţine. 

Cine sînt cei care au venit şi continuă să vină să se împărtăşească, fiecare în felul său, din această spiritualitate? 

Unii sînt de neînţeles. Concluzia e că e o şarlatanie. Sînt cel puţin 40 de deviaţii. Fiecare şi-a creat şcoli. În ’95, vine aici MISA, cu Bivolaru, şi face o spirală uriaşă, cu 3000 de oameni. Din MISA se desprind două grupări: Societatea Română de Radiestezie şi Fundaţia Sf. Apostol Andrei. Fiecare cu cîte un conducător. Pentru că de acolo, ca şi din hidră, se nasc alte şapte capete. De ce? Pentru că, în România, cea mai bine plătită meserie este cea de guru. Spui o poveste frumoasă, o-nveţi bine, scrii o carte, ca-n puşcărie, şi-ţi găseşti urgent cîteva zeci sau cîteva mii de credincioşi. Fiecare are teoria lui, căci nu prea seamănă două între ele. Ne rugăm, fiecare. Dar cum ne rugăm: unii în poziţia lotus, alţii în pielea goală, alţii în picioare, în fund, fiecare ajunge să venereze acest loc, ca pol energetic al României – de unde se poate colecta foarte multă energie. Şi dacă este energie, foarte bine, dacă ştim ce-i aia. 

Pe vremea cînd nu era pază oficială, cum aţi apărat monumentul de neaveniţi? 

Vine secta lui Claudian şi spune: dacă în noaptea de solstiţiu sau în cea de echinocţiu este lună plină şi procreezi un prunc, pe altarul de andezit, el va fi noul Iisus. Trei dintre secte au muşcat teoria asta. Niciodată nu a fost lună plină la echinocţiu, dar lună plină în sine a fost. Veneau fraţii la antrenament, şi enoriaşii, stăteau la izvor şi mergeau doi cîte doi la altar şi făceau copiii… Atunci m-am dus eu la librărie şi mi-am cumpărat un pistol cu bile mici. Cum erau bălării pe vremea respectivă, stăteam pitit şi trăgeam. Pînă cînd am luat bătaie de vreo două ori… Apoi mi-am cumpărat o puşcă cu bătaie mai lungă, tot cu biluţe, şi nu mă mai dibuiau. N-am mai luat bătaie. 

Aveţi şi alte poveşti? 

Vine vindecătoarea Maria, de pildă. A venit cu enoriaşii ei, toţi bolnavi, pe care-i vindeca. Cum îi vindeca? Cu un laptop, în mijlocul soarelui de andezit, pe care cînta

de Ravel. Şi ea, cu mîinile întinse, se făcea că ia fiecare organ în parte şi spunea: „Intru-n corpul vostru, îl tai, îl ard, îi redau vigoarea şi supleţea“. I-am spus: „Vă rog să coborîţi de pe monument“. A zis: „Nu vreau“. „Atunci, să puneţi zece bărbaţi în faţă“, i-am zis. „Că-n femei nu dau. Am o bîtă, de care nu mă despart niciodată.“ S-au dat jos, nu au avut curajul să se bată.

Practic, aţi apărat cetatea de-a dreptul fizic… 

Acum nu mai e nevoie. Dar douăzeci de ani am apărat-o. Mi-au dat şi blesteme. Cuvintele de ordine erau: „E Brilinsky aici?“ Acum, de cînd s-au reglementat lucrurile, aceste practici, prin regulamentul de vizitare, sînt interzise. Discutăm de un monument înscris în lista patrimoniului UNESCO: în muzeu nu te duci să faci copii, nici să spargi piatra din altar, s-o mărunţeşti pe altă piatră şi s-o împarţi enoriaşilor să şi-o bage-n corp într-un ritual ultrasofisticat, cu un foc în mijlocul Templului Mare Circular. Ei nu înţeleg că istoria se schimbă, exploatăm acest loc asemenea Stonehenge-ului. Acum, dacă vin şi mai încearcă aşa ceva, iau amendă. 

Ştiu că distrugerile au început din vremea lui Ceauşescu, înfocat susţinător, altfel, al aceleiaşi spiritualităţi… 

Cea mai tristă poveste a Sarmizegetusei e din 1976, cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dorit să o viziteze, şi atunci tovarăşa Suzana Gâdea a considerat că acest Mare Templu de Calcar, al lui Burebista, pentru că arată atît de urît şi de dizgraţios, trebuie să dispară, şi în locul lui să-i facă pistă de aterizare tovarăşului. Şi s-a luat de acolo tot ce însemna plintă şi a fost aruncat în vale, de către soldaţi. Făcînd o anchetă, ca jurnalist, în anii ’90, am dat de respectivii soldaţi, vînători de munte din Brad. Care ne-au zis da, noi am aruncat plintele şi am făcut pariuri pe pachete de ţigări a cui plintă se duce mai jos în vale… Şi s-a turnat apoi o şapă de beton, pe care urma să aterizeze elicopterul lui Ceauşescu. Acesta, pînă la urmă, nu a mai venit, din cauza unei aşa-zise ameninţări cu iradierea, pentru că un pic mai jos existau mine de uraniu. Şi locul a rămas mutilat. Din ’93 am făcut primul scandal cu refacerea lui. Nu s-a reuşit nimic, atunci, şi abia pe vremea lui Caramitru la Cultură s-au alocat bani. Dar banii au ajuns la o firmă de partid, şi aici s-a făcut un kitsch ordinar. Este ridicat cu 80 de centimetri peste nivelul lui, pentru că şapa n-au putut s-o evacueze, au pus doar pămînt peste ea. Au adus ce a mai rămas din plinte. 

Care este opinia dumneavoastră despre spiritualitatea locului şi despre toate aceste teorii? 

Cred că aici a fost templul neamului românesc. Cred că avem voie să ne rugăm aici. Dar nu pe monumente. De-aia am pus băncuţe peste tot. Spiritualitatea dacilor, de la Zamolxe la Deceneu, sigur că exista. Romanii au venit aici să o distrugă. Pentru a nu se recrea polul de putere spirituală în Sarmizegetusa. Două lucruri au distrus romanii în expansiunea lor: Templul din Ierusalim şi Sarmizegetusa Regia. La fel de importante din punct de vedere cultural. 

Există mulţi dacomani, dacopaţi… Sînt congrese de dacologie. Puţinătatea descoperirilor arheologice nu dă, însă, nimănui dreptul să spună care-i adevărul absolut.  

a consemnat Iaromira POPOVICI  

Foto: D. Drăgoi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

avion de lux klaus iohannis (4) jpg
Cât au costat zborurile efectuate de președintele Klaus Iohannis. Documente desecretizate de Administrația Prezidențială
Administraţia Prezidenţială a desecretizat, marţi seară, costurile pentru zborurile efectuate de preşedintele Klaus Iohannis, începând cu anul 2015.
Daniel David Foto Mediafax (1) jpg
Ce măsuri propune ministrul Educației pentru eliminarea consumului de droguri în școli. „Avem o problemă”
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat că va încuraja implementarea mai eficientă a unui mecanism care să permită semnalarea anonimă a activităţilor legate de droguri în şcoli, se arată într-o postare a Ministerului Educației în pagina sa de Facebook.
andreea balan  crop 1665063599 jpg
Moment penibil pentru Andreea Bălan, chiar în timpul concertului din Ploiești. Ghinionul care s-a abătut pe capul cântăreței. FOTO
Andreea Bălan a avut parte de un moment jenant în timpul unui concert susținut în orașul Ploiești. Ce a pățit artista pe scenă, dar și cum a gestionat toată situația, descoperiți în rândurile următoare.
image png
Ioana Dichiseanu, sfâșiată de durere la aproape 4 ani de la moartea marelui actor Ion Dichiseanu: „Arunc o privire în oglindă...”
Ioana Dichiseanu, fiica regretatului actor Ion Dichiseanu, este copleșită de dorul acestuia. Chiar dacă în luna mai a acestui an se împlinesc patru ani de când marele artist ne-a părăsit, fiica lui îi duce dorul și suferă din cauza absenței sale.
Oameni circulă pe bulevardul Champs Elysees în timpul Zilei fără maşini în Paris Franţa FOTO AP
Franța pregătește un „manual de supraviețuire” în caz de criză majoră. Broșura va fi distribuită populației
Guvernul francez intenționează să trimită fiecărei gospodării din țară un „manual de supraviețuire” cu instrucțiuni despre cum să se pregătească pentru o „amenințare iminentă”, inclusiv un conflict armat, o criză sanitară sau un dezastru natural, potrivit unor rapoarte din presa franceză.
banner Marina Voica
Imagini de poveste! Cum arată căsuța Marinei Voica de la Breaza. Și-a făcut aici un adevărat colț de Rai
Marina Voica a ales să lase în urmă agitația Capitalei și să își construiască un refugiu de liniște și frumusețe în inima județului Prahova, acolo unde, în urmă cu mai bine de 20 de ani, a găsit locul perfect pentru a se bucura de viață.
trump putin  jpg
Concluziile discuției Trump-Putin, explicate de un analist: „Acordul este puternic în favoarea Rusiei. Dacă nu va avea de ales, Ucraina va accepta”
Analistul de politică externă Ștefan Popescu susține că acordul convenit de către cei doi președinți, Trump și Putin, este dezavatajos pentru Ucraina și va fi acceptat doar dacă Europa nu o va susține eficient.
Eugen Titeanu (în rândul de sus, al treilea din dreapta) asistă la meciul de fotbal dintre echipele C.F.R. București și Ripensia Timișoara, în Cupa României 1935 (© Wikimedia Commons)
Destinul surprinzător al lui Eugen Titeanu, șeful Presei și Propagandei în timpul dictaturii regale
Pamfil Şeicaru în eseul „Eugen Titeanu” („Curierul Românesc”, nr. 110, din 1957), despre cum şi de ce devine un gazetar proprietar de publicaţii:
image png
Nicuşor Dan ar susţine candidatura Elenei Lasconi la Primăria Capitalei. „Desigur, în măsura în care părerea mea contează”
Candidatul independent la Preşedinţia României Nicuşor Dan a afirmat, marţi seară, că ar susţine-o pe Elena Lasconi, preşedintele USR, la Primăria Capitalei, în măsura în care părerea sa contează, dar a precizat că bucureştenii se informează şi vor vota pe cine cred ei că este mai bun.