"În raport cu alte <<vicii>>, plictiseala operează la un nivel superior" - interviu cu scriitorul Ion VIANU

Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
"În raport cu alte <<vicii>>, plictiseala operează la un nivel superior"   interviu cu scriitorul Ion VIANU jpeg

S-o luăm cu începutul. Vă aduceţi aminte de vreun moment de plictiseală cumplită din copilărie sau din adolescenţă?

Da, sigur că îmi aduc aminte! Am mai povestit asta. Eram copil, în vacanţă la Zamora, şi mă plictiseam cumplit: nu aveam cu cine să mă joc şi terminasem Cei trei muschetari. I-am spus mamei mele că mă plictiseam, iar ea mi-a replicat pe un ton dur: „un om inteligent nu se plictiseşte niciodată“. M-am simţit teribil de vinovat. Cred că mama a fost deosebit de severă în ziua aceea... Cu timpul, am ajuns să cred că avem dreptul să ne plictisim. Ce este plictiseala altceva decît sentimentul că timpul care-ţi este dat se scurge într-un mod nedemn de ceea ce crezi tu cu adevărat despre valoarea ta? De pildă, o femeie frumoasă care duce o existenţă mediocră, nu are iubiţi pe măsură, nu dansează cît ar dori, nu este bogată, răsfăţată, trăieşte într-un oraş urît etc. are dreptul să se plictisească. Şi are chiar datoria să se plictisească, fiindcă, poate, plictiseala o va incita să iasă din situaţia mizerabilă în care se află. Reversul medaliei poate fi şi acesta, ca fiinţa respectivă să-şi închipuie doar că are acele calităţi, şi, atunci, îşi merită soarta. Sentimentul de plictiseală te poate îndemna la analiză şi la o mai justă situare a ta în lumea reală şi în universul valorilor personale. 

Gogol spune undeva: „Mare plictiseală pe lumea asta, domnilor!“. Mai poate fi considerată de actualitate această afirmaţie?

Tema plictiselii este frecventă în literatura rusă a secolului al XIX-lea. Dar şi la alţi autori universali din aceeaşi perioadă. Doamna Bovary nu este şi ea o plictisită?  Ori de cîte ori unele părţi ale lumii merg repede, în timp ce altele (provincia) rămîn în urmă, apare, firesc, fenomenul plictiselii. Azi lumea a devenit o mare provincie, fiindcă există aproape peste tot TV, Internet etc. Tot mai puţine lucruri deosebesc „provincia“ de Capitală. Deci plictiseala este mare peste tot. Ceea ce înseamnă, ţinînd seama de ce am spus, că este mai necesar decît oricînd ca omul să se evalueze, să-şi caute vocaţiile, dar şi să-şi stabilească limitele. Atunci se va plictisi mai puţin.

Aţi cunoscut mulţi oameni, aţi avut mulţi pacienţi. V-aţi petrecut o parte din viaţă în Elveţia. Lucrurile prea aşezate, rutina, perfecţiunea unui loc te pot îmbolnăvi de plictiseală? Şi cum te poţi trata?

Elveţia nu este special de plicticoasă. Este, dacă vreţi, o ţară unde totul costă bani. Deci, sărăcia în Elveţia poate genera o anumită plictiseală. În schimb, ordinea şi curăţenia nu sînt plicticoase. Nici politeţea nu este plicticoasă. De ce vreţi să mă amuze mai mult mitocănia unui om public român decît moderaţia şi bunul-simţ al omologului său elveţian?   

Psihoterapeutul se plictiseşte vreodată? Nu cred că e uşor să-i tot asculţi pe alţii. Se gîndeşte psihoterapeutul la pacienţii săi ca la nişte personaje?

Da, practica psihoterapiei poate genera un sentiment de plictiseală. Mereu aceleaşi poveşti! Dar asta nu este vina pacientului, ci a terapeutului. El nu este capabil să discearnă originalul care stă în miezul banalului, să imagineze soluţii noi, individualizate. Deci, psihoterapeuţilor care se plictisesc le recomand să facă mai multe formaţii, să caute atitudini mai active, mai adecvate. Atunci se vor plictisi mai puţin.

Scrisul – literatura – poate funcţiona ca un antidot împotriva plictiselii? Dar amintirile?

Cufundîndu-te în tine, dai de plictis. Dar numai în măsura în care te afunzi în eul tău în chip leneş. Literatura, pasivă sau activă (cititul, scrisul), reprezintă un efort de-a activa conţinuturile conştiinţei, de-a le da un sens, de-a le face „amuzante“, în sensul cel mai plin al cuvîntului. De aici vine sensul curativ al actului literar, în care eu includ şi cititul. Borges spune undeva că a citi este mai greu decît a scrie. Cititul implică o disciplină mai severă – cu atît mai severă cu cît este incontrolabilă. Cititul este un fel de rescriere tăcută a unui text, iar acesta din urmă – o rescriere a realităţii. Evident, e vorba de citiri şi de scrieri de înaltă tensiune, la ele mă refer. Dacă ajungi să le practici nu te mai poţi plictisi. 

Dacă ar fi să vorbim despre partea luminoasă a plictiselii, despre deliciile ei (şi ar trebui s-o descrieţi), ce-aţi spune?

Plictiseala este un „monstru delicat“ a spus, într-un celebru sonet, cineva care cunoştea subiectul, poetul Baudelaire. În raport cu alte „vicii“, plictiseala operează la un nivel superior. Aş tinde să spun că bruta nu se plictiseşte.

Aveţi printre marii plictisiţi ai literaturii vreun favorit?

Este însuşi Baudelaire, omul care a făcut să vibreze coarda spleen-ului, acea plictiseală britanică, simptom al melancoliei, transferată în ipocritul Imperiu al doilea (Napoleon III) unde sensibilităţile rănite găseau în el (în spleen) în acelaşi timp otravă şi mîngîiere. Cred că şi Paşadia din Craii de Curtea-Veche este un mare plictisit, căutînd mîngîiere în orgii inomabile şi în erudite cercetări istorice menite focului atunci cînd îi va sosi ceasul morţii.

Pentru dumneavoastră are vreun sîmbure de adevăr percepţia României ca fiind locul în care nu te poţi plictisi niciodată?

În tinereţea mea era adevărat. Viaţa era de aşa fel încît te puteai trezi la 1 noaptea cu un prieten care avea chef de vorbă, iar tu nu te supărai şi stăteai cu el la taclale pînă la zi. Alteori nu bătea un prieten la uşă; era Securitatea care venea să te aresteze. Tot imprevizibil! Tare mă tem că ne-am occidentalizat pe chestiile care făceau viaţa plină de surprize, am devenit utilitarişti. 

a consemnat Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

colaj jpg
Gărgărițele au invadat plajele din Mamaia, spre disperarea turiștilor. Ce spun biologii
Este invazie de buburuze în Stațiunea Mamaia, acolo unde insectele au pus stăpânire pe plaje, spre disperarea turiștilor.
wizz air avion jpg
Wizz Air crește frecvența de zbor către 14 destinații europene pentru vară, cu prețuri de la 79 de lei
Wizz Air anunță creșterea frecvențelor de zbor de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București către 14 destinații europene populare pentru vară, cu prețuri ce pornesc de la 79 de lei, a informat marți compani
CFR Cluj (Sportpictures) jpg
CFR Cluj, planuri mari pentru viitorul sezon. Așteptările lui Dan Petrescu
Ardelenii se pregătesc pentru primul trofeu din viitorul sezon.
Manechin dus la autopsie
Un bărbat a anunțat că a găsit trupul unei femei într-un sac. Ce au descoperit legiștii la autopsie
O alarmă despre trupul neînsufleţit al unei femei găsit în centrul Ploieştiului s-a dovedit a fi falsă, presupusul cadavru găsit într-un sac, fiind, de fapt, un manechin.
Momentul în care Israelul a atacat faimoasa închisoare Evin din Teheran, unde sunt ținuți prizonierii politici
Iranul susţine că a „transferat” deţinuţi din închisoarea Evin. Morţi şi răniţi după atacul israelian
Puterea judiciară iraniană a anunţat marţi că a „transferat” deţinuţi din Evin spre alte penitenciare din provincia Teheran, la o zi după un atac israelian asupra acestei închisori din capitala iraniană, atac soldat cu victime.
diana buzoianu 8034740 Mediafax Foto Andreea Alexandru jpg
Ministrul care anunță restructurări chiar din prima zi în funcție. Cine sunt românii care ar putea rămâne fără locuri de muncă
Diana Buzoianu, noul ministru al Mediului, nu a pierdut timp după preluarea mandatului de la Mircea Fechet.
8064 jpg
Mi-a fost frică de dentist 12 ani. Ce am pățit după și cât m-a costat evitarea
Mi-a fost frică de dentist timp de 12 ani. Nu e o exagerare, nici o scuză. Îmi era groază de durere, de mirosul acela din cabinet, de freza care mi-a rămas în minte dintr-o experiență nefericită din copilărie.
Summit NATO Haga FOTO EPA EFE jpg
La ce se poate aștepta Ucraina de la summit-ul NATO de la Haga
Diplomații europeni se așteaptă ca summit-ul NATO, care are loc în aceste zile la Haga, să nu fie prea fructuos pentru Ucraina în privința unor noi angajamente de ajutor militar. Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că Ucraina va beneficia de atenția cuvenită.
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Cine a fost autorul ordinului „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”. În urma lui, România a pierdut Basarabia și Bucovina
Fraza „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!” este una dintre cele mai cunoscute expresii din istoria militară a României și a fost rostită pe 22 iunie 1941 de către Ion Antonescu, conducătorul statului român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.