Îceputul scurtei perioade socialiste a Americii

Doru COJOC
Publicat în Dilema Veche nr. 245 din 21 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Imediat dup─â Conven┼úia Partidului Republican, John McCain avea ┼čanse bune s─â devin─â urm─âtorul pre┼čedinte american. Dup─â ce bursa a ├«nceput s─â scad─â zilnic, ├«ntreprinderile financiare au dat faliment sau au fost par┼úial na┼úionalizate, ┼či diversele ramuri ┼či institu┼úii ale guvernului s-au ├«ncurcat unele pe altele ├«ncerc├«nd s─â dea de cap crizei economice, Barack Obama pare mai aproape ca niciodat─â de Casa Alb─â. E ironic c─â democra┼úii beneficiaz─â politic de pe urma crizei. Votan┼úii sanc┼úioneaz─â administra┼úia republican─â pentru un r─âspuns perceput ca haotic, inconsecvent ┼či recompens├«nd exact pe cei responsabili pentru dificult─â┼úile economice. Cum nimeni nu ┼čtie dac─â democra┼úii ar fi g─âsit mijloace diferite de a gestiona criza, ┼či cum democra┼úii nu se gr─âbesc s─â dea detalii, pedepsirea electoral─â a oponen┼úilor e poate nedreapt─â. Un motiv mult mai bun pentru a-i blama pe republicani e lentoarea cu care au r─âspuns primelor semne ale crizei. Indiciile c─â pre┼úurile pe pia┼úa imobiliar─â se vor pr─âbu┼či au ap─ârut ├«nc─â din vara anului trecut; lipsa de ac┼úiune a guvernului atunci, reglementarea lax─â a pie┼úei titlurilor ipotecare ┼či anticiparea unui bailout au dus la asumarea unor riscuri prea mari, exacerb├«nd magnitudinea crizei. ├Äns─â semin┼úele crizei au fost sem─ânate mai de mult, ├«n mare parte de democra┼úi. Ei s-au opus ani de zile reglement─ârii institu┼úiilor care manipuleaz─â titlurile ipotecare, Freddie Mac ┼či Fannie Mae, iar republicanii - de┼či ├«n majoritate, atunci - nu au reu┼čit s─â treac─â peste opozi┼úia lor. Exist─â o discrepan┼ú─â ├«ntre albi, care s├«nt ├«n cea mai mare parte proprietari de case, ┼či negri ┼či hispanici - mai mult chiria┼či. Administra┼úia Clinton a interpretat aceast─â discrepan┼ú─â ca rezultatul discrimin─ârii practicate de c─âtre creditori ┼či i-a amenin┼úat cu investiga┼úii agresive ale Guvernului federal. Presiunea guvernului a dus la o relaxare a standardelor de pruden┼ú─â bancar─â pentru to┼úi, minoritari ┼či majoritari, ┼či la acordarea unor credite ipotecare dubioase. Una dintre cele mai serioase consecin┼úe ale crizei economice e c─â va duce cel mai probabil la aplicarea unor idei economice idioate. Nimic nou. Pentru cei interesa┼úi de modul ├«n care ignoran┼úa economic─â a ad├«ncit criza din 1929 ├«ntr-o mare depresie, cartea lui Amity Shales - The Forgotten Man - e o lectur─â obligatorie. De exemplu, administra┼úia lui Roosevelt a concluzionat c─â fermierii nu au bani pentru c─â produsele agricole s├«nt prea ieftine. Solu┼úia propus─â a fost simpl─â: distrugerea a jum─âtate din produc┼úia agricol─â. E evident c─â, dac─â fermierii au mai pu┼úine bunuri, pre┼úul acestora va cre┼čte ┼či astfel ei vor fi mai boga┼úi. Guvernul a aplicat astfel ideea contraintuitiv─â de a crea bog─â┼úie prin a o distruge, cu consecin┼úe u┼čor de anticipat. E drept c─â economi┼čtii nu au o idee prea clar─â despre cum s─â gestioneze criza actual─â. Casey Mulligan de la Universitatea din Chicago sus┼úine c─â pre┼úul de 700 de miliarde de dolari e prea mare pentru ceea ce pare a fi, ├«n cel mai bun caz, o reducere a ┼čomajului de 0,2 procente. Solu┼úia lui ar fi ca b─âncile s─â fie l─âsate s─â falimenteze - importan┼úa b─âncilor ├«n finan┼úarea economiei a sc─âzut masiv de la marea criz─â din 1929. Majoritatea economi┼čtilor ├«ns─â s├«nt mai aproape de opinia exprimat─â de Gary Becker: un bailout e necesar acum, dar pe viitor, ├«ntr-un triumf al speran┼úei asupra experien┼úei, asemenea salv─âri s├«nt absolut de evitat. Majoritatea politicienilor - printre care ┼či Barack Obama - vor s─â pedepseasc─â pe cei care aparent au generat criza ┼či s─â taxeze corpora┼úiile. Margaret Thatcher spunea c─â societatea nu exist─â, doar indivizii. ├Än mod similar, din punct de vedere fiscal, corpora┼úiile nu exist─â. Adev─âra┼úii pl─âtitori de taxe s├«nt ac┼úionarii corpora┼úiilor, angaja┼úii, furnizorii ┼či clien┼úii lor, fiecare pl─âtind o parte care e determinat─â strict de elasticitatea cererii ┼či ofertei de bunuri ┼či factori de produc┼úie, ┼či nu de dorin┼úele politicienilor. Dezbaterea public─â despre care parte a pie┼úei s─â fie taxat─â e de cele mai multe ori egal─â cu dilema despre din care parte a g─âle┼úii s─â iei ap─â. Cre┼čterea taxelor de orice fel sau eliminarea sc─âderii taxelor lui Bush ├«n plin─â recesiune e v─âzut─â ca o idee periculoas─â de majoritatea macroeconomi┼čtilor care au semnat de cur├«nd o scrisoare, aten┼úion├«ndu-l pe Barack Obama c─â fie ┼či numai promisiunea de taxe mai mari ├«n viitor va avea consecin┼úe negative ├«n prezent. Lipsa de reglementare a sectorului financiar e blamat─â de majoritatea popula┼úiei pentru declan┼čarea crizei ┼či, prin urmare, mul┼úi politicieni - printre care ┼či John McCain - propun cre┼čterea reglement─ârilor ├«n economie. Dac─â firmele tot ┼čtiu c─â statul le va salva de la faliment ├«n vremuri grele, atunci probabil reglementarea activit─â┼úii lor e cea mai bun─â solu┼úie. Dar asta nu ├«nseamn─â c─â de-reglementarea ├«n restul domeniilor - m─âsur─â care a dus la pre┼úuri mai mici ┼či produse mai bune ├«n telecomunica┼úii, c─âl─âtorii aeriene sau energie - trebuie aruncat─â la gunoi. O alt─â consecin┼ú─â periculoas─â a crizei e alunecarea electoratului american spre st├«nga. At├«t Barack Obama c├«t ┼či John McCain s├«nt mult mai la st├«nga dec├«t votantul mediu din partidele care i-au nominalizat ┼či mai la st├«nga dec├«t candida┼úii la pre┼čedin┼úie de acum patru ani. Nici unul, nici altul nu ar fi fost nominalizat ├«n 2004, c├«nd ├«n domeniul economic republicanii erau adep┼úii fermi ai pie┼úelor libere ┼či democra┼úii erau departe de a propune m─âsuri redistributive ┼či dirijiste. Barack Obama propune f─âr─â prea multe menajamente un program radical de redistribuire a averii, deghizat sub numele popular de sc─âdere a taxelor. Cum 40% dintre americani nu pl─âtesc taxe nete, nu prea ai teoretic cum s─â le scazi taxele mai mult de zero, dar exact asta propune Obama. Ca s─â fie clar ce vreau s─â spun, dau un exemplu simplificat: X ar trebui s─â pl─âteasc─â 20$ taxe. Guvernul ├«ns─â nu vrea ca cei s─âraci s─â pl─âteasc─â o parte prea mare a venitului lor pe taxe. A┼ča c─â guvernul d─â un credit fiscal, zic├«nd c─â primii 10 dolari nu trebuie pl─âti┼úi. A┼ča c─â X pl─âte┼čte ├«n fapt doar 10$. S─â spunem acum c─â Y c├«┼čtig─â mai pu┼úin ┼či ar trebui s─â pl─âteasc─â doar 10$ taxe, dar cum guvernul a dat acel "tax credit" de 10$, ├«n fapt Y nu mai pl─âte┼čte nimic. C├«nd Obama "scade taxele", Y nu ar avea cum s─â fie afectat pentru c─â nu pl─âtea nimic de la bun ├«nceput, ┼či a┼ča a fost politica fiscal─â p├«n─â la Obama (s─âracii nu pl─âtesc taxe). ├Äns─â Obama vrea s─â scad─â taxele pentru oamenii care oricum nu pl─âtesc nimic, deci de la zero la cifre negative. Asta ├«nseamn─â efectiv s─â le trimit─â un cec acas─â. Y ar fi trebuit s─â pl─âteac─â 10$ ┼či avea un credit tot de 10$. Obama ├«i ofer─â acum un credit de 20$. ├Änainte, el nu pl─âtea nimic ├«n taxe. Dup─â Obama, nu pl─âte┼čte nimic ├«n taxe ┼či prime┼čte 10$ de la guvern. Aceasta ├«nseamn─â de fapt c─â cei care nu pl─âtesc taxe vor primi ├«n mod direct subven┼úii de la cei care pl─âtesc. Probabil c─â rom

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.