Hristos, departele-aproapele nostru

PS IGNATIE
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 908 din 2 ÔÇô 8 septembrie 2021
Hristos, departele aproapele nostru jpeg

(...)

Ce am vrut s─â spun c├«nd am propus acest titlu pentru conferin╚Ťa mea? Ce am vrut s─â spun prin aceast─â tem─â? Cei care s├«nte┼úi familiariza┼úi cu Sf├«nta Scriptur─â v-a╚Ťi dat seama f─âr─â prea mare efort c─â Hristos ne este cel mai aproape c├«nd, de fapt, noi, oamenii, ├«l trat─âm ca fiind ÔÇ×departeleÔÇť nostru. Iar ╚Öi mai interesant este c─â Hristos ├«nsu╚Öi nu doar c─â interac┼úioneaz─â cu cei care s├«nt de un alt neam, de o alt─â etnie, de o alt─â configura┼úie cultural─â ╚Öi religioas─â, dar pare chiar s─â-i privilegieze pe cei care s├«nt ÔÇ×altfelÔÇť. ┼×i m-am g├«ndit: oare noi, cei pentru care Scriptura nu este doar o simpl─â carte, con┼čtientiz─âm c─â Hristos este cel mai aproape de noi exact atunci c├«nd ├«l consider─âm ca fiind departele nostru? Cu aceste g├«nduri pornesc expunerea mea de ast─âzi.

├Änc─â de la ├«nceput a╚Ö vrea s─â v─â propun dou─â texte care-mi vor fie proptele pentru ceea ce voi spune. ├Än Biseric─â, ├«ntotdeauna ne sprijinim pe textele celor care au avut experien╚Ťa plenar─â a lui Dumnezeu ┼či o facem nu doar ca un simplu gest de smerenie, ci din nevoia de a avea un reper, de a recunoa╚Öte o autoritate. Asta nu ├«nseamn─â c─â nu ne punem ├«ntreb─âri sau c─â nu avem dreptul s─â avem o viziune critic─â ╚Öi chiar s─â ne distan┼ú─âm de unii dintre ei. Pentru mine, pe l├«ng─â Scriptur─â ╚Öi unii oameni ai Bisericii, este important─â ╚Öi autoritatea unor oameni de cultur─â care au reu┼čit s─â exprime con┼úinutul rela╚Ťiei lor cu Dumnezeu ├«ntr-o manier─â at├«t de conving─âtoare ├«nc├«t mi-o pot asuma ╚Öi eu ÔÇô citesc ╚Öi spun: ÔÇ×Asta e chestia la care m-am g├«ndit ┼či eu!ÔÇť.

A╚Öadar, primul text la care m─â voi referi apar╚Ťine P─ârintelui Sofronie (1896-1993). A fost c─âlug─âr, emigrant rus, a tr─âit mult─â vreme la Paris ┼či dup─â aceea ├«n Marea Britanie, la Essex, ├«ntr-una din m─ân─âstirile foarte cunoscute ├«n r├«ndul ortodoc┼čilor din Occident. ÔÇ×Eu de mult m-am ├«ncredin┼úat c─â Dumnezeu dragoste este, c─â El, cu neostoit─â sete, caut─â pe fiecare dintre noi, c─â ├Äi este dor de noi, c─â, ├«n a Sa dragoste c─âtre noi, El nu Se schimb─â, oric├«t ne-am schimba noi fa┼ú─â de El, c─â El pururea n─âzuie┼čte s─â ne cov├«r┼čeasc─â cu bun─ât─â┼úi.ÔÇť

Cel de-al doilea este dintr-un autor care mie-mi place foarte mult, care v─â este sigur cunoscut ╚Öi nu e cazul s─â-l prezint, Simone Weil. ÔÇ×Nu-l po┼úi deci iubi pe Dumnezeu dec├«t privind crucea. Iar ├«n ce-l prive┼čte pe apropele, Hristos a spus cine este aproapele fa┼ú─â de care este poruncit─â iubirea. E acel trup gol, ├«ns├«ngerat, f─âr─â suflare pe care ├«l z─âre┼čti la marginea drumului. Ni se porunce┼čte s─â iubim ├«n primul r├«nd nenorocirea, nenorocirea omului, nenorocirea lui Dumnezeu.ÔÇť

┼×i acum ├«ncerc s─â-mi construiesc g├«ndurile ├«n jurul celor dou─â pasaje. (...)

Pentru mine, personal, este complet absurd s─â spui c─â-┼úi iube┼čti aproapele doar pentru c─â acest fapt ├«┼úi procur─â m├«ntuirea. La fel de inadecvat ┼či superficial este s─â justifici iubirea aproapelui ca pe o datorie, c─â a┼ča ┼úi-a poruncit Hristos, s─â-┼úi iube┼čti aproapele. ├Än momentul ├«n care avem o asemenea viziune, eu cred c─â s├«ntem egoi╚Öti ╚Öi mercantili. Eu nu iubesc pe cineva pentru c─â ob┼úin ceva. Nu ┼úin cont de poruncile lui Hristos pentru c─â El mi-a spus lucrurile acestea. Ar fi o viziune prea s─ârac─â ┼či prea trist─â asupra vie┼úii spirituale. De aceea, repet: nu iubesc pe cineva pentru a ob┼úine ceva, chiar ┼či m├«ntuirea, care e ┼úelul oric─ârui cre┼čtin, ┼či nici pentru ca s─â-mi lini┼čtesc con┼čtiin┼úa ├«n fa┼úa unei divinit─â┼úi preten┼úioase care ├«mi impune ┼či-mi cere cu mare stricte┼úe s─â-i respect comandamentele. De aceea eu cred c─â Dumnezeu n-are nevoie ÔÇô cum spunea cineva foarte plastic ÔÇô de altrui┼čti-egoi┼čti sau de egoi┼čti-altrui┼čti. Lui Dumnezeu ├«i trebuie sau ÔÇ×├«i este dorÔÇť, cum frumos spunea P─ârintele Sofronie, s─â ne vad─â plini de iubirea Sa nefluctuant─â ┼či necircumstan┼úial─â. Modelul iubirii fiec─ârui cre┼čtin este Hristos. ┼×i unde ┼či c├«nd ├«l descoperim pe Hristos ca fiind cel care ne-a iubit cel mai autentic, cel mai cov├«r┼čitor ┼či cel mai deplin? Pe cruce. Nu ├«n alt─â parte. Evanghelia ne spune clar c─â, ├«n peregrin─ârile Lui prin ╚Üara Sf├«nt─â, Hristos a f─âcut minuni ╚Öi a uimit oamenii vorbindu-le, c─âci nu auziser─â pe nimeni niciodat─â vorbind a╚Öa ca El, dar nu ├«n╚Ťelegem din aceste informa╚Ťii c─â Hristos ne iube╚Öte deplin. Abia v─âz├«ndu-L pe cruce ne d─âm seama. C├«nd ne-a iubit cel mai mult Hristos? C├«nd ne-a iertat de toat─â ingratitudinea noastr─â? C├«nd ne-a asumat, la modul deplin, ┼či a tr─âit totala suferin┼ú─â a desp─âr┼úirii omului de Dumnezeu? Atunci c├«nd noi i-am d─âruit nimicul urii, pe cruce; c├«nd noi ne-am propus, ├«n nebunia noastr─â, s─â-L ucidem, crez├«nd c─â ├Äl putem omor├« pe Dumnezeu. C├«nd ne-a iubit? C├«nd noi i-am ├«ntors spatele ┼či ne-am revoltat ├«mpotriva Lui. Atunci c├«nd noi ├«l tratam ca fiind departele nostru, Hristos s-a dovedit a fi aproapele nostru. (...)

Aici a┼č face o parantez─â. Noi ÔÇô ┼či vorbesc ca un om al Bisericii ÔÇô s├«ntem obi╚Önui╚Ťi s─â spunem ┼či s─â credem c─â credin┼úa are nevoie de miracole, de minuni. Eu zic, dimpotriv─â, c─â nu are nevoie de nici un miracol. O credin┼ú─â care are nevoie de miracole mi se pare o credin┼ú─â anemic─â, iar cei care condi┼úioneaz─â credin┼úa de miracole ├«ncearc─â s─â transforme credin┼úa ├«ntr-un spectacol. (...) Or, credin┼úa nu are nevoie de miracole, are nevoie doar de adev─âr ┼či de iubire.

Credin┼úa trebuie ├«n┼úeleas─â ca o ├«nt├«lnire cu mine ┼či cu Dumnezeu, ca o rela┼úie personal─â. (...) Sigur c─â unii vor s─â-L scoat─â pe Hristos ca pe un mare filantrop, al┼úii vor s─â-L scoat─â un mare psiholog, care rezolv─â toate convulsiile, fr─âm├«nt─ârile, depresiile, ├«nsingur─ârile. Mie mi se pare c─â e total gre┼čit s─â-L parcelezi, s─â-L transformi ├«ntr-un mare specialist. Hristos a venit ├«n lume s─â ne transmit─â un mod de via┼ú─â, nu o filozofie, nu o teorie, nu o ideologie, iar acest mod de via┼ú─â r─âm├«ne la latitudinea mea, la libertatea mea s─â-l ├«mp─ârt─â┼česc, s─â-l aprofundez, s─â-l transmit mai departe.

Exist─â acum o presiune din partea societ─â┼úii civile ca Biserica s─â fie extrem de preocupat─â de activit─â┼úi caritabile, cu caracter filantropic, pentru c─â doar ├«n felul acesta ├«┼či poate legitima ╚Öi valida prezen┼úa ei public─â. Mie mi se pare c─â este o direc╚Ťie fals─â ┼či de data aceasta n-am s─â citez un ortodox, c─â ├«n general noi, ortodoc┼čii, s├«ntem acuza╚Ťi ÔÇô ┼či n-o fac pe victima, sper c─â v─â ├«nchipui┼úi lucrul acesta ÔÇô de o anumit─â iner┼úie, s├«ntem vr─âji┼úi de contempla┼úie. S├«ntem acuza╚Ťi c─â ne place mai mult rug─âciunea, savoarea lecturii ├«n chilie, ├«nt├«lnirea personal─â cu cineva dec├«t o prezen┼ú─â ├«n spa┼úiul public, implicarea ├«n ac┼úiuni cu caracter civic. P─âi, v─â citez din Papa Francisc. La ├«nceputurile pontificatului, spunea cardinalilor: ÔÇ×Aten┼úie sporit─â s─â nu transform─âm Biserica ├«ntr-un ONG!ÔÇť. Asta este expresia lui: ÔÇ×s─â nu transform─âm Biserica ├«ntr-un ONG!ÔÇť. O vom transforma ├«ntr-un ONG ├«n momentul ├«n care ne vom concentra toat─â slujirea noastr─â pe filantropie, pe ajutorarea aproapelui. Faptul c─â a spus-o Papa Francisc pentru mine este incredibil, c─âci ├«n general exist─â aceast─â idee c─â cei de confesiune romano-catolic─â s├«nt mai implica┼úi ├«n partea aceasta filantropic─â. De aceea, faptul c─â a spus-o el mi s-a p─ârut remaracabil. De fapt, menirea credin┼úei nu este s─â rezolve probleme sociale sau s─â st├«rneasc─â revolu┼úii culturale. Credin╚Ťa ├«nseamn─â c─â cineva ├«╚Öi asum─â modul de via┼ú─â al lui Hristos, pe care ├«l g─âsim ├«n Evanghelie. M─â a╚Ötept ca unii s─â nu fie de acord cu aceast─â perspectiv─â.

Revenim la tema noastr─â. Cum se face c─â Hristos devine aproapele nostru c├«nd el este departele nostru? Acela┼či autor pe care l-am invocat la ├«nceputul interven┼úiei mele, Simone Weil, spunea c─â ÔÇ×iubirea este orientare, nu stare; p─âcatul nu este o distan┼ú─â, ci este o proast─â orientare a priviriiÔÇť. Grozav spus! Adic─â conteaz─â foarte mult perspectiva pe care o ai asupra a tot ceea ce te ├«nconjoar─â, a tot ceea ce este ├«n jurul t─âu. Sigur c─â asta poate p─ârea o banalitate, dar nu este deloc o banalitate. Este esen┼úial s─â avem o perspectiv─â, o orientare clar─â prin tot ceea ce ne ├«nconjoar─â, printre diferen┼úele culturale, etnice, sociale ┼či a┼ča mai departe. ┼×i toat─â aceast─â perspectiv─â e esen╚Ťial s─â fie umplut─â de iubire. Astfel, orientarea este corect─â, de┼či nu cred c─â e termenul cel mai potrivit.

(...)

Pe cruce, Hristos a strigat: ÔÇ×Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai p─âr─âsit?ÔÇť. Unii au interpretat acest strig─ât ca fiind o str─âfulgerare de ateism ÔÇô iat─â un Dumnezeu care se simte p─âr─âsit de Dumnezeu! ├Än tradi┼úia ortodox─â ┼či a textelor P─ârin┼úilor Bisericii, acest strig─ât al lui Hristos este strig─âtul celui care nu crede ├«n Dumnezeu. Nu este expresia unei distan┼ú─âri a lui Iisus de pe cruce de Dumnezeu pentru c─â cel pu┼úin noi nu putem concepe lucrul acesta: este un nonsens ca Dumnezeu s─â se ├«nstr─âineze de Dumnezeu. Dar vede┼úi c├«t─â delicate┼úe are Dumnezeu chiar ┼či fa┼ú─â de ace┼čti atei pe care noi ├«i blam─âm ╚Öi le punem etichete cu nemiluita? Eu cred c─â Hristos, prin acel strig─ât pe cruce, a venit aproape ╚Öi de ace┼čti atei sau de cei care contrasteaz─â, care au alt─â p─ârere, care nu rezoneaz─â cu experien┼úa Bisericii ╚Öi cu modul de via┼ú─â pe care noi ├«l ├«mp─ârt─â┼čim.

╚śtim cu to┼úii pilda samarineanului milostiv ┼či nu ┼čtiu dac─â este cazul s─â mai repet c─â, pentru evreul biblic, orice samarinean semnifica o entitate demn─â de dispre┼ú, de evitat. Pentru un evreu, samarineanul era un om spurcat, un fel de ÔÇ×cel─âlaltÔÇť perceput ca o entitate incapabil─â s─â fac─â binele, un personaj nefrecventabil. Contrar acestui gen de mentalitate care ÔÇô repet ┼či-mi este foarte drag s─â spun lucrul acesta ÔÇô este rupt─â de valoarea ┼či demnitatea persoanei umane ╚Öi devine ideologie ucig─âtoare, Hristos samarineanul milostiv este atent la nenorocirea celui c─âzut ├«ntre t├«lhari ┼či devastat de suferin┼ú─â. Este o aten┼úie similar─â cu asumarea suferin┼úei, a r─ânilor lui. Este iubirea pentru r─ânile celui abandonat, ale celui complet diferit fa┼ú─â de tine. (...)

Hristos s-a identificat cu acel om c─âzut, fiind Samarineanul milostiv, cel care-┼či face vreme; ceilal┼úi doi, preotul, levitul, foarte gr─âbi┼úi, n-au avut vreme. Samarineanul milostiv, adic─â Hristos, atunci c├«nd ├«l vede pe cel care era pe buza pr─âpastiei vie┼úii lui, nu manifest─â nici o curiozitate privind identitatea etnic─â, convingerile religioase sau apartenen┼úa familial─â a acestuia. (...) Samarineanul milostiv, care este Hristos, pur ┼či simplu ├«l asum─â f─âr─â s─â evalueze starea lui moral─â sau preg─âtirea lui intelectual─â. Aceast─â dragoste este concentrat─â pe r─ânile ┼či pe nenorocirea lui.

Poate c─â unii se g├«ndesc la ceea ce ast─âzi este la mod─â, c─âci e┼čti ├«n r├«nd cu lumea s─â vorbe┼čti toat─â ziua despre toleran┼ú─â. ┼×i Hristos poate fi oric├«nd revendicat ca tolerantul prin excelen┼ú─â. Eu a┼č avea o alt─â abordare asupra acestui aspect. Eu cred c─â Hristos nu este tolerant cu nimic ┼či cu nimeni, ├«n sensul ├«n┼úelegerii diluate ┼či ideologizate a acestui concept ├«n zilele noastre. De ce? Pentru c─â toleran┼úa, cel pu┼úin a┼ča o ├«n┼úeleg eu, o manife┼čti fa┼ú─â de o ideologie. Iubirea, adic─â ceea ce ne d─â Hristos, se ├«ndreapt─â c─âtre persoane. Ideologiile toate ucid, ┼či ┼čtim unde au dus totalitarismele secolului trecut, toate n─âscute din ideologii. Sigur c─â acum ╚Öi eu pot s─â fiu acuzat de ideologizare de c─âtre un cel─âlalt, adversarul meu, pentru c─â ├«n felul acesta se pune un c─âlu┼č ├«n gura celui care contrasteaz─â cu anumite idei larg ├«mp─ârt─â╚Öite. Dar spun c─â pentru mine, ┼či pentru experien┼úa Bisericii, Hristos nu poate fi ├«nrolat ├«n r├«ndul toleran┼úilor. Nu a fost tolerant cu absolut nimeni ┼či cu nimic, pentru c─â pe Hristos nu-l interesau ideologiile ├«n nici un fel. Nu mai spun c─â modul ├«n care se spune azi ÔÇ×s─â fii tolerantÔÇť induce ideea c─â binele trebuie s─â tolereze r─âul sau c─â s─ân─âtatea trebuie s─â tolereze boala. Nu cred a╚Öa ceva. Am f─âcut acest mic comentariu pentru c─â ar fi putut ap─ârea aceast─â cheie de ├«n╚Ťelegere a lui Hristos care nu te ├«ntreab─â nimic, nici cine e╚Öti, nici ce crezi, nici de unde vii, ci pur ┼či simplu te iube┼čte ├«n suferin┼úa ta, ├«n bucuriile tale, ├«n dragostea ta ┼či ├«n tot ceea ce face parte din complexitatea firii tale omene╚Öti. (...)

╚śi a vrea s─â ├«nchei cu un g├«nd foarte important pentru omul secolului XXI, venit de la Sf├«ntul Maxim M─ârturisitorul, tr─âitor ├«n secolul al VII-lea: ÔÇ×Folosirea gre┼čit─â a ideilor este urmat─â de reaua ├«ntrebuin┼úare a lucrurilorÔÇť.

Preasfin╚Ťitul Ignatie este Episcop al Hu╚Öilor, membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe Rom├óne.

Foto: Ciprian Hord

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.