Imaginea paternă în manualele şcolare

Cristina TUNEGARU
Publicat în Dilema Veche nr. 734 din 15-21 martie 2018
Imaginea paternă în manualele şcolare jpeg

În manualele celor mici, mama este întotdeauna glorificată. Dar care este imaginea tatălui construită în manualele de comunicare? La o primă privire, se observă că termenul tată apare semnificativ mai rar decît mama, de la două pînă la șase ori mai puțin în manualele claselor I și a II-a.

Imaginea paternă se construiește din frînturi, din reacții, din tonalitate, din adresare sau din absența lor. Ocupațiile tatălui sînt dintre cele mai diverse, el este un om de acțiune, inginer, aviator, pilot de avion (Intuitext, clasa I), pilot de mașini de curse, pădurar, viticultor sau are ocupații intelectuale, e scriitor, om de știință: Familia lui Willy locuiește în București. Tatăl lui Willy cercetează spațiul. El vine des la școală. Ultima dată a adus un film despre zborul oamenilor pe lună. (Intuitext, clasa I).

Cu o privire atentă, atotcuprinzătoare, tatăl ia decizii bine gîndite, raționale cu privire la viitorul copilului, dar eliberate de orice încărcătură emoțională, contactul cu copilul este pedagogic, aproape rece. Copilul învață de la tată cum se realizează o carte, ce înseamnă o bibliotecă, informații despre București. Deciziile despre viitorul copilului par să îi aparțină exclusiv tatălui: el decide cînd copilul merge la școală sau la grădiniță. Numai mama stă de vorbă cu copilul, ea îi explică ce se va întîmpla la grădiniță, pe cine va întîlni, îl ascultă și îl pregătește.

De multe ori tatăl e departe, iar absența lui este observată de copil. Tatăl nu se află cu copilul și cu mama la cinema (CD Press, clasa I), nu merge cu copiii și cu mama la picnic. Două surori citesc cu interes vederile pe care le primesc din partea tatălui marinar, pe care îl admiră, pentru că se află în locuri exotice – în Deltă – pe un vapor numit „Dunărea“: Dana și Dora privesc atente o vedere. E de la tatăl lor. Dumnealui e marinar. Vaporul său poartă numele Dunărea. – De unde e vederea? – E din Delta Dunării. Ele admiră ilustrata. (Editura ART, clasa I).

În manualele noastre, tatăl repară trenul copilului, muncește cu drag, este admirat de alți copii, pentru că cercetează spațiul, face descoperiri. În ieșirile cu familia, tatăl conduce mașina, stabilește programul și itinerariul. Iar băieții nădăjduiesc să aibă aceleași ocupații ca și tatăl lor. Un fiu plecat în expediție cu tatăl său geolog descoperă dinozauri (Humanitas, clasa a II-a). De cealaltă parte, unele fete aspiră să ajungă fotomodel.

Tatăl și copilul petrec timp împreună. Tatăl și băiatul merg împreună la munte, într-o excursie. Tatăl și fata urmăresc un program educativ la televizor. Ca și tatăl, băiatul are inițiativă, ia lopata și amîndoi merg să dea zăpada împreună (Editura Humanitas, clasa a II-a).

Reacțiile emoționale ale tatălui sînt neconsemnate, ca și cum tatăl ar fi o forță supraomenească. De foarte puține ori tatăl îi zîmbește copilului și îl mîngîie. În schimb, mama este numai o emoție, e manifestarea dragostei absolute, o „zînă bună“. Tatăl e calificat cu puține adjective, iar unul dintre ele este „exigent“ (Editura ART, clasa I). Cu grijă și prevedere, mama îl ajută pe copil să își pregătească ghiozdanul pentru a doua zi, pe cînd tatăl face doar ultima verificare. Și rolurile casnice sînt bine stabilite, mama face prăjituri, pregătește ceaiul pentru copii, masa; tatăl doar dă cu aspiratorul, curăță zăpada.

Foarte rare sînt situațiile cînd apare un dialog autentic între tată și copil. Comunicarea este unidirecțională, copilul primește mesajele tatălui, dar nu se realizează o comunicare reală, tatăl nu ascultă dorințele și nevoile copilului, mai degrabă ia decizii pentru viitorul acestuia, fiind, în esență, un părinte autoritar. Într-un fragment după Tudor Arghezi intitulat Plicul (Editura Corint, clasa a II a), apare un dialog duios cu un tată îngăduitor, ușor de înduplecat, cu care copilul poate să se joace. Aici, tatăl comunică cu copilul, îl supraveghează atent, îl cunoaște. Altfel, de regulă, tatăl dă dispoziții sau face anunțuri.

Tatăl simbolizează forța fizică. Un băiețel construiește o sperietoare ca să împiedice păsările să mănînce cireșele coapte din pom, iar aceasta este mare cît… tata (Editura CD Press, clasa I).

Imaginea tatălui sugerează frică într-o altă secvență prezentată ca un paradis familial. Mama e soarele și e grozav să ai un soare pe care să-l strîngi în brațe cînd te culci. Dar cînd intră tatăl în camera copiilor se face noapte și frig, pentru că el vede toate micile obrăznicii ale copiilor, mașinuțele de sub pernă, ciocolata mîncată pe ascuns. În urma lui rămîne întuneric și gheață. Numai cînd se reîntoarce mama se face dimineață (Editura Didactică și Pedagogică, clasa a II-a).

Imaginea tatălui îndepărtat este oferită de o scurtă poveste pentru copiii de 7 ani. Doi frați deschid ziarul și văd o imagine ce îi duce cu gîndul la tatăl lor: ar putea fi el sau ar putea fi un altul. Copiii nu-și recunosc tatăl imediat. Le e greu să creadă că tatăl lor ar putea apărea în ziar. Abia cînd reușesc să citească titlul și numele tatălui lor își dau seama că au în față un articol despre Cazimir Oprea, tatăl lor, care scrisese o carte. Nici nu știuseră pînă atunci că tatăl lor scria cărți. Amîndoi sînt extrem de mîndri. Copiii își cunosc tatăl din ziar (Editura Didactică și Pedagogică, clasa I).

Într-o altă prezentare a familiei, tatăl inginer e înalt și puternic, iar mama tînără și înaltă e medic. Mama este validată și prin aspectul exterior, iar tatăl prin putere, forță fizică.

Tatăl pune la cale scenarii prin care își testează copilului și îl pregătește pentru viață prin probe parcă inspirate din basme. Într-o scurtă poveste, tatăl dă fiilor lui cîte o piersică, prilej cu care își cunoaște cu adevărat copiii, este impresionat sau dezamăgit de ei, în funcție de faptele lor (Editura ART, clasa a II-a). Pentru prețuirea tatălui trebuie să lupți, să te arăți capabil.

Dacă mama este simbolul bunătății, întruchiparea dăruirii totale, tatăl este realistul, el este puntea de legătură între copil și realitatea dură pentru care îl pregătește. Prin relația cu tatăl, copilul iese din basmul copilăriei, de sub aripa protectoare a mamei. Imaginarul oferit de manuale este limitat la o serie de stereotipuri despre familie și realitatea imediată a copilului. În ce măsură vom regăsi aceste stereotipuri în societatea de mîine? Nu ne rămîne decît să așteptăm și – ce e cel mai greu – să construim și să le oferim copiilor noștri modele autentice. 

Cristina Tunegaru este profesoară de limba română.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Noul stadion Farul FOTO Machetă Primăria Constanța jpg
Hagi și Popescu au văzut viitorul stadion al Constanței. Arena ultramodernă va avea 20.000 de locuri
Primarul Constanței, Vergil Chițac, a anunțat că marți, 28 septembrie, a avut o întâlnire cu Gheorghe Hagi și Gheorghe Popescu în care s-au discutat ultimele detalii ale proiectului noului stadion.
Atac nuclear FOTO Shutterstock
Kievul, instrucţiuni în caz de atac nuclear al Rusiei
Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare din Ucraina (SNBO) a elaborat instrucţiuni detaliate pentru ucraineni în cazul utilizării de către Federaţia Rusă a armelor nucleare tactice, ceea ce ar ridica la un nou nivel de escaladare actualul război declanşat de Kremlin împotriva Ucrainei.
comisia europeana
Venit minim adecvat: Comisia cere statelor membre să ajute gospodăriile să reducă sărăcia
CE cere statelor membre să ajute gospodăriile să reducă sărăcia, prin stimulente financiare acordate chiar și în schimbul unor prestații în natură, ceea ce ar promova ocuparea forței de muncă.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.