Imaginea care contează

Ovidiu BUTA
Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ne îmbrăcăm pentru a-i impresiona pe ceilalţi, haina îl face pe om, oricine poate să fie la modă, eleganţa este atemporală etc. De-a lungul timpului am colecţionat cele mai ciudate şi bizare mituri care circulă în moda românească şi nu numai. Unele le-am auzit de la oameni importanţi, altele mi le amintesc chiar spuse de mama mea, de prietenele ei, de colegi de şcoală, de cei de la birou... dar cîte din ele sînt adevărate? Sînt întrebări pe care le-am mai pus într-un articol dintr-un glossy celebru, dar îmi place să revin la ele că doar „repetiţia este mama învăţăturii...“ (sau şi acesta este un mit?).

Trăim într-o perioadă în care, fie că ne convine, fie că nu, imaginea contează. Este un fapt demonstrat zilnic, fie la o întîlnire de afaceri, fie într-un restaurant. Ca să nu mai vorbim de birou, podiumul nostru zilnic de modă unde scannerele funcţionează la maximum, iar pauza de masă devine o „masă rotundă“... Asta este, imaginea contează! Şi pentru că am învăţat acest lucru atît de important, relativ repede, a venit şi timpul să ne construim o imagine adevărată. Din tonele de reviste, din aducerile aminte, din spusele colegilor, din ce mai auzim de pe la designeri, din ceea ce mai vedem pe „podiumurile improvizate“ ne creăm un propriu sistem valoric, pe care încercăm să-l punem în aplicare în fiecare dimineaţă cînd deschidem dulapul pentru a ne pregăti de show-ul nostru cotidian. Aici începe partea interesantă. Nu ştiu prin ce miracol, majoritatea se „lipesc“ doar de cele cîteva false mituri care circulă nestingherite prin modă, iar de aici lucrurile încep să se complice. Ei copiază un look dintr-o revistă, căci revista de modă este sursa principală de informaţie. Realizată aşa cum trebuie, ea poate influenţa şi transforma nu doar înfăţişarea unei persoane, ci chiar şi moda. Dar cei care citesc o revistă uită că paginile de modă, aproape ca un adevărat designer, sugerează, nu dictează. Noi nu facem parte din „planeta Tokyo“, unde acei mici asiatici cu apetituri şi carduri de credit pe măsură intră într-un magazin cu foaia smulsă din revistă şi tot ce cumpără e identic.

Rezultatul unei astfel de abordări este de cele mai multe ori jalnic, chiar patetic. Am putea spune într-un fel că intri într-o competiţie neloială cu o fată a cărei meserie este să arate bine. În spatele fiecărei fotografii reuşite de modă se ascunde o întreagă echipă care ştie cu exactitate ce să facă pentru ca rezultatul să impresioneze, o echipă pe care aproape nimeni nu o are la îndemînă. Un editorial de modă trebuie tratat ca o lecţie de şcoală. E ca un text din care profesorul te pune să scoţi ideile principale. Trebuie să treci peste fotografie şi să preiei doar ceea ce ţi se potriveşte sau te poate inspira, în funcţie de personalitatea şi statutul tău social.

„Nimeni nu poate să poarte aşa ceva!“ Fals şi adevărat, în acelaşi timp. Poate din cauza necunoaşterii sistemului modei, mulţi uită un lucru simplu: nu întotdeauna ceea ce văd într-o revistă sau într-un show de modă li se adresează. Moda este ca un supermarket: cumpărăm doar ceea ce ne trebuie şi, din cînd în cînd, mai dăm o raită şi pe la celelalte raioane, ca să vedem ce mai este nou. Şi încă un lucru – o afirmaţie a unui designer pe care îl respect: orice obiect în lumea asta are un cumpărător! Aşadar, vă rog să uităm că sîntem o naţie care se pricepe extrem de bine atît la fotbal cît şi la modă.

Haina îl face pe om: marele mit al modei... Cum spuneam, trăim într-o perioadă în care imaginea chiar contează. Sau să nuanţăm: calitatea imaginii contează! Haina nu îl face pe om, dar îl poate scoate din mulţime. Îl poate pune în valoare. Îi poate schimba starea de spirit.

Ovidiu Buta este fashion director la GQ Magazine.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.