„În bălării nu se poate face cultură“ interviu cu Mircea HAVA, primarul orașului Alba Iulia

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
„În bălării nu se poate face cultură“ interviu cu Mircea HAVA, primarul orașului Alba Iulia jpeg

Alba Iulia, care a găzduit, recent, a șasea ediție a Festivalului Dilema veche, se numără printre cele 11 orașe care au candidat pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii – 2021. Ce mai rămîne, astăzi, din aceste ambiții? Și cum se construiește profilul cultural al unui oraș? Primarul Mircea Hava crede că spiritul comunității poate fi generat investind în cultură.

piv mircea hava jpg jpeg

Care sînt elementele de brand ale orașului Alba Iulia?

Brand-ul orașului Alba Iulia este clădit pe Cetate. Excepțional este că, atunci cînd am început să reclădim cetatea, deși n-aș fi crezut, am reclădit și mîndria locuitorilor, am reclădit odată cu cetatea și o nouă mentalitate. Oamenii gîndesc altfel, avem ceva ce este al nostru, ceva ce putem arăta la toată lumea și mai ales vorbim despre această mîndrie prin care putem arăta că aici se poate. Mai apoi, vorbim și despre un brand legat și de 1 Decembrie, la care noi ținem foarte mult pentru că de aici s-a pornit ceasul României acum o sută de ani. Sîntem foarte legați de acest lucru, chiar dacă unii spun că nu ne putem hrăni doar cu istorie, dar sîntem de părere că e bine să ne cunoaștem istoria și să cinstim anumite lucruri care au făcut bine României. Bineînțeles, asta nu înseamnă că uităm de prezent. Nu trebuie să rămînem închistați în ceea ce s-a întîmplat acum o sută de ani și să ne gîndim ce puternici și frumoși eram atunci și să uităm de vremurile de azi cînd avem nevoie să vedem și partea plină a paharului – lucrurile realmente bune care se petrec în România.

Ați depus un dosar consistent la competiția pentru Capitala Europeană a Culturii – 2021, dar Alba Iulia nu a fost selectată. Ce se întîmplă, totuși, cu strategia culturală adoptată și cu programele propuse?

Legat de strategia culturală, indiferent dacă am fost sau nu aleși Capitală Europeană a Culturii, noi mergem înainte. Noi nu am făcut acea strategie doar pentru acel dosar cu care am candidat, am făcut-o pentru noi, pentru oraș, pentru că această strategie este necesară în parcursul normal al unui oraș, al unui loc care se identifică și cu el, dar și cu Europa. Aici am putea să discutăm, în Alba Iulia, despre tot ceea ce înseamnă spirit european, via civilizație și implicare. Înainte de toate, în această strategie culturală avem o predictibilitate și un mod de lucru. Anticipăm exact ce se va întîmpla și avem un parcurs cultural predictibil, de la un an la altul, la care pot adera și alții din afară. Avem și evenimente pe care le-am clădit noi, ca autoritate locală, care sînt de sine stătătoare, precum Zilele Europene ale Muzicii, dar și evenimente care se fac cu parteneri. Din punctul ăsta de vedere, Alba Iulia este foarte bine plasată pe axa culturală Sibiu – Cluj-Napoca – Alba Iulia, care sînt și singurele orașe din Transilvania în momentul de față care au un suflu din acest punct de vedre. Revenind la brand-ul de oraș, noi nu am insistat doar pe refațadarea orașului, utilizînd banii și proiectele eruopene, ci și pe spiritul comunității, care crește și se dezvoltă de la an la an tot mai mult, datorită acestor evenimente culturale.

Poți face cultură fără infrastructură, fără bani?

Aici trebuie să fim sinceri. Dacă nu aveam scena – această refațadare a Cetății, căci în bălării nu se poate face cultură –, nu aveam nimic. Oricît am fi fost noi de pragmatici, de predictibili și plini de dorință. Am început, așadar, să creăm întîi locul, scena, dacă vreți, și am reușit. Cînd ai o scenă, aceasta se umple și ai și public.

Din acest punct de vedere mai avem un avantaj. Sigur, lucrurile pot fi privite cu o anumită dualitate, pentru că Alba Iulia nu are mari instituții culturale de genul teatru sau filarmonici care pot consacra, pe deplin, cultural, un oraș – cum se întîmplă, de exemplu, la Cluj sau la Sibiu. Dar cîteodată este foarte bine, pentru că eforturile financiare pentru a susține asemenea entități culturale sînt deosebite și pentru acele orașe. Noi însă luăm ceea ce reprezintă „spuma“, vîrful a tot ce au ei bun – de exemplu, la Alba Iulia s-a jucat, pentru prima oară în România, Aida în aer liber. Nicăieri în țara noastră nu a existat o asemenea reprezentație. Acum, putem juca în aer liber pe stadion, ceea ce e una, și putem juca într-un decor absolut fantastic, întregit de vreo 400 de voluntari – ceea ce s-a întîmplat. Preferăm să facem eforturi consistente și considerabile pentru a aduce aici exact ceea ce este în vogă în momentul de față, pe toate scenele. Din punctul acesta de vedere, putem spune că Alba Iulia nu a fost privată, în ultimii ani, de nici un eveniment de top, indiferent că vorbim despre evenimente culturale consacrate sau de nișă, avem de la rock și pop la muzică clasică. Și multe altele.

a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.