ÔÇ×├Ämi place s─â cred c─â am ├«nv─â┼úat lec┼úiile secolului XXÔÇť ÔÇô interviu cu Ionu┼ú VULPESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
ÔÇ×├Ämi place s─â cred c─â am ├«nv─â┼úat lec┼úiile secolului XXÔÇť ÔÇô interviu cu Ionu┼ú VULPESCU jpeg

Ce semnifica╚Ťie are schimbarea onomastic─â a Ministerului Culturii? Ce rol are aceast─â prelungire a misiunii prin ad─âugarea ÔÇ×identit─â╚Ťii na╚ŤionaleÔÇť la numele ministerului?

Nu este doar o schimbare onomastic─â ╚Öi nici nu este vorba de o prelungire a misiunii ministerului. Ci de o mai bun─â definire a acestei misiuni, ├«n condi╚Ťiile unui context european ┼či interna╚Ťional care s a schimbat dramatic ├«n ultimul timp. O redefinire care s-a impus at├«t din motive interne ÔÇô care ╚Ťin, concret, de abandonarea culturii de c─âtre guvernan╚Ťi ├«n ultimele dou─â decenii, cu consecin╚Ťe dramatice asupra comportamentului social al majorit─â╚Ťii cet─â╚Ťenilor ÔÇô, c├«t ┼či din motive externe ÔÇô care ╚Ťin, la r├«ndul lor, de rea╚Öez─ârile care au loc ├«n Europa, ├«n regiune ┼či ├«n imediata noastr─â vecin─âtate.

A╚Ö vrea s─â spun, o dat─â ├«n plus, lucruri pe care le-am spus cu prilejul ÔÇ×Zilei Culturii Na╚ŤionaleÔÇť, la Sala Radio, pe marginea acestui subiect. M─â tem c─â am ignorat prea mult─â vreme problema construc╚Ťiei ÔÇô ╚Öi, implicit, pe cea a crizei identitare. ╚śi, brusc, odat─â cu evenimente dramatice, petrecute ├«n chiar inima unei Europe care credea, dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, c─â este la ad─âpost de conflicte identitare, ne trezim nepreg─âti╚Ťi ├«n fa╚Ťa acestei probleme, care devine critic─â ├«n lumea de azi, marcat─â de cre╚Öterea complexit─â╚Ťii ╚Öi de consecin╚Ťele unui proces de globalizare care ├«ncepe s─â-╚Öi arate ╚Öi fa╚Ťa nepl─âcut─â. 

Klaus Schwab, fondator ╚Öi Pre╚Öedinte Executiv al World Economic Forum, avea dreptate c├«nd vorbea, la ├«nceputul anului, despre responsabilit─â╚Ťile liderilor politici, ╚Öi nu doar ale lor, ├«n privin╚Ťa gestion─ârii problemelor generate de crizele identitare. ├Ämi permit s─â citez din articolul s─âu: ÔÇ×Globalizarea a f─âcut lumea mai mic─â, dar mai complex─â, iar mul╚Ťi oameni ╚Öi au pierdut ├«ncrederea ├«n institu╚Ťii. Mul╚Ťi oameni se tem acum pentru viitorul lor, iar ei caut─â credin╚Ťe comune, dar distincte, care pot oferi un sentiment de scop ╚Öi de continuitate. Formarea identit─â╚Ťii nu este un proces ra╚Ťional; este profund emo╚Ťional ╚Öi adesea caracterizat de un nivel ridicat de anxietate, nemul╚Ťumire ╚Öi furie. Politica este, de asemenea, condus─â de emo╚Ťie: s├«nt lideri care atrag voturi nu prin abordarea nevoilor cet─â╚Ťenilor sau prezent├«nd viziuni pe termen lung, ci mai degrab─â prin oferirea unui sentiment de apartenen╚Ť─â, nostalgie pentru vremuri mai simple sau o ├«ntoarcere la r─âd─âcinile na╚Ťionale. Am asistat la acest lucru ├«n 2016: a╚Öa au c├«╚Ötigat populi╚Ötii, prin stimularea credin╚Ťelor reac╚Ťionare ╚Öi extreme. Liderii politici responsabili, la r├«ndul lor, trebuie s─â recunoasc─â temerile ╚Öi furia oamenilor ca fiind legitime, oferind ├«n acela╚Öi timp surs─â de inspira╚Ťie ╚Öi proiecte pentru construirea unui viitor mai bun.ÔÇť

Eu a╚Ö spune c─â responsabilit─â╚Ťi poate ╚Öi mai mari dec├«t politicienii au, pe t─âr├«mul construc╚Ťiilor identitare, personalit─â╚Ťile intelectuale, oamenii de cultur─â. Cultura este structuranta identit─â╚Ťilor na╚Ťionale. A╚Öa a fost, a╚Öa este ╚Öi a╚Öa va fi. Nu ne putem preface c─â nu exist─â identit─â╚Ťi na╚Ťionale ╚Öi culturale. Nu le putem ignora. Nu le putem opune la nesf├«r╚Öit un discurs lipsit de con╚Ťinut, nu le putem oferi rom├ónilor surogate de identitate. Respingerea acestor false identit─â╚Ťi va fi tot mai violent─â, mai mult, construc╚Ťiile identitare ce rezult─â din negarea acelor surogate pot fi la fel de periculoase ca aceste construc╚Ťii artificiale. Ra╚Ťional este s─â facem apel la cultur─â, pentru a r─âspunde nevoii de identitate. Acesta este sensul schimb─ârii numelui ministerului, ca institu╚Ťie a statului. 

Acum rom├ónii ├«╚Öi pot reconstrui identitatea na╚Ťional─â, ├«n cadrul european, unde se na╚Öte o alt─â identitate, ╚Öi nu u╚Öor, reconstruindu-╚Öi identitatea cultural─â. Iar acest proces nu trebuie privit ca unul conflictual, opus altor identit─â╚Ťi ╚Öi ├«n r─âzboi cu ele. ├Ämi place s─â cred c─â am ├«nv─â╚Ťat lec╚Ťiile secolului XX. 

S├«nt convins de faptul c─â aceast─â nou─â construc╚Ťie identitar─â trebuie s─â plece de la acceptarea diversit─â╚Ťii. Diversitatea etnic─â ╚Öi cultural─â este un dar pentru Rom├ónia. Accept├«nd diversitatea, ├«nv─â╚Ť─âm s─â tr─âim ├«mpreun─â, s─â lucr─âm ├«mpreun─â, s─â fim toleran╚Ťi ╚Öi solidari. Acceptarea diversit─â╚Ťii vine din cunoa╚Öterea celuilalt. Asta vrem s─â facem: s─â mijlocim cunoa╚Öterea celorlalte identit─â╚Ťi culturale. Dialogul lor este acum incoerent, lipsit de substan╚Ť─â, contradictoriu. ├Än acest fel facilit─âm ╚Öi dialogul cu alte identit─â╚Ťi na╚Ťionale ╚Öi culturale europene, ╚Öi ├«nlesnim construc╚Ťia unei cet─â╚Ťenii ╚Öi identit─â╚Ťi europene, care este acum sub presiunea unor egoisme na╚Ťionale ren─âscute, a╚Öa cum ne-a demonstrat Brexit-ul. 

Cum se reflect─â aceste abord─âri, teoretice, ├«n practica ac╚Ťiunii ministerului pe care ├«l conduce╚Ťi?  

Revenind la realitatea faptelor, adaosul onomastic ├«╚Öi g─âse╚Öte reflectarea, chiar din primele zile de mandat, ├«n importan╚Ťa sporit─â pe care o are investi╚Ťia ├«n cultur─â, ├«n politicile Executivului din care fac parte. Am ob╚Ťinut, anul acesta, pentru prima dat─â dup─â foarte mul╚Ťi ani, o cre╚Ötere de 50% a bugetului Ministerului Culturii. Ea era necesar─â at├«t pentru a opri hemoragia de cadre calificate, c├«t ┼či pentru a putea lansa o serie de reforme calitative, care s─â permit─â ministerului s─â-┼či reia func╚Ťiile de stimulator al crea╚Ťiei culturale, respectiv, de creator de cadre de manifestare ale acestei crea╚Ťii.

E nevoie, de fapt, de aceast─â investi╚Ťie ├«n cultur─â, deoarece tr─âim ├«ntr-o lume care, sub presiunea crizelor din ultimul timp, ├«╚Öi reg─âse╚Öte r─âd─âcinile identitare. Ne place sau nu, for╚Ťele conservatoare care ├«┼či fac tot mai puternic sim╚Ťit─â prezen╚Ťa, inclusiv ├«n jurul nostru, ne oblig─â s─â constat─âm c─â deficitul de cultur─â la care s-a ajuns, la noi, se traduce ┼či printr-un deficit de educa╚Ťie, de spirit ├«ntreprinz─âtor, de solidaritate social─â. Un deficit de ap─ârare a intereselor noastre legitime, dac─â vre╚Ťi.

S├«ntem (dup─â Brexit) a ╚Öasea ╚Ťar─â ca m─ârime din UE, avem al ╚Öaselea grup la Parlamentul European, dar, c├«nd se pune problema unor opinii legate de viitorul Uniunii, nu cont─âm nici c├«t Slovenia sau Letonia. Nu exist─â, ├«n r├«ndul publicului rom├ónesc, ├«n primul r├«nd, o opinie coerent─â legat─â de problemele europene: c├«nd a╚Ťi v─âzut, la noi, vreun ziar (tip─ârit sau virtual) s─â deschid─â edi╚Ťia cu vreo tem─â european─â? Tr─âim la modul paradoxal ÔÇô r─âut─âcio╚Öii ar spune schizoid ÔÇô existen╚Ťa noastr─â ├«n Uniunea European─â: ├«n numele europenismului fugim de orice are leg─âtur─â cu na╚Ťionalul, dar ca europeni nu cont─âm, de fapt.

┼×i nu cont─âm din cauz─â c─â Europa nu a╚Öteapt─â de la noi s─â fim o clon─â, ci s─â ├«i oferim contribu╚Ťia noastr─â proprie ┼či ireductibil─â. P├«n─â la urm─â, ╚Öi ├«n Europa diversitatea, acceptarea ei, folosirea ei ca un element structurant, este o valoare de baz─â a ceea ce numim identitate european─â. Chiar ╚Öi ├«n aceast─â criz─â de proiect european nimeni nu poate nega faptul c─â, voluntar sau nu, aceast─â identitate exist─â ╚Öi se manifest─â ca atare. Iar existen╚Ťa ei ne d─â motive de speran╚Ť─â.  

Fac, dac─â mai e nevoie, precizarea c─â, ├«n titulatura ┼či ├«n practica ministerului, va fi mereu vorba de identitatea na╚Ťional─â, nu de vreo identitate na╚Ťionalist─â. Cei care cred c─â vom investi ├«n ├«ncropiri folclorice locale sau ├«n manifest─âri expozi╚Ťionale dubioase ├«┼či fac iluzii. Vom investi ├«n crea╚Ťia cultural─â rom├óneasc─â modern─â ┼či ├«n institu╚Ťiile care pot oferi cet─â╚Ťeanului Rom├óniei sentimentul apartenen╚Ťei la o cultur─â solid─â ┼či dezvoltat─â. Inclusiv cet─â╚Ťeanului de alt─â etnie: vom investi ┼či ├«n cultura minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale. Privesc multiculturalismul Rom├óniei ca pe o resurs─â insuficient stimulat─â ┼či exploatat─â.

Ce mijloace de ac╚Ťiune are ministerul pentru consolidarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale?

Orice minister are mijloacele pe care, ├«n interiorul Constitu╚Ťiei ┼či al legilor ╚Ť─ârii, ╚Ötie s─â ╚Öi le creeze singur. ├Än ce ne prive╚Öte, privim ideea consolid─ârii identit─â╚Ťii na╚Ťionale ├«ntr-un spirit democratic ╚Öi practic. Nu vom duce pe nimeni cu for╚Ťa la Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón sau la Muzeul Satului, de exemplu. Dar vom c─âuta s─â consolid─âm, s─â extindem ┼či s─â promov─âm mai insistent muzeele rom├óne╚Öti, ├«n ╚Ťar─â ╚Öi ├«n str─âin─âtate. Va trebui s─â ├«ncepem s─â construim, de fapt, muzee: ╚Öti╚Ťi c─â absolut toate muzeele importante din Rom├ónia se afl─â ├«n cl─âdiri mai vechi de 70 de ani, cele mai multe improprii, foarte multe ├«n pericol de pr─âbu╚Öire? Sun─â banal, dar consolidarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale trece ┼či prin consolidarea muzeelor, teatrelor, bibliotecilor ┼či galeriilor de art─â. Consolidarea lor material─â ┼či spiritual─â, deopotriv─â.

Care s├«nt elementele de baz─â pe care se construie╚Öte identitatea na╚Ťional─â a Rom├óniei?

├Än opinia mea, identitatea na╚Ťional─â const─â ├«n intersec╚Ťia dintre ceea ce s├«ntem, ├«n mod obiectiv, ┼či ceea ce ne dorim s─â fim. Din punctul de vedere al ministrului Culturii, pe primul plan st─â identitatea cultural─â, mai mult dec├«t cea politic─â sau economic─â. Diversitatea, perspectiva european─â, latinitatea, apartenen╚Ťa la civiliza╚Ťia sudic-mediteranean─â s├«nt tot at├«tea fa╚Ťete ale acestei identit─â╚Ťi. Pe care eu nu o v─âd ├«n opozi╚Ťie cu alte identit─â╚Ťi na╚Ťionale, ci ├«n complementaritate. De aceea cred c─â a ┼či spus Robert Schuman c─â, dac─â ar fi s─â mai ├«nceap─â o dat─â construc╚Ťia european─â, ar porni de la cultur─â. Cultura european─â e o sum─â a complementarit─â╚Ťilor. A consolida identitatea na╚Ťional─â nu ├«nseamn─â a ne izola, ci a participa performant la aceast─â complementaritate. Nu am convingerea c─â am f─âcut-o, p├«n─â acum.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: E. Enea

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.