În căutarea doctrinei Trump

Martin S. MARTIN
Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
În căutarea doctrinei Trump jpeg

Reu┼čita lui Donald Trump la neobi┼čnuitele alegeri preziden┼úiale din anul 2016 a fost o mare surpriz─â ┼či efectele ei persist─â la mai bine de ┼čase luni distan┼ú─â. Cele mai importante elemente ale ┼čocului Trump au fost faptul c─â un outsider a putut ├«nfr├«nge ┼čaisprezece candida┼úi republicani ┼či doi democra┼úi, mai to┼úi cu experien┼ú─â politic─â, apoi trecutul controversat ┼či personalitatea contradictorie ale miliardarului, platforma electoral─â cu multe puncte noi ┼či surprinz─âtoare, strategia v─âdit populist─â a campaniei, afirma┼úiile adeseori riscante ┼či faptul c─â ÔÇô din punct de vedere conceptual ÔÇô Trump nu se poate ├«ncadra ├«n nici una din ideologiile politice contemporane. El nu este nici conservator, nici liberal, filozofia lui politic─â este incert─â ┼či ├«n programul lui s├«nt teme asem─ân─âtoare cu unele idei ale ambelor partide.

Pe toat─â durata campaniei, Donald Trump a fost puternic atacat de st├«nga liberal─â, de dreapta conservatoare, de independen┼úi, de majoritatea mediei ┼či de establishment-ul celor dou─â partide. Treptat, Trump a eliminat concuren┼úii de pe lista propriului partid ┼či a abordat faza final─â a alegerilor cu un plan neortodox: el a folosit mijloace directe, dar netradi┼úionale, de comunicare cu publicul, ca mesajele Twitter ┼či mitingurile electorale, ┼či a dedicat mai mult timp dec├«t predecesorii lui republicani ├«n state tradi┼úional pro-democrate, unde a ie┼čit, p├«n─â la urm─â, c├«┼čtig─âtor.

Mitingurile au b─âtut recorduri de participare ┼či entuziasm, schimburile de mesaje online au atins nivele maxime ┼či ÔÇô contrar tuturor sondajelor ┼či previziunilor ÔÇô Donald Trump a intrat ├«n ziua alegerilor ca un candidat cu ┼čanse minime, ca s─â apar─â victorios la sf├«r┼čitul nop┼úii de 8-9 noiembrie 2016, ┼či ├«nc─â situat mult peste scorul favoritei. ├Äntre ceea ce se vedea la mitingurile cu zeci de mii de oameni ┼či analizele din pres─â a fost, de la ├«nceputul campaniei, o mare diferen┼ú─â, care s-a ad├«ncit continuu.

ÔÇ×Mea culpa, mea culpa, mea maxima culpaÔÇť, a exclamat politologul Lary Sabato ├«n diminea┼úa de 9 noiembrie 2016, recunosc├«nd c─â to┼úi strategii, comentatorii, anali┼čtii ┼či pollster-ii au gre┼čit. Trump a c├«┼čtigat ├«mpotriva sondajelor ┼či a pronosticurilor prin interven┼úia masiv─â a ceea ce este numit de strategii electorali votul ascuns: milioane de oameni care ┼či-au ┼úinut gura ├«nchis─â, dar au mers la urne ┼či au votat contrar prezicerilor.

Prin surpriza creat─â de rezultatul alegerilor, mai mult dec├«t prin rezultatul ├«n sine, s-a n─âscut sindromul de negare agresiv─â a legitimit─â┼úii noului pre┼čedinte. Mi┼čc─âri ca #resist, anti-Trump, MoveOn.org, StopTrump, Allied Progress, Trump Transparency Program, Black Lives Matter, ANSWER (Act Now to Stop War and End Racism) ┼či altele continu─â s─â demonstreze ├«n strad─â sau s─â publice materiale pe mediile de socializare, cer├«nd punerea sub acuzare a pre┼čedintelui, critic├«nd orice m─âsur─â a noului guvern ┼či atac├«nd pe cei care sprijin─â noua echip─â. Sabotori din interiorul guvernului, constitui┼úi ├«ntr-un grup secret Deep State, au fost depista┼úi ├«n mai multe departamente ┼či ├«n primul r├«nd ├«n Ministerul de Externe ┼či ├«n Departamentul de Justi┼úie. Ei au intervenit pentru tergiversarea aplic─ârii noilor ini┼úiative ┼či au furnizat informa┼úii secrete presei ┼či organiza┼úiilor politice adversare.

Atmosfera toxic─â din lumea politic─â american─â, instaurat─â imediat dup─â alegerile din 2016, a culminat cu atacarea cu foc de arm─â automat─â a unui grup de politicieni republicani care f─âceau un antrenament de baseball. Autorul, James T. Hodgkinson, ucis de agen┼úii de ordine, fusese voluntar al campaniei lui Bernie Sanders ┼či a l─âsat numeroase urme pe Facebook, unde a publicat note acuzatoare pentru noul pre┼čedinte ┼či unde s-a raliat grupului Terminate the Republican Party. El avea o list─â de nume ale parlamentarilor republicani viza┼úi ca ÔÇ×┼úinteÔÇť de asasinat.

├Än acest climat de ur─â ┼či intoleran┼ú─â, noua administra┼úie ├«ncearc─â s─â introduc─â pachetul de reforme ┼či m─âsuri care au constituit scheletul programului electoral ┼či totul apare mai dificil dec├«t a fost anticipat. Na┼úiunea ┼či lumea politic─â s├«nt ad├«nc divizate, opozi┼úia este puternic─â ┼či nu d─â nici un semn c─â ar putea fi dispus─â la compromisuri, cea mai mare parte a mediei este ÔÇô ├«n cel mai bun caz ÔÇô suspicioas─â ┼či critic─â, iar ├«n cel mai r─âu caz apare p─ârtinitoare, intens agresiv─â ┼či nedreapt─â. S├«nt numeroase atacurile la libertatea de exprimare ┼či violen┼úa cre┼čte continuu, ├«nlocuind dialogul politic.

Pentru a rezuma, putem spune c─â na┼úiunea american─â s-a trezit ├«n luna noiembrie 2016 cu un pre┼čedinte suspectat de mul┼úi pentru excentricit─â┼úile sale, aprobat numai de mai pu┼úin din jum─âtatea popula┼úiei, criticat intens de cea mai mare parte a mediei, dar care a elaborat un program de viitor pozitiv, bine ├«nchegat ┼či care se adreseaz─â unor probleme de maxim interes pentru cei mai mul┼úi. Probleme pe care concuren┼úii lui din politic─â le au evitat.

Evaluarea performan┼úelor preziden┼úiale se bazeaz─â pe c├«teva criterii devenite clasice, printre care evolu┼úia indicatorilor economici, procentajele de popularitate, capacitatea de a trece prin votul legislativ ini┼úiative care se dovedesc valoroase, talentul de a stabili rela┼úii normale de lucru cu grup─ârile politice din opozi┼úie ┼či succesul ├«n politica extern─â.

├Än cele c├«teva luni care au trecut de la confirmarea pre┼čedintelui Trump, mersul economiei a fost foarte favorabil. Mai pu┼úin prietenos dec├«t markerii economici, indicele de popularitate al noului pre┼čedinte r─âm├«ne sc─âzut, mult sub nivelurile pe care le-au avut al┼úi pre┼čedin┼úi ime-diat dup─â alegere.

De la Monroe la Clinton

C├«nd un pre┼čedinte elaboreaz─â un concept original de strategie politic─â interna┼úional─â, cu care majoritatea contemporanilor s├«nt de acord ┼či care las─â urme peste genera┼úii, anali┼čtii ┼či istoricii fixeaz─â principiul-cheie ├«n categoria desemnat─â prin numele de doctrin─â. Este o tradi┼úie ca doctrina de politic─â extern─â a unui pre┼čedinte american s─â fie prezentat─â ├«ntr-un context oficial, de obicei la unul dintre discursurile anuale despre starea na┼úiunii. Cea mai apropiat─â dat─â pentru o astfel de expunere de c─âtre Donald Trump ar fi luna ianuarie 2018.

Istoria doctrinelor pre┼čedin┼úilor americani ├«ncepe cu cel de-al cincilea ┼čef de executiv, James Monroe (1751-1831), care ├«n anul 1823 a f─âcut public─â opinia c─â ÔÇ×nici un stat european nu are dreptul de a de┼úine teritorii sau colonii ├«n emisfera vestic─âÔÇť. Theodore Roosevelt (1858-1919) a formulat principiul c─â, ├«n rela┼úiile cu alte state, reprezentan┼úii guvernului american trebuie ÔÇ×s─â vorbeasc─â potolit ┼či s─â care o b├«t─â mareÔÇť, pentru c─â astfel ÔÇ×ei pot ajunge departeÔÇť. ├Än rela┼úia cu -URSS de dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n condi┼úiile R─âzboiului Rece, pre┼čedintele Harry Truman (1884-1972) a elaborat principiul ÔÇ×controlului prin izolareÔÇť a puterii sovietice ├«n cre┼čtere, iar urma┼čul s─âu Dwight Eisenhower (1890-1969) a formulat principiul c─â ÔÇ×o ┼úar─â poate cere ajutorul economic ┼či militar al Statelor Unite, dac─â o alt─â ┼úar─â o amenin┼ú─â cu for┼úe armateÔÇť.

Doctrina Kennedy (J.F. Kennedy, 1917-1963) s-a referit la izolarea ┼či r─âsturnarea guvernelor comuniste ├«n emisfera vestic─â, iar Lyndon Johnson (1908-1973) a formulat ideea c─â ÔÇ×stabilirea unei dictaturi comuniste ├«ntr-o ┼úar─â din emisfera vestic─â nu este o problem─â local─âÔÇť.├Än acela┼či spirit, pre┼čedintele Ronald Reagan (1911-2004) a spus c─â ÔÇ×sprijinul dat lupt─âtorilor pentru libertate este o problem─â de securitate na┼úional─âÔÇť, iar Bill Clinton (1946- ) a afirmat c─â ÔÇ×genocidul ┼či terorismul, comise ├«n orice parte a lumii, s├«nt motive de interven┼úie pentru Statele UniteÔÇť.

Neav├«nd ├«nc─â o doctrin─â f─âcut─â public─â de c─âtre noua echip─â executiv─â, putem ├«ns─â s─â coment─âm ini┼úiativele de politic─â extern─â ap─ârute ├«n ultimele luni, din care se va forma ÔÇô poate ÔÇô o doctrin─â coerent─â.

O prim─â tr─âs─âtur─â, deja vizibil─â, este aceea c─â politica extern─â a Statelor Unite va fi bazat─â pe principiul na┼úionalist, nu pe ideile globaliste. Din acest punct de vedere trebuie privite anularea parteneriatului economic transpacific, anun┼úul c─â tratatul NAFTA (North America Free Trade) va fi revizuit ┼či retragerea Statelor Unite din acordul de la Paris cu privire la schimb─ârile climatice.

Determinarea de a interveni militar f─âr─â ezit─âri, ├«n situa┼úii ca atacarea cu gaze chimice a oponen┼úilor regimului Assad din Siria (6 aprilie 2017) ┼či uciderea unor militari ├«n Afganistan (13 aprilie 2017) a f─âcut ca mai multe ziare din SUA ┼či din Israel s─â publice articole cu titlul ÔÇ×Statele Unite au revenitÔÇť ┼či au provocat comentariile lui Charles Grant, directorul Centrului European pentru Reform─â din Londra, care a spus: ÔÇ×Trump ├«n┼úelege c─â influen┼úa SUA ├«n lume a avut de suferit de la impresia creat─â de administra┼úia precedent─â c─â Statele Unite au devenit o supraputere care nu se poate decide s─â-┼či foloseasc─â propria putereÔÇť (Peter Baker, ÔÇ×Trump Doctrine: DonÔÇÖt follow DoctrineÔÇť, New York Times, 9 aprilie 2017). Pentru sus┼úin─âtorii noului pre┼čedinte, deciziile militare au ap─ârut ca semne ├«ncurajatoare, ├«n timp ce criticii lui Trump le-au etichetat ca gesturi de impulsivitate ┼či de comportament imprevizibil.

Cu un simbolism foarte vizibil, prima c─âl─âtorie peste hotare a lui Trump fost pl─ânuit─â pentru destina┼úii cu ├«nalte semnifica┼úii pentru cele trei religii dominante ale lumii: Arabia Saudit─â, Ierusalim ┼či Vatican. ├Än fiecare loc, pre┼čedintele a vorbit despre pericolele islamismului radical ┼či ale extremismului ┼či a cerut na┼úiunilor ┼či religiilor lumii s─â coopereze pentru eradicarea acestor amenin┼ú─âri. La Riad, pre┼čedintele american le-a transmis saudi╚Ťilor s─â-i scoat─â din lumea lor pe terori┼čti ┼či pe extremi┼čti, ┼či a calificat o astfel de ac┼úiune ca fiind un test istoric pentru lumea musulman─â.

Spre un ÔÇ×NATO arabÔÇť

Pentru Trump, na┼úiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie s─â a┼čtepte de la Statele Unite s─â le distrug─â inamicul lor, ci ele trebuie s─â decid─â ÔÇ×ce fel de viitor vor s─â aib─â pentru ele, pentru locuitorii ┼či copiii lorÔÇť. Contrar strategiei g├«ndite de Barack Obama, a c─ârui viziune despre securitatea Orientului Mijlociu era bazat─â pe ideea Iranului ca un pol de putere, reprezentan┼úii noului guvern american negociaz─â cu ┼ú─ârile din zon─â acorduri care s─â duc─â la formarea unui ÔÇ×NATO arabÔÇť, constituit din Arabia Saudit─â, Egipt, Iordania ┼či ┼ú─ârile din Golf ┼či care s─â limiteze cre┼čterea influen┼úei ┼čiite, a puterii militare a Iranului ┼či s─â elimine organiza┼úiile teroriste. Pentru ├«nceput, ┼ú─ârile abordate, cu excep┼úia emiratului Qatar, au aprobat suspendarea finan┼ú─ârii grupurilor teroriste.

Vizita ├«n Arabia Saudit─â, al c─ârei scop principal a fost formarea alian┼úelor strategice, s-a soldat ┼či cu ├«ncheierea unui acord-mamut pentru v├«nzarea de material militar, ├«n valoare de sute de miliarde de dolari. ├Äntr-o formul─â nou─â, pre┼čedintele Trump ÔÇô cu o lung─â experien┼ú─â de negociator financiar ÔÇô combin─â sprijinul pentru securitate ├«n zone geografice ca Orientul Mijlociu cu profituri enorme pentru comer┼úul ┼či industria americane.

Mai întîi, America!

Directorul de comunicare al Casei Albe, Mike Dubke, a fost ├«ntrebat de ziari┼čti dac─â poate defini o doctrin─â Trump. El a afirmat c─â, la o sut─â de zile de la asumarea func┼úiei, pre┼čedintele Trump nu are o doctrin─â, ├«n afar─â de lozinca intens folosit─â pe toat─â durata campaniei electorale: ÔÇ×Mai ├«nt├«i, America!ÔÇť

├Än viziunea lui Donald Trump, cele dou─â pericole de maxim─â importan┼ú─â s├«nt islamismul radical, av├«nd ├«n frunte organiza┼úia Statului Islamic, ┼či Coreea de Nord, ┼úar─â deja devenit─â o putere nuclear─â ┼či care face pa┼či rapizi ├«n dezvoltarea vehiculelor capabile s─â transporte la mari distan┼úe ├«nc─ârc─âturile distructive. Contrar p─ârerilor emise de al┼úi politicieni ┼či agen┼úi de pres─â, care pun pe primul loc al amenin┼ú─ârilor posibilele agresiuni din partea celor dou─â mari puteri China ┼či Rusia, Trump afirm─â c─â SUA pot s─â se ├«mpace cu acestea pentru perioada actual─â. De┼či Trump a f─âcut acuza┼úii foarte insult─âtoare la adresa Chinei, mai ales legate de manipularea de valut─â ┼či avantajele economice majore care au spoliat Statele Unite de veniturile la care ar fi fost ├«ndrept─â┼úite, la vizita ├«n Statele Unite a premierului chinez Xi Jinping, el i a cerut acestuia ajutorul ├«n controlarea pozi┼úiei agresive a Coreei de Nord ┼či ob┼úinerea de la aceasta a acceptului de a renun┼úa la programul nuclear militar. Comentat─â cu oarecare entuziasm de mai mul┼úi anali┼čti, speran┼úa de a vedea China dornic─â ┼či capabil─â s─â intervin─â pentru aceste scopuri s-a dovedit o iluzie. De fapt, Coreea de Nord este un pion ├«n planurile pentru strategia de lung─â durat─â prin care China vizeaz─â puterea efectiv─â ┼či f─âr─â concuren┼ú─â ├«n Asia.

├Än anul 2014, pre┼čedintele Obama a semnat un acord cu guvernul cubanez, prin care au fost re├«nfiin┼úate misiunile diplomatice bilaterale ┼či au fost anun┼úate m─âsurile premerg─âtoare pentru ridicarea embargoului economic ┼či stabilirea de rela┼úii comerciale, care urmau s─â fie supuse votului de aprobare al Congresului american. Criticii acestor m─âsuri, printre care se num─âr─â ┼či senatorul statului Florida Marco Rubio, fiul unor imigran┼úi politici din Cuba comunist─â, au ar─âtat c─â acordul nu specifica nici o m─âsur─â de democratizare din partea guvernului cubanez condus de Raul Castro.

Trump a anulat cea mai mare parte a acestui acord, a reinstituit controlul vizelor de c─âl─âtorie ┼či a declarat c─â nu se vor relua contactele cu guvernul cubanez dec├«t dac─â acesta introduce amnistia pentru sutele de de┼úinu┼úi politici, suspend─â dictatura politic─â, aprob─â sistemul multipartinic ┼či alegerile libere.

Naţionalism & globalism

Multe voci s-au ridicat ├«mpotriva a ceea ce a fost numit─â ostilitatea lui Trump fa┼ú─â de NATO ┼či inten┼úia lui de a desfiin┼úa organiza┼úia de securitate a zonei Atlanticului de Nord. Summit-ul la care a participat pre┼čedintele american, ca ┼či multele formul─âri din conferin┼úe de pres─â ┼či interviuri, au clarificat faptul c─â Doanld Trump este un sus┼úin─âtor al admirabilei organiza┼úii care a asigurat securitatea Europei pentru ┼čaptezeci de ani, dar a precizat c─â ea necesit─â ├«nt─âriri ┼či adapt─âri, ├«ntre care ┼či respectarea obliga┼úiei fiec─ârei ┼ú─âri participante de a-┼či pl─âti contribu┼úia financiar─â anual─â. Trump sus┼úine punctul 5 din tratat, care confirm─â interven┼úia tuturor statelor din tratat ├«n cazul ├«n care una din ┼ú─âri este atacat─â de o putere str─âin─â, ┼či vede NATO ┼či ca pe un viitor participant activ la lupta ├«mpotriva terorismului interna┼úional. Ideea original─â a unui NATO arab semnaleaz─â faptul c─â alte copii ale alian┼úei militare americano-europene se pot na┼čte ├«n diferite p─âr┼úi ale lumii.

Nu exist─â ├«nc─â o doctrin─â Trump, dar exist─â decizii, ac┼úiuni ┼či contacte care permit o anticipare a ceea ce ar putea deveni o doctrin─â a noului pre┼čedinte american. Definite ca o form─â condensat─â de prezentare a principiilor, atitudinilor ┼či pozi┼úion─ârilor unei ┼ú─âri ├«n sfera rela┼úiilor cu alte state, mi┼čc─ârile f─âcute p├«n─â ├«n prezent de echipa Trump ne dezv─âluie o parte din ideile pe care se sprijin─â.

Una dintre acestea este eliminarea unor m─âsuri luate de echipa Obama, ca ┼či acordurile la care au condus, de c─âtre noua administra┼úie, care le g─âse┼čte d─âun─âtoare intereselor prezente ┼či viitoare ale Statelor Unite. A doua idee este croirea unei politici externe concordante cu valorile americane tradi┼úionale ┼či compatibile cu interesele Statelor Unite. Na┼úionalismul ├«nlocuie┼čte globalismul, iar pericolul organiza┼úiilor ┼či statelor teroriste este afirmat deschis. ├Än fine, dorin┼úa ┼či capacitatea SUA de a asigura pacea ┼či securitatea ├«n lume s├«nt privite dintr-un unghi nou: aceste ac┼úiuni nu trebuie s─â fie o povar─â economic─â pentru poporul american, nu trebuie s─â fie f─âcute numai prin efortul financiar ┼či de vie┼úi omene╚Öti al Statelor Unite, ci trebuie s─â fie suportate ├«n egale propor┼úii de ┼ú─ârile c─ârora le este asigurat─â securitatea. Amplu cunosc─âtor al realit─â┼úilor lumii economice ┼či financiare, Donald Trump aduce ├«n politica extern─â a SUA un element tranzac┼úio-nal nou, prin care el vrea s─â fac─â na┼úiunea american─â s─â nu ias─â ├«n pierdere. El vede fiecare posibil acord sau tratat interna┼úional ├«n lumina politic─â, dar ┼či cu elementele unui t├«rg (deal) din care pot rezulta recompense.

Marii ├«nainta┼či ai na┼úiunii americane au v─âzut capcanele pe care le nasc rela┼úiile cu alte na┼úiuni ┼či, ├«n discursul de r─âmas bun al lui George Washington din anul 1796, el ┼či-a sf─âtuit cona┼úionalii s─â nu intre ├«n alian┼úe permanente cu nici o na┼úiune din lume. C├«┼úiva ani mai t├«rziu, Thomas Jefferson, care ÔÇô ca ┼či Washington ÔÇô a fost favorabil alian┼úelor temporare, a spus c─â rela┼úiile permanente cu alte state s├«nt alian┼úe care te pot ├«nl─ân┼úui.

Preziceri despre viitor

A┼ča cum au spus mul┼úi ┼či cum a formulat cu umor Mark Twain, ÔÇ×este dificil s─â faci preziceri, mai ales c├«nd vine vorba despre viitorÔÇť. F─âr─â s─â ne lu─âm acest risc, putem afirma c─â Statele Unite se afl─â ├«n cursul unei schimb─âri radicale de direc┼úie ├«n domeniul rela┼úiilor interna┼úionale, schimbare adus─â de un pre┼čedinte care nu a fost politician ├«nainte de a fi candidat la singura alegere din via┼úa lui.

Poporul american a uimit de multe ori lumea. A┼ča s-a ├«nt├«mplat c├«nd, acum mai bine de opt ani, a ales primul pre┼čedinte de culoare. ├Änt├«mpinat cu un entuziasm f─âr─â egal, cel care trebuia s─â vindece lumea de rele ┼či s─â desfiin┼úeze rasismul din societatea american─â a l─âsat ├«n urma lui o lume mai nesigur─â dec├«t cea din 2008 ┼či o na┼úiune american─â puternic divizat─â, ├«n care rasismul ┼či violen┼úa politic─â au atins cote mai ├«nalte ca niciodat─â.

C├«nd alegerile din anul 1980 au f─âcut dintr-un ÔÇ×actora┼č de m├«na a douaÔÇť, cum l-au numit criticii, cu dispre┼ú, pe Ronald Reagan, ┼čeful statului, pu┼úini au anticipat c─â el va deveni unul dintre cei mai mari pre┼čedin┼úi americani. Op┼úiunile ┼čocant de surprinz─âtoare ale electoratului american s-au dovedit corecte c├«nd l a ales pe Reagan ┼či dezam─âgitoare pentru mul┼úi ├«n cele dou─â mandate ├«ncredin┼úate lui Obama.

Viitorul lui Donald Trump depinde de îndeplinirea măsurilor propuse în programul electoral, primite de mulţi cu satisfacţie: refacerea economică a naţiunii, suprimarea imigraţiei ilegale, reducerea taxelor, ameliorarea sistemului de asigurări medicale, combaterea terorismului, restabilirea prestigiului internaţional al ţării.

Cei care s├«nt m├«na┼úi de ideologii antiamericane, nu pot tolera coafura neobi┼čnuit─â a noului pre┼čedinte sau nu pot trece peste profunda disperare ├«n care i-a aruncat ├«nfr├«ngerea doamnei Clinton vor amu┼úi dac─â realiz─ârile echipei Trump vor fi pe m─âsura promisiunilor f─âcute. ├Äntre acestea, direc┼úiile noi ├«n politica extern─â pe care se angajeaz─â echipa miliardarului cu averi f─âcute din propriet─â┼úile imobiliare pot s─â duc─â la succese notabile sau la e┼čecuri costisitoare.

Cu speran┼úa c─â viitorul va fi ├«n favoarea marii na┼úiuni americane, chiar dac─â reu┼čita este adus─â de un outsider al politicii americane, ne ├«ntoarcem prudent la butada lui Mark Twain despre preziceri: ÔÇŽmai ales c├«nd e vorba de viitor. 

Martin S. Martin este medic. A publicat mai multe volume de eseuri ┼či memorialistic─â. Cea mai recent─â carte publicat─â: America la r─âscruce. Un dialog transatlantic (├«mpreun─â cu Cristian P─âtr─â┼čconiu, Editura Humanitas).

Foto: G. Skidmore

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.