ÔÇ×├Än locul lui Juncker, n-a┼č mai dormi ├«n urm─âtoarele luniÔÇť - trei ├«ntreb─âri pentru Armand GO┼×U

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
ÔÇ×├Än locul lui Juncker, n a┼č mai dormi ├«n urm─âtoarele luniÔÇť   trei ├«ntreb─âri pentru Armand GO┼×U jpeg

Exist─â sanc╚Ťiuni economice ale UE ├«mpotriva Rusiei ╚Öi tot felul de ÔÇ×contreÔÇť reciproce. UE e ├«n r─âzboi cu Rusia? C─â despre pace ╚Öi ├«n╚Ťelegere nu pare a fi vorba...

Da, exist─â sac╚Ťiuni economice ├«mpotriva Federa╚Ťiei Ruse decise la ├«nceputul verii 2014 de UE dup─â anexarea Crimeei ╚Öi destabilizarea sud-estului Ucrainei, regiunilor Done╚Ťk ╚Öi Lugansk, de c─âtre Moscova. Dar asta nu ├«nseamn─â r─âzboi ├«n ├«n╚Ťelesul clasic, de conflict armat. Totodat─â, nu se poate afirma c─â ├«ntre UE ╚Öi Rusia ar domni ÔÇ×pacea ╚Öi ├«n╚ŤelegereaÔÇť. De╚Öi, dac─â i-am ├«ntreba pe greci, italieni, spanioli sau francezi vom avea surpriza ÔÇô pentru noi, cei din Estul Europei ÔÇô s─â ├«nt├«lnim mul╚Ťi avoca╚Ťi ai Rusiei. Experien╚Ťa istoric─â a acestor na╚Ťiuni nu ├«nregistreaz─â momente tensionate ├«n rela╚Ťia cu Rusia. Kremlinul, sigur, e un loc exotic, dar e mai degrab─â pozitiv, prietenos. ├Än ╚Ü─ârile Baltice, Polonia, Rom├ónia, ╚Öi ele membre UE, Rusia e v─âzut─â alt┬şfel, prin prisma experien╚Ťei istorice dramatice a acestor popoare, Rusia imperial─â ╚Öi apoi URSS fiind puteri agresoare, ale c─âror ac╚Ťiuni politice au provocat mult─â suferin╚Ť─â, oprimare na╚Ťional─â, subdezvoltare. Dac─â esticii simt respira╚Ťia Kremlinului ├«n ceaf─â, dup─â anexarea Crimeei, vesticii s├«nt mult mai relaxa╚Ťi atunci c├«nd vorbesc despre Rusia. Pentru c─â nu se simt amenin╚Ťa╚Ťi de ea. Cu toate acestea, atunci c├«nd Putin a c─âlcat linia ro╚Öie ├«n Ucraina, ╚Ť─ârile occidentale cele mai influente ├«n UE au sus╚Ťinut adoptarea unui pachet de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei.

Pentru majoritatea balticilor ╚Öi polonezilor, Rusia a declan╚Öat r─âzboiul ├«mpotriva Vestului, numai c─â Occidentul nu prea ├«n╚Ťelege ce se ├«nt├«mpl─â, e ÔÇ×prostu╚ŤÔÇť, inadecvat ├«n reac╚Ťii ╚Öi profund infiltrat de KGB. Func╚Ťioneaz─â obsesia c─â liderii occidentali ├«ntotdeauna au tr─âdat ╚Ť─ârile din Europa de Est, chiar ├«nainte de Ialta ╚Öi Malta, deci vor tr─âda ╚Öi acum, a╚Öa c─â noi, esticii trebuie s─â fim vigilen╚Ťi. ├Än ce-i prive╚Öte pe vestici, nu-i nici un r─âzboi cu Rusia, ci doar sanc╚Ťiuni economice, pe care unii le vor c├«t mai repede ridicate, ca s─â-╚Öi reia exporturile, tem├«ndu-se c─â o s─â piard─â uria╚Öa pia╚Ť─â a Federa╚Ťiei Ruse.

De partea cealalt─â, la Moscova, lucrurile se v─âd la fel de nuan╚Ťat. Pentru diploma╚Ťia rus─â, prioritare s├«nt rela╚Ťiile bilaterale, cu fiecare stat membru UE ├«n parte, ╚Öi nu rela╚Ťiile cu UE, ca atare. Una este abordarea ├«n rela╚Ťia bilateral─â cu Italia, Fran╚Ťa, Spania ╚Öi cu totul alta ├«n rela╚Ťia cu Polonia sau Rom├ónia.

Exist─â o diferen╚Ť─â fundamental─â, totu╚Öi. Presa din ╚Ť─ârile membre UE este liber─â. Pluralismul opiniilor este debordant, s├«nt comentatori care vorbesc despre un r─âzboi hibrid declan╚Öat de Rusia ├«mpotriva Occidentului, al╚Ťii neag─â, exist─â o dezbatere autentic─â ├«n diversele media din UE. Spre deosebire de acestea, ├«n mass-media importante din Rusia, m─â refer la televiziunile care fac audien╚Ť─â, toate controlate de stat, linia editorial─â este foarte r─âzboinic─â. Pentru jurnali╚Ötii de aici, pentru realizatori, comentatori, r─âzboiul Rusiei cu Occidentul a ├«nceput. Pentru victoria Rusiei, poporul ÔÇô se ├«n╚Ťelege ÔÇô trebuie s─â jertfeasc─â ceva din libertatea sa, deci s─â accepte restr├«ngerea libert─â╚Ťilor civile, s─â renun╚Ťe la ca╚Öcavalul olandez supus sanc╚Ťiunilor, s─â renun╚Ťe la concediile din Italia, Fran╚Ťa, chiar ╚Öi la cele din Turcia. Asist─âm la o modificare de contract social ├«n Rusia lui Putin. Dac─â, ├«n 2000-2008, ru╚Öii au acceptat restr├«ngerea drepturilor civile ├«n schimbul cre╚Öterii nivelului de trai ╚Öi al bun─âst─ârii (PIB-ul Rusiei a crescut cu 40% ├«n contextul men╚Ťinerii unui pre╚Ť ridicat la petrol ╚Öi gaze), ast─âzi ru╚Öilor li se cere s─â jerfeasc─â drepturile civile pe altarul r─âzboiului ├«mpotriva Occidentului. O uria╚Ö─â ma╚Öin─â de propagand─â lucreaz─â sub deviza ÔÇ×Totul pentru front, totul pentru victorie!ÔÇť. Numai c─â nu se prea vede linia frontului. Iar adversarul lipse╚Öte din tran╚Öee, e ocupat cu altceva. ├Än schimb, se v─âd frigiderele tot mai goale ale ru╚Öilor ╚Öi cifrele tot mai ├«ngrijor─âtoare ale bugetului federal, ├«n contextul men╚Ťinerii pre╚Ťului sc─âzut la barilul de petrol.

Anne Applebaum spune c─â rezultatele referendumului din Olanda arat─â ├«n ce m─âsur─â Rusia influen╚Ťeaz─â alegerile din vestul Europei. La ce s─â ne mai a╚Ötept─âm din partea Rusiei?

Anne Applebaum are desigur dreptate, grupurile minoritate agresive, bine organizate, pot deturna evolu╚Ťiile politice ├«ntr-un sens dorit de Rusia sau al╚Ťi actori interesa╚Ťi. ├Än acest caz particular, ├«ns─â, n-a╚Ö vedea numaidec├«t influen╚Ťa Rusiei ├«n referendumul din Olanda. O s─â l citez aici pe Jonathan Eyal, care, ├«ntr-o analiz─â Chatam House, scria c─â referendumul n-a fost at├«t despre Ucraina, ci ÔÇ×it was a proxy for the future of the Netherlands within the EUÔÇť. Nici m─âcar nu cred c─â referendumul poate influen╚Ťa politica Bruxelles-ului fa╚Ť─â de Ucraina, guvernul olandez promi╚Ť├«nd c─â va identifica o solu╚Ťie la aceast─â situa╚Ťie. Tehnic, Acordul de Asociere cu Ucraina este ÔÇ×temporarÔÇť ├«n vigoare, chiar dac─â nu-i aprobat de toate cele 28 de state, pentru c─â altfel nu s-ar fi putut acorda credite ╚Öi ajutoare Ucrainei. ╚śi va r─âm├«ne ÔÇ×temporarÔÇť ├«n vigoare ╚Öi pe mai departe.

Concluziile dup─â acest referendum s├«nt dramatice ╚Öi ele nu se refer─â la rela╚Ťia UE ÔÇô Ucraina, ci la ├«nsu╚Öi viitorul Uniunii. E un semnal de alarm─â, ├«nc─â unul, pentru lipsa de viziune a guvernului Rutte, care a folosit referendumul pentru a mai da drumul la presiunea anti-UE ╚Öi anti-establishment din societatea olandez─â. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«n aceast─â campanie electoral─â pare s─â confirme ie╚Öirea dezbaterii despre viitorul UE (care e v─âzut─â de majoritatea popula╚Ťiei drept un monstru birocratic) de sub influen╚Ťa clasei politice ╚Öi a mainstream-ului. ╚śi aici intr─â ├«n scen─â grupurile minoritare, despre care vorbea Applebaum, care se dovedesc decisive, ╚Öi re╚Ťelele sociale care pot mobiliza sute de mii ╚Öi milioane de oameni. Ini╚Ťiativa organiz─ârii acestui referendum a apar╚Ťinut unui site satiric, GeenStijl; partidele politice, dreapta na╚Ťionalist─â sau st├«nga socialist─â, s-au implicat abia ├«n a doua parte a campaniei pentru referendum. Un alt lucru observat ├«n Olanda este abandonarea luptei de c─âtre partidele democratice, pro-europene, de centru dreapta sau centru st├«nga. Singuri, social-liberalii de la D66, aflat ├«n opozi╚Ťie, s-au implicat ├«n campania pentru referendum, sus╚Ťin├«nd acordul cu Ucraina. Nu trebuie neglijat, dar nici exagerat, impactul referendumului din Olanda asupra celui din Marea Britanie. Pe scurt, e mai pu╚Ťin despre rela╚Ťia Ucraina-UE ╚Öi mai mult despre UE ├«ns─â╚Öi. ├Än locul lui Juncker n-a╚Ö mai dormi ├«n urm─âtoarele luni, m─âcar p├«n─â la Brexit. Junker pare c─â ├«ncepe s─â semene tot mai mult cu Kerenski.

Situa╚Ťia din Ucraina nu prea mai ÔÇ×╚Ťine prima pagin─âÔÇť ├«n ultima vreme. ├Änc─â un ÔÇ×conflict ├«nghe╚ŤatÔÇť? Trebuie s─â ne obi╚Önuim cu g├«ndul c─â noi, europenii, vom tr─âi permanent printre ÔÇ×conflicte ├«nghe╚ŤateÔÇť ╚Öi insolubile?

Nu folosesc conceptul de ÔÇ×conflicte ├«nghe╚ŤateÔÇť din cauza faptului c─â situa╚Ťia pe teren e foarte diferite ├«ntre Nagorno-Karabah, Abahzia, Osetia de Sud, Transnistria, ceea ce noi numim generic ÔÇ×conflicte ├«nghe╚ŤateÔÇť. S├«nt prea diferite ├«ntre ele, rolul jucat de Rusia ├«n generarea ╚Öi men╚Ťinerea acestora e destul de diferit. Prefer s─â discut fiecare caz ├«n parte. ├Än Ucraina conflictul e departe de a fi ├«nghe╚Ťat. Acum c├«teva zile citeam c─â au murit ├«n lupte c├«╚Ťiva solda╚Ťi, al╚Ťi zeci au fost r─âni╚Ťi. Asta se ├«nt├«mpla doar ├«ntr-o zi. Despre ce ├«nghe╚Ť poate fi vorba? Atunci c├«nd Ucraina ╚Öi-a mai f─âcut loc pe prima pagin─â, aceasta nu mai e ╚Ťinut─â de dramele umane din Donbass, nici de mor╚Ťi ╚Öi r─âni╚Ťi, ci de baletul diplomatic ├«n jurul Minsk 2. Unii se lupt─â s─â omoare acordul, al╚Ťii s─â-l ╚Ťin─â ├«n via╚Ť─â. Cei care vor s─â-l ╚Ťin─â ├«n via╚Ť─â v─âd diferit opera╚Ťionalizarea lui. ├Än linii mari, s├«nt dou─â pozi╚Ťii deocamdat─â ireconciliabile. Moscova insist─â ca Donbass-ul s─â primeasc─â statut special, confirmat ├«n viitoarea Constitu╚Ťie a Ucrainei, deci o confederalizare sau m─âcar o federalizare, ╚Öi abia mai apoi Kievul s─â reia controlul asupra grani╚Ťei ruso-ucraine din Done╚Ťk ╚Öi Lugansk. Mai mult, diploma╚Ťia rus─â acuz─â Ucraina c─â ├«nt├«rzie s─â ├«ndeplineasc─â obliga╚Ťiile asumate prin Minsk 2, motiv pentru care Occidentul ar trebui s─â ridice sanc╚Ťiunile impuse Rusiei. La r├«ndul s─âu, Kievul cere mai ├«nt├«i restabilirea controlului Ucrainei asupra frontierei comune cu Rusia, pentru a bloca transferul de oameni ╚Öi tehnic─â de lupt─â de la armata rus─â c─âtre separati╚Ötii pro-ru╚Öi din Donbass. Vorbim de sute de km de frontier─â care s├«nt controla╚Ťi de separati╚Ötii din Donbass ╚Öi de gr─ânicerii ru╚Öi. Berlin ╚Öi Washington refuz─â deocamdat─â s─â discute perspectiva ridic─ârii sanc╚Ťiunilor, cer├«nd ├«ndeplinirea obliga╚Ťiilor asumate prin Minsk 2, cu tot ce prev─âd acestea, inclusiv schimbul de prizonieri. Sau organizarea de alegeri locale, asupra c─ârora Moscova ╚Öi Kiev nu reu╚Öesc nicicum s─â se pun─â de acord. Cine are drept de vot? Doar cei care ├«nc─â locuiesc ├«n Donbass? Sau ╚Öi refugia╚Ťii din alte col╚Ťuri ale Ucrainei? Separati╚Ötii ╚Öi Moscova vor s─â limiteze votul refugia╚Ťilor, ceea ce ar asigura controlul asupra procesului electoral, p├«n─â ├«n faza final─â, de num─ârare ╚Öi comunicare a rezultatelor. Kievul insist─â ca ╚Öi milioanele de refugia╚Ťi s─â voteze, ceea ce ar scoate o bun─â parte a electoratului de sub controlul administra╚Ťiei separatiste. Berlinul a venit ╚Öi el cu un plan care leag─â desf─â╚Öurarea alegerilor locale de reluarea controlului Kievului asupra frontierei ruso-ucrainene, ├«ncerc├«nd s─â rezolve dou─â prevederi ale Acordului Minsk 2 ├«ntr-o singur─â zi. Pentru a ob╚Ťine sprijinul Rusiei pentru acest proiect, Berlinul flutur─â perspectiva ridic─ârii sanc╚Ťiunilor ├«mpotriva Rusiei sau m─âcar a atenu─ârii lor.

La deblocarea procesului Minsk 2 ar putea contribui decisiv recenta demisie a premierului Ia╚Ťeniuk ╚Öi formarea unui nou guvern, ├«n frunte cu Vladimir Groisman, actualul pre╚Öedinte al Radei Supreme ╚Öi apropiat al pre╚Öedintelui Poro╚Öenko. ├Ändep─ârtarea lui Ia╚Ťeniuk ar putea face posibile unele concesii ├«n raporturile cu separati╚Ötii, f─âr─â de care Minsk 2 nu ar mai putea avansa.

Armand Go╚Öu este conferen╚Ťiar dr. la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, expert ├«n spa╚Ťiul ex-sovietic.

Foto: adevarul.ro

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.