Imposibilul vis al cre─ârii omului nou

Publicat în Dilema Veche nr. 826 din 19 decembrie 2019 - 2 ianuarie 2020
Imposibilul vis al cre─ârii omului nou jpeg

Este o adev─ârat─â provocare s─â vorbe╚Öti despre ceva favorabil care s-a ├«nt├«mplat cu lumea rom├óneasc─â dup─â Revolu╚Ťie. ╚śi asta nu pentru c─â nu exist─â ╚Öi lucruri bune, ci pur ╚Öi simplu pentru c─â din cauza nevrozei care ne st─âp├«ne╚Öte nu mai vedem binele din jurul nostru. Tr─âim un fel de angoas─â c─âreia Karl Popper ├«i g─âse╚Öte ╚Öi-i explic─â determina╚Ťiile: ÔÇ×Aceast─â angoas─â, aceast─â nelini╚Öte, este o consecin╚Ť─â a pr─âbu╚Öirii societ─â╚Ťii ├«nchise. Ea se face sim╚Ťit─â ╚Öi ├«n zilele noastre, mai ales ├«n perioadele de schimbare social─â. Este angoasa provocat─â de efortul pe care via╚Ťa ├«ntr-o societate deschis─â ╚Öi par╚Ťial abstract─â ├«l pretinde ├«n permanen╚Ť─â de la noi ÔÇô prin str─âduin╚Ťa de a fi ra╚Ťional─â, de a l─âsa nesatisf─âcute cel pu╚Ťin unele dintre nevoile noastre sociale emo╚Ťionale, de a ne autosupraveghea ╚Öi de a accepta responsabilit─â╚ŤiÔÇť (Karl Popper, Societatea deschis─â ╚Öi du╚Ömanii s─âi, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1993, p. 202). A╚Öa cum spuneam, nu mai vedem lucrurile de sus, nu avem o perspectiv─â, o vedere de ansamblu, care s─â ne permit─â reprezent─âri corecte ale evolu╚Ťiilor din jurul nostru. Din acest motiv, trimiterile la lumini╚Ťa de la cap─âtul tunelului, pe care nu o mai vede nimeni, au dat na╚Ötere unui adev─ârat folclor despre imposibilitatea noastr─â de a cre╚Öte din punct de vedere social. ╚śi totu╚Öi, aceast─â evolu╚Ťie s-a produs. Nu ├«n ritmurile pe care le-am fi dorit, ci ├«n ritmuri naturale, dup─â legi despre care vom vorbi aici.

Una dintre temele perene de dezbatere de la noi este schimbarea mentalit─â╚Ťilor ╚Öi apari╚Ťia unui om nou. Sociali╚Ötii au f─âcut din asta o veritabil─â obsesie ╚Öi chiar au crezut c─â pot schimba oamenii peste noapte. Din aceast─â cauz─â, laboratoarele de propagand─â au cheltuit foarte mul╚Ťi bani ╚Öi energie. Era nevoie de un om nou, pentru c─â cel ÔÇ×vechiÔÇť nu corespundea cu teoriile lor false despre egalitate ╚Öi omogenizare social─â. Acesta a fost visul oric─ârui regim totalitar ╚Öi al oric─ârui dictator mai mic sau mai mare, european, asiatic sau din America Latin─â. ├Än mintea lui Stalin se afla o lume cu totul diferit─â de cea din mintea lui Hitler. ╚śi Ceau╚Öescu al nostru, cel micu╚Ť, imagina o lume pe care o revendica drept comunist─â, de╚Öi nu avea habar ce este socialismul. Omul nou a fost obsesia tuturor. Pentru apari╚Ťia sa au fost ucise sute de milioane de oameni ÔÇ×vechiÔÇť ├«n experimente sociale absolut sinistre.

F─âr─â a fi un om nou ├«n sensul dorit de regimul socialist, rom├ónul din momentul 1990 plecase din zona valorilor specifice lumii libere. Era deja vorba despre a doua genera╚Ťie de oameni supu╚Öi unui experiment social uria╚Ö. Consecin╚Ťa a fost c─â, de exemplu, la acel moment, ne aflam pe ultima treapt─â ├«ntre cet─â╚Ťenii din estul ╚Öi centrul Europei ├«n ceea ce prive╚Öte capacitatea de adoptare a comportamentelor de pia╚Ť─â. Polonia era cea mai bine preg─âtit─â pentru societatea deschis─â, iar Rom├ónia cea mai pu╚Ťin preg─âtit─â, mai pu╚Ťin chiar ╚Öi ├«n raport cu statele fostei URSS. Practic, p─â╚Öeam, odat─â cu Revolu╚Ťia, ├«ntr-o lume care ne era str─âin─â ╚Öi pe care o respingeam (Constantin Ionete, Criza de sistem a economiei de comand─â ╚Öi etapa sa exploziv─â, Editura Expert, Bucure╚Öti, 1993, p. 164).

t02a lm 1427 jpg jpeg

Spunem mereu c─â dorim schimbarea mentalit─â╚Ťilor, dar nu ╚Ötim care s├«nt determina╚Ťiile unei asemenea schimb─âri. A schimba modul de a g├«ndi ╚Öi a fi al unei na╚Ťiuni este poate cea mai dificil─â provocare. Nu exist─â programe pentru o asemenea oper─â. Nu po╚Ťi s─â dai ordin omului s─â fie altfel ╚Öi el s─â r─âspund─â cu o schimbare peste noapte. Aici nu este ca ╚Öi cum ai construi un zid sau o fabric─â. Nu exist─â o re╚Ťet─â ╚Öi numai dictatorii au crezut c─â st─â ├«n voin╚Ťa lor s─â produc─â asemenea schimb─âri. Omul nou nu se creeaz─â ├«n eprubet─â ╚Öi nici nu se realizeaz─â la o ma╚Öin─â industrial─â automat─â. Mentalit─â╚Ťile nu evolueaz─â ├«n termeni istorici vizibili. De cele mai multe ori, modific─ârile trec de durata unei genera╚Ťii. Din aceast─â cauz─â, graba unora de a distinge repede, ├«n termeni de ani, pe omul nou socialist (comuni╚Ötii erau exaspera╚Ťi de remanen╚Ťele capitaliste ale poporului rom├ón) sau pe omul nou capitalist (acum capitali╚Ötii s├«nt exaspera╚Ťi de reflexele socialiste ale poporului nostru) este una ce nu poate provoca dec├«t z├«mbete antropologilor ╚Öi speciali╚Ötilor ├«n devenire social─â.

Pentru a l─âmuri care s├«nt condi╚Ťiile de apari╚Ťie a noului social, vom apela la viziunea unui cunoscut liberal, este vorba despre Friedrich Hayek. Vorbind despre minte ╚Öi transformarea sa, autorul citat arat─â: ÔÇ×Mintea nu este un ghid, ci un produs al evolu╚Ťiei culturale; ea se bazeaz─â mai mult pe imita╚Ťie dec├«t pe intui╚Ťie ╚Öi ra╚ŤiuneÔÇť (Friedrich August von Hayek, Infatuarea fatal─â. Erorile socialismului, Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2016, p. 29). Procesul de schimbare cultural─â (╚Öi, ca efect, transform─ârile sociale) nu este unul ra╚Ťional, con╚Ötientizat ╚Öi care s─â poat─â fi cuantificat vizibil ├«n algoritmi matematici. Comportamentul social al unei na╚Ťiuni se schimb─â ╚Öi se ajusteaz─â ├«n mod imitativ, ├«n contact cu alte culturi ╚Öi na╚Ťiuni. Hayek ne spune c─â este o infatuare fatal─â aceea de a crede c─â avem puterea ca, prin decizie uman─â, s─â schimb─âm semenii ├«n jurul nostru. Aceast─â schimbare se produce prin ├«nv─â╚Ťare ╚Öi imita╚Ťie. Singura condi╚Ťie care ar putea opri acest proces de transformare este izolarea corpului social respectiv (Claude L├ęvi-Strauss, Ras─â ╚Öi istorie, Editura Fides, Ia╚Öi, 2001, p. 72). Transformarea se produce, conform lui Claude L├ęvi-Strauss (op. cit., p. 53), av├«nd dou─â ╚Ťinte: cre╚Öterea cantit─â╚Ťii de energie pe cap de locuitor ╚Öi prelungirea vie╚Ťii omului. Deci sensul, ╚Ťinta noastr─â, a occidentalilor, este aceea de a tr─âi mai mult ╚Öi mai bine. Hayek ├«╚Öi continu─â argumenta╚Ťia: ÔÇ×├Äntr-adev─âr, poate cea mai important─â aptitudine genetic─â a individului uman, pe l├«ng─â reac╚Ťiile ├«nn─âscute, este capacitatea de a dob├«ndi abilit─â╚Ťi printr-un proces de ├«nv─â╚Ťare ├«n mare m─âsur─â imitativ. Din acest punct de vedere, este important s─â renun╚Ť─âm, ├«nc─â de la ├«nceput, la o concep╚Ťie generat─â de ceea ce eu numesc ┬źinfatuarea fatal─â┬╗, ideea conform c─âreia capacitatea de a dob├«ndi abilit─â╚Ťi este fructul ra╚ŤiuniiÔÇť (Friedrich August von Hayek, Infatuarea fatal─â. Erorile socialismului, Editura Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia╚Öi, 2016, p. 29).

Lumea rom├óneasc─â a trecut de la izola╚Ťionism ╚Öi stagnare la contact ╚Öi evolu╚Ťie cultural─â. Deschiderea spre lume are un impact economic nefavorabil, prin num─ârul de oameni care pleac─â, dar are un impact cultural favorabil prin contaminarea cu valorile civiliza╚Ťiei occidentale (aflat─â ea ├«ns─â╚Öi ├«n permanent─â schimbare), ├«n mijlocul c─ârora tr─âiesc ╚Öi pe care ├«ncep s─â le asimileze prin imita╚Ťie, a╚Öa cum bine spune Hayek. Prin deschidere ni se ofer─â ╚Öansa contactului, schimbului ╚Öi sintezei, ├«n favoarea noastr─â, dar ╚Öi ├«n favoarea celor al─âturi de care evolu─âm, ├«n cazul nostru na╚Ťiunile occidentale. Procesul de acumulare este unul natural, lent p├«n─â la a fi insesizabil.

Revenind la exemplul luat, criteriul legat de acceptabilitatea valorilor lumii libere, vom constata, iat─â, c─â acum, la 30 de ani de la Revolu╚Ťie, lumea rom├óneasc─â este alta. Asta o dovede╚Öte hot─âr├«rea cu care ├«n acest an a fost m─âturat─â de pe scena politic─â o tendin╚Ť─â autarhic─â, izola╚Ťionist─â. Dac─â, ├«n mai 1990, peste 80% din votan╚Ťi se al─âturau proiectului fesenist, azi, acest proiect nu mai ├«ntrune╚Öte dec├«t 20% din op╚Ťiunile electorale. F─âr─â a fi un om nou, ├«n sensul dictaturilor, rom├ónul de azi este altul. Numai cei r─âu inten╚Ťiona╚Ťi nu observ─â aceast─â transformare. Omul rom├ónesc de azi nu este nici nou ╚Öi nici vechi. Este un alt om, pur ╚Öi simplu, crea╚Ťie a legilor dezvolt─ârii sociale despre care vorbim, ├«n contextul apropierii ╚Ť─ârii noastre de lumea occidental─â ╚Öi de valorile acestei lumi.

Dorel Dumitru Chiri╚Ťescu este profesor de economie la Universitatea ÔÇ×Constantin Br├óncu┼čiÔÇť din T├«rgu Jiu. Cea mai recent─â carte a sa este Pe patul lui Procust. Reflec╚Ťii despre construc╚Ťia social─â postdecembrist─â, Editura Institutul European, 2018.

Foto: Lucian Muntean

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O strad─â doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate ├«n aceast─â alveol─â cu aspect periurban, la r├«ndul ei ├«nglobat─â ├«ntr-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la ÔÇ×cur─â╚ŤireaÔÇŁ zonei.
1024px Bruxelles   Commission Europ├ęenne Berlaymont (23191436909) jpg
Rom├ónia, la periferia UE? Da, dar al╚Ťii dau buzna afar─â
Faptul c─â euroscepticismul e (deocamdat─â?...) o afacere politic─â f─âr─â urm─âri, ├«n Rom├ónia, e confirmat de ultimele formule de guvernare din ╚Ťar─â.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senza╚Ťie greu de g─âsit ├«n alt─â parte, aceea c─â nimeni, niciodat─â, n-are ochii a╚Ťinti╚Ťi spre tine, ceea ce ├«╚Ťi las─â loc s─â faci ce vrei ╚Öi s─â fii cum e╚Öti.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ap─âr─ârii
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Art─â f─âr─â ad─âpost
Muzeele de art─â s-au obi╚Önuit cu dr├┤le de guerre care a ╚Öters din min╚Ťile tuturor iminen╚Ťa sau m─âcar posibilitatea unui r─âzboi real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de art─â f─âr─â ca trupele ÔÇ×eliberatoareÔÇť s─â intervin─â.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ┬ęNicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war ÔÇô anchet─â
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibil─â a literei
Asta e proprietatea esen╚Ťial─â a c─âr╚Ťilor: opresc ├«n corpul lor corpurile mor╚Ťii.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.