ÔÇ×├Än diploma╚Ťie toate detaliile conteaz─âÔÇť ÔÇô interviu cu Ioan DONCA

Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
ÔÇ×├Än diploma╚Ťie toate detaliile conteaz─âÔÇť ÔÇô interviu cu Ioan DONCA jpeg

Diplomat de carier─â, Ioan Donca a intrat ├«n Ministerul de Externe prin anii 1960. A fost martor implicat la numeroase ├«nt├«lniri, a cunoscut suverani, pre╚Öedin╚Ťi ╚Öi premieri. A fost, printre altele, ambasador al Rom├óniei ├«n Ungaria, ├«n China ╚Öi ├«n Federa╚Ťia Rus─â.

Cum a╚Ťi devenit diplomat?

Sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ50 ╚Öi ├«nceputul anilor ÔÇÖ60 au adus o deschidere masiv─â a Rom├óniei c─âtre Occident ├«nceput─â ├«n condi╚Ťii dramatice, ├«n sensul c─â toate aceste ac╚Ťiuni de deschidere s-au desf─â╚Öurat ├«ntr-un secret des─âv├«r╚Öit, f─âr─â ╚Ötirea ÔÇ×prietenilorÔÇť no╚Ötri sovietici. Am intrat ├«n minister ├«n 1963. O lun─â mai t├«rziu am urmat, ├«mpreun─â cu al╚Ťi colegi tineri, un curs de rela╚Ťii interna╚Ťionale de doi ani. La absolvirea cursu┬şlui am fost avansat la gradul de ata╚Öat ÔÇô cel mai mic grad diplomatic. Colegii mei au fost repartiza╚Ťi pe la diverse direc╚Ťii politice, ├«n func╚Ťie de limbile str─âine pe care le vorbeau. Eu am fost oaia neagr─â ╚Öi m-au repartizat la Protocol. Protocolul este cea mai oropsit─â direc╚Ťie la Ministerul de Externe. De ce? Pentru c─â se munce╚Öte foarte mult ╚Öi tot ce iese bine intr─â ├«n firesc, tot ce iese prost e din vina Protocolului. Tot Ministerul de Externe m-a trimis apoi la un curs postuniversitar ├«n Olanda, la Academia de Drept Interna╚Ťional. Eu s├«nt jurist. Am terminat Dreptul la Cluj. N-am v─âzut niciodat─â Ministerul de Externe. Pe atunci nu se intra acolo fiindc─â ├«╚Ťi doreai asta. Nici m─âcar nu era de presupus s─â visezi a╚Öa ceva. Trebuia s─â fii recrutat. Nu am s─â ├«n╚Ťeleg nicio┬şdat─â cum am ajuns la Ministerul de Externe. S├«nt originar din Satu Mare, dintr-o familie foarte simpl─â. Visul meu a fost s─â termin liceul. L-am terminat. Al doilea vis a fost s─â lucrez la prim─ârie. Nu se punea problema s─â plec la facultate, pentru c─â p─ârin╚Ťii mei nu aveau mijloacele s─â m─â trimit─â. Dar am primit o burs─â de la Sfatul Popular. Eu aveam mai degrab─â ├«nclina╚Ťii literare ╚Öi am crezut c─â pot s─â m─â duc la Filologie. Dar am fost chemat la prim-secretar ╚Öi mi s-a spus c─â trebuie s─â m─â ├«nscriu la Drept. ├Än ultimul an de facultate am fost chemat la decan. Mi-a spus c─â s├«nt doi tovar─â╚Öi ├«n birou care vor s─â vorbeasc─â cu mine. Am ├«nghe╚Ťat. Pe vremea aia, c├«nd ╚Ťi se spunea c─â veneau doi tovar─â╚Öi s─â-╚Ťi vorbeasc─â, nu era bine. Erau bine ├«mbr─âca╚Ťi ╚Öi miroseau bine. Mi-au spus c─â s├«nt de la Externe ╚Öi c─â am fost recrutat s─â lucrez ├«n minister, dup─â ce termin facultatea.

Ce ├«ndatoriri a╚Ťi avut la acest serviciu de protocol?

Ca orice ├«ncep─âtor: am c─ârat bagajele ╚Öi am ├«mpins scaunele sub fundul oaspe╚Ťilor. ├Äi a╚Ötep╚Ťi la intrare, ├«i conduci cu o foarte mare grij─â. La Protocol am lucrat cu conducerea superioar─â. Am lucrat l├«ng─â Ceau╚Öescu 21 de ani. I-am preg─âtit peste 25 de vizite ├«n str─âin─âtate ╚Öi am fost ├«n apropierea lui ├«n foarte multe ocazii. Mi a ├«ncredin╚Ťat misiuni. Sigur, c├«╚Ötigi o anumit─â ├«ncredere ├«n tine c├«nd lucrezi ├«n cercuri ├«nalte. Nu m-am ├«n╚Ťeles cu so╚Ťia d├«nsului. M─â detesta, dar nu avea ce s─â-mi fac─â, pentru c─â el m─â simpatiza.

├Än 1968 a venit Charles de Gaulle. Prima vizit─â ├«ntr-o ╚Ťar─â din lag─ârul socialist. Miza era mare. Cum a fost preg─âtit─â aceast─â ├«nt├«lnire?

Preg─âtirile au ├«nceput cu ╚Öase luni ├«nainte. Asta a ├«nsemnat delega╚Ťii mai mult sau mai pu╚Ťin discrete, oficiale, neoficiale, pe toate liniile. Inclusiv pe linia securitar─â, adic─â paza ╚Öi siguran╚Ťa oaspe╚Ťilor. Toate detaliile au fost negociate la s├«nge.

S─â v─â spun o anecdot─â. De Gaulle avea un aghiotant, un general. Care, de fiecare dat─â c├«nd erau ni╚Öte trepte de urcat sau de cobor├«t, se apropia ╚Öi-i spunea la ureche c├«te s├«nt. L-am descoperit de dou─â ori c─â i-a zis un num─âr inexact. ╚śi De Gaulle p─â╚Öea ezitant, unori ├«n gol, dar aghiotantul era acolo, s─â-l sprijine. C├«nd i-am repro╚Öat c─â nu-i spunea c├«te trepte erau cu adev─ârat, mi-a r─âspuns: ÔÇ×Colega, eu trebuie s─â fiu necesar, trebuie s─â-i ar─ât c─â-l pot ajuta, la o adic─âÔÇť.

Ce preten╚Ťii a avut Charles De Gaulle din perspectiva protocolului, ├«nainte s─â vin─â la Bucure╚Öti?

Printre altele, am fost avertiza╚Ťi s─â avem paturile corespunz─âtoare, pentru c─â el era foarte ├«nalt ╚Öi nu ├«nc─âpea ├«n paturi obi╚Önuite. Se intr─â ├«n cele mai mici detalii atunci c├«nd preg─âte╚Öti vizita. Ceremonia de primire a oaspetelui la aeroport. S-a stabilit la c├«╚Ťi pa╚Öi de scara avionului e ├«nt├«mpinat de Ceau╚Öescu. ├Än diploma╚Ťie toate detaliile conteaz─â. La fel se ├«nt├«mpla ╚Öi la vizitele externe ale lui Ceau╚Öescu. Preg─âteam din timp detaliile de protocol. ├Än ciuda multor lucruri care se spun despre el, Ceau╚Öescu era un om extrem de disciplinat din toate punctele de vedere. ├Än cei 21 de ani c├«t am stat l├«ng─â el nu a ie╚Öit din punctajul preg─âtit de Ministerul de Externe nici m─âcar cu o virgul─â.

Un an mai t├«rziu a venit ╚Öi NixonÔÇŽ

├Än august 1969 vine Nixon ├«n Rom├ónia. Pe drumul dinspre aeroport c─âtre ora╚Ö, lume pe strad─â, ur─âri, pancarte. Ajungem la casa de oaspe╚Ťi. C├«nd coboar─â din ma╚Öin─â, Nixon ├«nconjoar─â ma╚Öina prin spate ╚Öi vine la Ceau╚Öescu. Conform protocolului, ar fi trebuit s─â fie invers. ├Än fine. Se apropie de Ceau╚Öescu ╚Öi-i spune: ÔÇ×Vreau s─â v─â pun o ├«ntrebare. Crede╚Ťi c─â actuala conducere a Chinei este ├«n stare s─â p─âstreze un secret?ÔÇť. ├Äntrebarea era cu t├«lc. ╚śi nu era despre chinezi. Ceau╚Öescu a ├«n╚Ťeles faza. Sensul era: ÔÇ×E╚Öti ├«n stare s─â ╚Ťii un secret legat de chinezi?ÔÇť. ╚śi a╚Öa am ajuns noi s─â facilit─âm vizita lui Nixon ├«n China. S─â vede╚Ťi cum s-a ├«nt├«mplat. Dup─â vizita istoric─â a lui Nixon a venit ╚Öi Kissinger ├«n Rom├ónia, ├«n mare secret. Noi aranjaser─âm o vizit─â de preg─âtire cu chinezii aici, la Bucure╚Öti. Eu l-am a╚Öteptat la aeroport pe Kissinger. Noaptea, la ora 2. ╚śi l-am dus la o cas─â de oaspe╚Ťi, la Vila Lac 2. Era o chestiune despre care nu ╚Ötia nimeni, absolut nimeni, ├«n afar─â de cinci sau ╚Öase persoane. Adjunctul ministrului de Externe chinez a vorbit cu Kissinger p├«n─â a doua zi diminea╚Ť─â, la ora 11. A fost o vizit─â secret─â ╚Öi trebuia tratat─â cu mult─â precau╚Ťie. Implicarea noastr─â ├«n aceast─â ├«nt├«lnire ar fi putut ├«nsemna o sinucidere politic─â pentru Ceau╚Öescu.

Cum se ├«nva╚Ť─â protocolul, eticheta? S├«nt c─âr╚Ťi? S├«nt cursuri?

Noi avem o istorie fantastic─â ├«n aceast─â chestiune. De pild─â, ├Änv─â╚Ť─âturile lui Neagoe Basarab c─âtre fiul s─âu Teodosie, un document de la sf├«r╚Öitul secolului al XV-lea, superb, ├«n care Neagoe Basarab ├«╚Öi ├«nva╚Ť─â fiul cum s─â se poarte, cum s─â primeasc─â oaspe╚Ťii, cum s─â-i trateze. Apoi, scrierile lui Dimitrie Cantemir. ├Än fine, ar mai fi notele de drum ale lui Milescu Sp─âtarul ├«n China. Milescu Sp─âtarul descrie cu lux de am─ânunte ├«ntregul protocol al cur╚Ťilor imperiale chineze la vremea respectiv─â. ├Än ├«ncerc─ârile noastre de a g─âsi ceva comun ├«mpreun─â cu prietenii no╚Ötri chinezi, ca s─â marc─âm ├«mpreun─â aceast─â personalitate, ne-am lovit mult─â vreme de refuzul lor. Ei l-au considerat mult─â vreme pe Milescu Sp─âtarul un spion ordinar. Ceea ce e adev─ârat. Abia ├«n anul 2000, c├«nd a venit secretarul general pentru UNESCO ├«n Rom├ónia, am reu╚Öit s─â ne ├«n╚Ťelegem cu ei c─â asta e deja istorie. A╚Öa a ap─ârut pentru prima dat─â Milescu Sp─âtarul ├«n documentele noastre bilaterale.

A╚Ťi fost ambasador ├«n China. Cum se desf─â╚Öoar─â acolo protocolul de primire?

E un protocol destul de strict, de cum sose╚Öti la aeroport. Prima vizit─â pe care o faci e la directorul protocolului din Ministerul de Externe, care stabile╚Öte o ├«nt├«lnire cu un reprezentant al conducerii c─âruia ├«i predai copiile scrisorilor de acreditare. Apoi e un protocol destul de complicat: gard─â de onoare, se c├«nt─â imnul, ambasadorii s├«nt apoi chema╚Ťi ├«n Marea Sal─â a Poporului, apoi e╚Öti condus la sala ambasadorilorÔÇŽ Pre╚Öedintele te a╚Öteapt─â. E╚Öti condus la el, te opre╚Öti ├«n fa╚Ťa lui, la circa cinci-╚Öapte pa╚Öi, directorul protocolului te prezint─â, ├«╚Ťi spui cuv├«ntarea, ╚Ťi se r─âspunde ╚Öi apoi urmeaz─â str├«ngerea de m├«ini ╚Öi te ├«ntorci la locul t─âu. Eventual, pre╚Öedintele te invit─â la o convorbire. Semnul c─â discu╚Ťia s-a ├«ncheiat e c├«nd pre╚Öedintele ia un pahar de ╚Öampanie, ├«l ridic─â ╚Öi-╚Ťi ureaz─â succes ├«n misiune.

Dar în Rusia?

├Än Federa╚Ťia Rus─â, Putin prime╚Öte de dou─â-trei ori pe an c├«te un grup de noi ambasadori, nu c├«te unul singur. Dar chiar ╚Öi a╚Öa, pentru un ambasador s├«nt momente ├«n─âl╚Ť─âtoare. C├«nd intri la Kremlin, vezi cele 120 de trepte care urc─â la sala Grigorievski ╚Öi la fiecare a patra treapt─â e c├«te un husar. Intri ├«n sal─â, cu ceilal╚Ťi. S├«ntem a╚Öeza╚Ťi ├«n ordinea sosirii la Moscova. Se deschid cele dou─â u╚Öi ╚Öi apare pre╚Öedintele ├«nso╚Ťit de ministrul de Externe ╚Öi de consilierul lui de politic─â extern─â. Ne prezent─âm scrisorile de acreditare. Dup─â care pre╚Öedintele schimb─â c├«teva cuvinte cu fiecare ambasador ├«n parte.

Cum vede╚Ťi diploma╚Ťia de azi?

De-a lungul acestei cariere la Ministerul de Externe am negociat multe documente foarte importante. ├Äntotdeauna am considerat c─â cel de vizavi e de zece ori mai bun ca mine. ├Än fine. Trebuie s─â ne c├«╚Ötig─âm ├«ncrederea reciproc─â. Fiecare avem mandat. Fiecare avem linii ro╚Öii. Eu trebuie s─â descop─âr care este linia lui ro╚Öie ╚Öi el va trebui s─â descopere c├«t m─â las─â mandatul s─â m─â duc. Pentru c─â eu vreau s─â ob╚Ťin c├«t se poate de mult. Pe o baz─â total cinstit─â. Nici un acord ob╚Ťinut prin p─âc─âleal─â nu dureaz─â.

Domnul Trump vrea s─â fac─â rela╚Ťii interna╚Ťionale ca ╚Öi cum ar face afaceri. Doi oameni de afaceri care stau vizavi s├«nt doi ho╚Ťi care ├«ncearc─â s─â se p─âc─âleasc─â unul pe cel─âlalt. Uneori, unul se las─â p─âc─âlit pentru c─â reu╚Öe╚Öte s─â ob╚Ťin─â totu╚Öi un profit. La negocierile diplomatice, cele dou─â ╚Ť─âri au fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â ca negociatori cei mai cinsti╚Ťi oameni pe care ├«i are fiecare ├«n parte. Pentru ca negociatorul s─â nu fie expus nici unui pericol ╚Öi s─â se bucure de ├«ncrederea celeilalte p─âr╚Ťi. Nu po╚Ťi trimite cioflingari la negocieri. Trebuie s─â trimi╚Ťi cel pu╚Ťin oameni de aceea╚Öi valoare cu partea cealalt─â.

Se ├«ntorc str─âmo╚Öii ├«n morm├«nt c├«nd v─âd acum marile congrese interna╚Ťionale. Pe vremuri trebuia s─â ai grij─â ca fiecare s─â ├«nt├«mpine ambasadorii ├«n acela╚Öi mod, s─â intre exact ├«n acela╚Öi tipar pe u╚Öa s─âlii de conferin╚Ť─â ╚Öi s─â aib─â locul potrivit, pentru c─â altfel putea s─â se i╚Öte chiar ╚Öi un r─âzboi. Nu mai vorbesc de ╚Ťinut─â, de cravat─â, de smoking. Ast─âzi, unii vin la recep╚Ťie ├«n blugi ╚Öi adida╚Öi. Lumea s-a informalizat. Din p─âcate, de multe ori lumea ├«n╚Ťelege gre╚Öit aceast─â chestiune a protocolului. ╚śi totul se transform─â ├«n mitoc─ânie. Diploma╚Ťia e o chestie sobr─â ╚Öi extrem de oficial─â.

a consemnat Matei MARTIN

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.