Idenitatea la japonezi

Cătălin GHIŢĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 232 din 28 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primul aspect care ni se impune nou─â, europenilor, atunci c├«nd reflect─âm asupra chestiunii identit─â┼úii este cel privitor la clivajul mental-material. Dac─â Platon ┼či Aristotel s├«nt primii care diferen┼úiaz─â corporalul de intelectual, Descartes intuie┼čte, cu mai mare pregnan┼ú─â, c─â exist─â dou─â tipuri principale de substan┼úe, subsumate, respectiv, dimensiunii mentale ┼či celei materiale. Potrivit acestui respectabil sistem dualist, mentalul nu ocup─â loc ├«n spa┼úiu, ├«n vreme ce materialul nu posed─â facultatea g├«ndirii. At├«t de obi┼čnui┼úi s├«ntem noi cu acest refren filozofic, care ni se pare de un bun-sim┼ú, al observa┼úiei meditative, ├«nc├«t aproape nu ne mai punem problema c─â, de fapt, un individ cu o educa┼úie format─â, ├«n egal─â m─âsur─â, de tradi┼úia confucianist─â ┼či de practica zen ar putea avea o alt─â percep┼úie asupra acestui fapt. Mai concret, ├«n ochii unui nipon, delimitarea strict─â, operat─â de occidentali, ├«ntre materie ┼či spirit sau ├«ntre trup ┼či suflet ar genera confuzie. Bl├«nd, dar ferm, japonezul ne-ar spune c─â dimensiunile pe care noi le apreciem drept opuse s├«nt doar segmente complementare ale unei realit─â┼úi care eludeaz─â orice tentativ─â de conceptualizare reduc┼úionist-schematic─â. Vi se pare straniu, nu-i a┼ča? Acesta este ├«ns─â doar ├«nceputul. Ce ve┼úi spune ├«ns─â c├«nd ve┼úi afla c─â niponii posed─â mai multe pronume personale pentru a reda ideea de "eu"? Pe un palier al limbajului politicos, utilizat ├«n aproape toate circumstan┼úele de interac┼úiune social─â cotidian─â, un b─ârbat va folosi termenul watashi pentru a se desemna pe sine ├«n raport cu o ac┼úiune sau cu un obiect. Dac─â se afl─â la ┼čcoal─â sau la universitate ┼či vrea s─â fac─â impresia c─â este un intelectual sensibil, va spune boku (pronumele personal de persoana I, singular - eu - apare redat chiar astfel ├«ntr-o traducere japonez─â din Rimbaud). Din contra, dac─â vrea s─â impresioneze printr-o atitudine masculin─â prin excelen┼ú─â, va zice ore. Aventura lingvistic─â a niponului obi┼čnuit pare a-l pune pe acesta ├«n proximitatea comportamentului histrionic. Asemenea unui actor abil ┼či versat, el ├«┼či va ├«nchega faptele numai ├«n raport cu o serie interminabil─â de m─â┼čti, menite s─â-i eviden┼úieze, dup─â circumstan┼úe, un aspect sau altul al fiin┼úei sale ├«n raport cu ceilal┼úi. El nu este un simplu individ retezat de corpul colectiv ┼či, prin aceasta, proiectat ├«n abisul ┼či absurdul existen┼úei, ci men┼úine, gra┼úie unui cordon ombilical livrat ┼či ├«ntre┼úinut de limb─â, leg─âturi str├«nse cu semenii. A munci ├«n folosul colectivit─â┼úii, a se sacrifica pentru binele comun, a se integra armonios ├«n ├«ntreg: acestea s├«nt dezideratele care-i regleaz─â cursul vie┼úii ┼či care-l pun la ad─âpost de orice asalt al orgoliului ┼či al egoismului. Astfel, credin┼úa ├«ntr-o identitate bine definit─â, ├«ntr-un eu unitar, distinct de trupul ignobil, nu putea ├«nflori dec├«t ├«n Europa. Numai aici exist─â sf├«┼čiere dureroas─â ┼či t├«njire dup─â refacerea c├«t mai grabnic─â a unei unit─â┼úi care, de la Symposion-ul platonician, reprezint─â chintesen┼úa firii ┼či a erosului occidental. La o privire superficial─â, japonezul pare el ├«nsu┼či pulverizat, lipsit de consisten┼ú─â, fiindc─â ├«nl─ân┼úuirea de personae ne-ar putea crea nou─â, dogmaticilor ├«ntru dualism, iluzia unei lamentabile risipiri, a unei frapante lipse de fidelitate actan┼úial─â sau de coeren┼ú─â pragmatic─â. ├Äns─â, ├«n profunzime, niponul este la fel de unitar ┼či de omogen precum p├«nza unei ape, care ├«mprumut─â, dup─â cum o dicteaz─â necesit─â┼úile, chipul solului pe care ├«l ud─â sau al pietrei pe care o scald─â, f─âr─â ├«ns─â a-┼či pierde esen┼úa acvatic─â, cea care ├«nm─ânuncheaz─â, ca ├«ntr-un buchet, curcubeul actelor spontane sau deliberate. ├Än mai multe dintre scrierile sale, Yasunari Kawabata, primul laureat japonez al Premiului Nobel pentru Literatur─â (1968), face elogiul vagului ┼či ambiguit─â┼úii, adic─â al acelor calit─â┼úi care, dup─â el, definesc, ├«n cel mai ├«nalt grad, fiin┼úa uman─â, furniz├«ndu-i acesteia din urm─â con┼čtiin┼úa deplin─â a identit─â┼úii ├«n absen┼úa unei conceptualiz─âri formale. Abandonat indicibilului, dar protejat, simultan, de acesta, templul nipon a ceea ce un european s-ar ├«nc─âp─â┼ú├«na s─â numeasc─â identitate personal─â rezid─â, a┼čadar, nu ├«n respingerea obstinat─â a corporalului ┼či ├«n proclamarea emfatic─â a unei independen┼úe reflexive, ci ├«n ├«mbr─â┼úi┼čarea calin─â a osmozei sim┼úuri-intelect ┼či ├«n topirea individualului ├«n oceanul eliberator al colectivului.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.