Iarmarocul de imagini

Publicat în Dilema Veche nr. 125 din 15 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un prim-ministru PNL iese de Ziua Mondială a Mediului la cules de gunoaie. Un preşedinte de ţară (fost PD) face naveta cu helicopterul să vadă de un pod şi iese din spital, să vadă de o aviară. O doamnă deputat PIN vorbeşte afectat contra relelor moravuri inoculate de emisiunea cu Iri (sau cu Monica). Un PRM-ist suspină la glăsuirea numelui "România", un PNG, la vorba "Domnului", unul PSD, contra operaţiei vieneze. Toţi zîmbesc, se încruntă, plîng, pun mîna, la o adică, şi pe lopată, şi/sau pe tîrnăcop, merg cu metroul (o dată în mandat) şi strîng continuu mîini şi voturi. Toţi îşi poartă sentimentele şi principiile la butonieră, cînd pe stînga, cînd pe dreapta, în ritmul modei, ispitind prin glas mieros şi bătaie prelungă de gene, să vii să-i cumperi. Diferenţe? "Nici una. Sînt la fel. Nişte hoţi!" Şi, printr-o demonstraţie simplă, de logică şi bun-simţ, Răzvan, un informatician de 32 de ani, a ajuns la concluzia că nu poţi avea încredere în cineva care cheltuieşte zeci de miliarde într-o campanie electorală, doar pentru a fi ales într-un post pentru care, teoretic, primeşte un salariu de doar cîteva zeci de milioane pe lună. "Investiţia e mai mare decît profitul, deci, în afara posibilităţii de a fi nişte mizantropi şi buni samariteni, cum poţi să te încrezi în ei?" "Eu pot să spun că mă încred, în sfîrşit, în cineva." Traian Băsescu. "Nu-i e frică, domnule, să admită că greşeşte, cînd greşeşte, nu-i e frică să-şi recunoască propriile limite." Andreea este fotograf, are 28 de ani şi-mi aminteşte că în campanie, domnul Băsescu şi-a făcut mea culpa, autoetichetîndu-se drept "fost comunist". "A mai fost... ceva cu homosexualii, a zis ceva de rău de ei, după care a retractat, şi-a cerut scuze." O întreb, atunci, dacă retractarea e semn de încredere sau de şiretenie şi strategie. "Chiar dacă ar fi aşa, asta înseamnă că e mai deştept decît toţi ceilalţi, iar asta mă îndreptăţeşte să am, în continuare, încredere în el." "Eu cred în doamna Macovei. Pentru că este serioasă şi nu se hlizeşte şi nu se întinde peste tot, ca toţi ceilalţi, şi e chiar primul politician care pare că luptă cu corupţia" - profesor, 43 de ani, Bucureşti. Despre ministrul Justiţiei, ca de altfel şi despre restul politicienilor, domnul profesor află exclusiv prin intermediul presei, al televizorului, cel mai mult. Încrederea în politicieni se construieşte, de cele mai multe ori, la talk-show-uri. "Pe vremuri, în domnul Roman." Este o pensionară de Cişmigiu, acolo unde părerile se iţesc la tot pasul, în toate culorile şi nuanţele. "Era un om deştept, vorbea multe limbi străine şi vorbea, în general, ca un om învăţat." Doamna foloseşte timpul trecut, îi atrag atenţia, zîmbind, că Petre Roman este încă printre noi... "Nu, doamnă, nu mai e" şi din reveria trecutului în care căzuse, se aprinde brusc şi se revoltă în actualitate. "Roman este ca toţi ceilalţi." Schimbarea la faţă s-a produs tot în emisiunile de talk-show, unde "a început să devină agresiv, nimeni nu-i mai putea zice nimic, nu i se mai putea imputa nimic că sărea cu fundu-n sus". Iar doamna de Cişmigiu a încetat să se mai încreadă într-un asemenea om. Şi aşa a dispărut Petre Roman de pe firmament. "Păi... în Becali" - şi rîde, în timp ce-mi întinde un balon colorat de 5 lei. Este vorba de vînzătoarea de baloane, din Cişmigiu şi de Becali, cel de peste tot. Ba de la ştirile din sport, ba de la toate talk-show-urile, "adică este el cineva, dacă apare aşa de des". Că pe unde dai, numai de Becali dai. Şi mi-l descrie, mai apoi, în trei cuvinte: sportiv, credincios, haiduc. Adică "un adevărat apărător al săracilor şi al Domnului, om cu frica lui Dumnezeu care dă şi în stînga, şi în dreapta cu bani", la săraci şi la sinistraţi. Ea ar alege un preşedinte ca Becali, numai că data trecută l-a ales pe Băsescu. Păi, de ce? "Păi, domnu' Băsescu e domnu' Băsescu, a avut mai multă prezenţă!" "Eu cred în Stolojan pentru că pare un om serios." Iar doamna Simona Petre, pensionară, fostă educatoare, investeşte mai mult de 50% din încrederea ei, în spatele acestei aparenţe, neştiind însă să-mi spună mai nimic despre trecutul politic al lui Theodor Stolojan Pentru că la talk-show-uri vin numai "oameni importanţi". Altfel n-ar fi invitaţi. Pentru că în unii se crede dacă au simţul umorului, în alţii, din contră, dacă posedă o mină serioasă. Dacă nu-şi pot justifica mandatul prin fapte, îl justifică prin vorbe. Astfel tînărul Ponta "le zice bine", domnul Guşă "are sînge în el", iar doamna de la PIN e femeie, în primul rînd, iar mai apoi, "are charismă". Este, pînă la urmă, un iarmaroc al imaginilor în care încrederea devine monedă de schimb pentru mimică şi gestică, mai mult decît pentru fapta din spatele vorbei.

HOR 0545 jpg
Bogați îngrijorați de propria sărăcie...
Acest Dosar vă prezintă fragmente din conferințele susținute în serile zilelor de 14, 15 și 16 septembrie, în Sala „Jean Monnet“ a Facultății de Studii Europene a UBB.
B  Glavan jpg
Drumul către sărăcie
Pe scurt: tot ceea ce subminează economisirea, investiţia înţeleaptă şi stimulentul muncii previne acumularea de capital şi ne duce pe drumul sărăciei.
A  Zahiu jpg
Venitul minim garantat: de la utopie la realitate
Tot ce avem în momentul de faţă ca schemă de asistență socială este ineficient, a generat un adevărat infern birocratic, de multe ori aceste programe sînt paravane pentru corupţie.
B  Voicu jpg
Sîntem încă săraci? România după 32 de ani
Concluzia a fost că, de fapt, nu te poţi raporta la „standardele societăţii”.
HOR 1291 jpg
Sărăcie, bogăție și judecată morală
Și iar întreb: ce ne facem cu tensiunea dintre teoria morală înaltă, care ne spune că valoarea morală nu depinde de condițiile materiale de viață, şi judecăţile morale implicite pe care le-am descris?
HOR 1452 jpg
„Care bogat se va mîntui?“ Libertatea ca sărăcie voluntară în Noul Testament
Creştinul trebuie să fie harnic, să-şi cîştige existenţa printr-o muncă onestă, să fie darnic şi solidar, dar să nu-şi facă griji pentru ziua de mîine. Aici apare încă un element definitoriu al relaţiei dintre paradigma creştină şi avuţia terestră.
p 21 foto C  Hord jpg
Globalizarea libertății
În fine, vreau să vă atrag atenția asupra acelor antiglobalişti care înţeleg globalizarea altfel, ca pe o globalizare politică. Ei vă vor vinde izolarea ca soluţie la problemă. Nu-i ascultaţi decît cu atenţie şi îngrijorare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială

Adevarul.ro

traian basescu
Traian Băsescu, întrerupt în PE atunci când citea lista liderilor europeni vânduți lui Putin
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost întrerupt în Parlamentul European atunci când citea o listă cu foști oficiali europeni care au lucrat pentru Rusia.
Rareş Bogdan .  FOTO Mediafax
Rareș Bogdan cere primirea României în Schengen și avertizează: Nu ne obligați să jucăm și noi dur
Eurodeputatul PNL a cerut tuturor actorilor europeni să sprijine primirea în Spațiul Schengen a României și a lansat și un avertisment față de cei care se opun constant, vizată fiind mai ales Olanda.
parc fotovoltaic ocna mures jpg
Primul oraș din România care devine independent energetic. Clădirile publice din Ocna Mureș, alimentate cu energie verde
Orașul Ocna Mureș, din județul Alba, devine primul din România independent energetic, asigurându-și integral energia electrică necesară iluminatului stradal, clădirii primăriei, școlilor și serviciilor aferente administrației locale.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.