Ia, neamule, şcoală străină

Publicat în Dilema Veche nr. 170 din 12 Mai 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La tîrgul RIUF (Romanian International University Fair) - care şi-a desfăşurat cea de-a treia ediţie pe 10 martie la TNB - s-au perindat o sumedenie de speranţe şi curiozităţi tinereşti ale celor aflaţi pe muchie de clasa a XII-a sau care, taman terminînd facultatea, căutau o continuitate de gen master sau doctorat la o facultate din afară. De ce "afară"? Pentru că, pe de o parte, în rîndul tinerilor aspiranţi la o educaţie aleasă via carieră, există certitudinea generală că, în străinătate, carte se face "mai abitir ca aici", iar pe de alta - aceasta fiind mai ales motivaţia reprezentanţilor facultăţilor străine -, pentru că o patalama străină îţi oferă mai multe şanse într-o viitoare posibilă angajare. Ori aici (unde ar fi echivalentul unui bilet de clasa întîi), ori acolo (unde ar însemnea şanse egale cu cele ale unui cetăţean străin). Şi, în afară de băutura energizantă oferită gratuit din partea organizatorilor, cam astea au fost motoarele principale care au alimentat tîrgul din plin, timp de două zile, cu vizitatori de o parte, cu reprezentanţi a peste 100 de instituţii educaţionale din Europa şi Statele Unite (printre care Harvard, Yale, MIT, Pepperdine, Richmond, CEU Business School, Norwegian School of Management), pe de alta. Printre primii interlocutori, Joséphine Colombert, reprezentanta Groupe des Ecoles de Télécomunication, mi-a schiţat, pe scurt, beneficiile şi ofertele acestui grup de grandes écoles din sistemul francez care ţine de telecomunicaţii şi de partea informatică: "Avem diverse contracte cu facultăţile din România pentru obţinerea unei diplome duble. Pot da exemplul Facultăţii de Electronică din Bucureşti, aflată în parteneriat cu Institutul Naţional de Telecomunicaţii, parteneriat care oferă absolvenţilor această dublă diplomă. Contractul prevede pe lîngă facilităţile financiare, trei ani de studiu în România, doi - în Franţa, după care se revine pentru încă un an în România, făcîndu-se astfel şase ani, în loc de cinci, perioadă la finele căreia absolventul primeşte o diplomă românească şi una franceză. Pe baza contractului, studentul nu plăteşte şcolarizarea, ci doar întreţinerea acolo. Noi oferim cămine, casă şi masă, ceea ce înseamnă 450 de euro pe lună. Dacă ar fi să găseşti aceste facilităţi pe cont propriu, de genul cazare la un particular, ar fi mult mai scump". Oferta? Tentantă, mai ales că pe baza a două diplome absolventul s-ar putea angaja şi în Franţa unde "ar avea un salariu de începător în jur de 35-40.000 de euro pe an". Cu toate astea, doritori? Pînă în acel moment... "unul singur, dar pînă la urmă, nici acesta nu îşi permitea financiar...". Iar problema materială se afla şi pe buzele majorităţii vizitatorilor pe care i-am provocat la discuţie, mulţi fiind nemulţumiţi şi de faptul că pe "tarabe", de eticheta facultăţii, nu era prins, direct, şi preţul explicit. "Mulţi te aburesc cu avantajele, ca după o jumătate de oră de prezentare şi după multele tale insistenţe, să te lovească şi cu preţul..." "Am găsit o universitate în Franţa, Avignon", o altă tînără studentă plîngîndu-se că un an de licenţă la acea universitate costa 180 de euro, ceea ce ar fi fost echivalentul asigurării medicale. "La prima vedere, 180 de euro nu sînt deloc un capăt de ţară, dar trebuie să te gîndeşti că peste asta se adaugă cazarea, iar în Franţa, din cîte ştiu, doar pentru o garsonieră plăteşti cam 250 de euro pe lună, plus mîncarea, cel puţin încă 5 euro pe zi...", pînă la urmă diavolul ascunzîndu-se în detaliile care "se adună şi ajung să te cam descumpănească, mai ales că nici noi, şi nici părinţii noştri nu prea avem posibilităţi". După un seminar al unei universităţi din Grecia, o altă studentă, aflată în anul terminal la Turism: "mi-ar fi plăcut o ofertă de master la această facultate, mai ales că în România turismul se va dezvolta foarte mult, iar dacă în viitor noua generaţie s-ar pregăti serios, s-ar putea ajunge departe". Din nou însă, oferta grecilor este "prea scumpă pentru buzunarul meu. Să dau 7800 de euro pe an doar ca să fac practica în bucătărie? Şi mai e şi problema de continuitate. Ni s-a spus că după patru ani de studiu, te bagă la recepţia unui hotel de patru stele, cu un salariu de 1800 de euro; făcînd un calcul simplu, în cît timp îţi poţi recupera banii investiţi? Aşa că m-am hotărît să stau în România, unde mă pot duce foarte bine la un hotel de cinci stele să fac practică". Cu toate că majoritatea se plîngea de aceste costuri ridicate, am întîlnit totuşi şi dintre cei dornici de a pleca, mai ales cei care vin din provincie, pentru care preţurile vieţii şi studiile de aici pot fi comparate, paradoxal, cu cele pe care trebuie să le suporte acolo. "Un master în Franţa te-ar duce la 300 de euro maximum, chiar în afara cazării şi mîncării... dar cred că aş putea trăi cu banii ăştia mai bine în Paris decît în Bucureşti. Pentru spaţiul francofon preţurile sînt aceleaşi ca în Bucureşti, iar beneficiile studiilor mult mai mari." O altă studentă, în anul II la ASE, îmi spune că vrea să urmeze doar masterul în afară, în primul rînd pentru că acolo studiile integrale sînt foarte scumpe, chiar dacă unele sînt parţial subvenţionate, iar în al doilea, "pentru că în România, de cînd am aplicat pentru intrarea în Uniunea Europeană, plătim pentru un master în afară cam aceeaşi sumă pe care o plătim pentru unul aici. Ca să nu mai spun că uneori masterul în România poate fi chiar mai scump ca în Franţa, şi nu tot atît de rentabil. Pentru că aici nu se face carte la nivelul de dincolo. Bineînţeles, asta ţine şi de tine, ţine şi de facultatea unde vrei să urmezi masterul, dar oricum nu se compară. În primul rînd, o diplomă din afară este mult mai bine văzută la angajare." "Vreau să am şi o pregătire mai bună, dar şi un titlu pompos pe diplomă; pur şi simplu, ei te învaţă ceva acolo. M-am uitat la cursurile lor şi sînt mai aprofundate. E o practică mult mai serioasă, aici ba îţi iei o semnătură de la un director, ba îţi copiezi caietul de practică, pentru că oricum nimeni nu te controlează cu atenţie. În plus, te costă foarte mult. Eu sînt din provincie, iar în Bucureşti trebuie să îmi plătesc şi cazare, şi mîncare, deci cam tot ce aş plăti şi dincolo şi cam la aceleaşi preţuri."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

foto fb cseke attila
Regulile noi care te forțează să-ți achiți taxele. La ce să te aștepți dacă rămâi fără permis sau vrei să cumperi o mașină și ești dator la stat
Guvernul va veni cu un proiect de lege pentru colectarea mai bună a impozitelor și taxelor. Anumite servicii publice vor fi condiționate de achitarea datoriilor la stat. Recuperarea permisului suspendat este unul dintre ele.
cia
Ce se va alege de CIA? Agenția secretă americană a crezut mult timp în puterea de a-și cunoaște dușmanul. Dar în aceste zile amenințările vin de sus
Dacă în trecut CIA se temea să-și piardă inamicul, sub administrația Trump s-a confruntat cu un adversar de alt fel: propriul său președinte.
actvist germania masca vladimir putin racheta nucleara in brate foto epa efe jpg
Moscova reaprinde vechile amenințări nucleare și promisiuni false de pace. Scopul: slăbirea NATO și blocarea ajutorului american pentru Ucraina
Rusia reia o retorică periculoasă și cunoscută: amenințări nucleare voalate, acuze îndreptate împotriva Occidentului și apeluri ipocrite la negocieri „de pace”.
Felix Baumgartner și Mihaela Rădulescu jpg
Mihaela Rădulescu, filmată de Felix Baumgartner cu puțin timp înainte ca parașutistul să își piardă viața. Ultimele cuvinte ale celebrului cascador
Cu doar câteva ore înainte ca Felix Baumgartner să moară, campionul și-a filmat iubita în timpul vacanței lor din Italia. Mihaela Rădulescu apare în imagini bronzată și zâmbitoare, îmbrăcată într-o ținută de culoare deschisă, iar pe fundal se aude piesa „Perfect” de la Ed Sheeran.
Russkaya Obshchina jpg
Patrule paralele: cum au ajuns grupările naționaliste să înlocuiască poliția pe străzile Rusiei
Pe fondul unui deficit grav de personal în structurile de ordine publică, grupuri de patrulare naționalistă preiau controlul în tot mai multe orașe rusești, scrie The Wall Street Journal .
Nadia Comaneci 18 iulie 1976 primul 10 FOTO AP
18 iulie: Ziua în care Nadia Comăneci a uimit lumea, după ce a obținut primul 10 perfect din istoria gimnasticii artistice
La 18 iulie 1918 s-a născut Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Africii de Sud. Tot într-o zi de 18 iulie au venit pe lume actorul Florin Piersic Jr. și vedeta de televiziune Andreea Raicu.
Felix Baumgartner png FOTO Facebook
Prima imagine de la locul unde Felix Baumgartner și-a piedut viața. Detalii cutremurătoare despre ultimele momente din viața partenerului Mihaelei Rădulescu
O veste tragică a venit joi seară din Italia: Felix Baumgartner, celebrul sportiv austriac cunoscut pentru săritura sa din stratosferă în 2012, a murit la vârsta de 56 de ani, în urma unui accident de paragliding la Porto Sant’Elpidio.
Mihaela Radulescu, foto Instagram jpg
Cine au fost bărbații din viața Mihaelei Rădulescu. Vedeta fost căsătorită de trei ori înainte de relația cu Felix Baumgartner
Viata amoroasă a Mihaelei Rădulescu a fost una plină cu suișuri și coborâșuri până să îl cunoască pe Felix Baumgartner. Vedeta a fost căsătorită de trei ori și a avut mai multe relații celebre, care au ținut primele pagini ale ziarelor.
soldati rusi
Suspiciuni de otrăvire în rândul trupelor ruse: cel puțin patru soldați ar fi murit după ce au consumat apă contaminată
În estul Ucrainei, în zona localității Panteleimonivka (regiunea Donețk), cel puțin patru militari ruși ar fi decedat în urma ingerării unor lichide suspectate că ar fi fost contaminate, într-un posibil act de sabotaj.