Harta corupţiei locale - o discuţie cu Valentina DIMULESCU şi Andrei MACSUT

Publicat în Dilema Veche nr. 585 din 30 aprilie - 6 mai 2015
Harta corupţiei locale   o discuţie cu Valentina DIMULESCU şi Andrei MACSUT jpeg

Societatea Academică din România a lansat de curînd „Harta corupţiei locale“, care sintetizează cazurile instrumentate de procurorii DNA în fiecare judeţ şi oferă o imagine de ansamblu asupra numărului de condamnări, al tipurilor de procese şi al celor implicaţi. Am discutat despre această temă cu Valentina Dimulescu şi Andrei Macsut, autorii proiectului. 

Cum a apărut ideea acestui proiect? 

Această hartă este de fapt un produs adiacent al unui proiect care voia să arate de ce participarea la vot a scăzut în România între 1992-2012. Pentru asta, am vrut să vedem în ce măsură corupţia politică la nivel local a influenţat acest fenomen. Prin urmare, a trebuit să creăm o bază de date pentru a măsura nişte indicatori concreţi ai corupţiei. Am introdus, aşadar, în baza de date condamnările definitive la nivel judeţean în cazurile instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie. Este vorba, aşadar, despre faptele de corupţie dovedite de procurorii DNA. Informaţia cu privire la judeţ am cules-o din trimiterea în judecată. Judeţul se referă, aşadar, la locul unde a fost comisă fapta, nu la locul unde a fost pronunţată condamnarea definitivă.

În realizarea bazei de date v-au fost suficiente datele de la DNA?

Ne-am croit baza de date în funcţie de datele la care am considerat că putem avea acces. Am fi vrut să introducem şi alte date, de pildă cele referitoare la prejudiciul cauzat sau o clasificare pe funcţii politice, dar nu în toate cazurile am putut extrage din comunicatele oficiale o asemenea informaţie. Am extras datele din ce s-a pus oficial la dispoziţie pe site-ul DNA. Am vrut să ne uităm în special la condamnărilor celor cu funcţii importante în stat şi la cei cu funcţii politice. 

„Funcţie importantă“ se referă la faptul dacă acea persoană a avut rol de decizie. Şi am vrut să vedem dacă cei care deţin o funcţie importantă şi au avut un rol de decizie tind să primească pedepse cu executare sau cu suspendare. Un aspect important care reiese din baza de date este că aceia care au funcţii de decizie primesc mai degrabă condamnări cu suspendare, spre deosebire de subordonaţi. 

Şi atunci cînd primesc condamnări cu executare, sînt mai mici decît cele primite de inculpaţii fără funcţii importante. Dacă ne uităm per total la condamnări, la prima vedere pare că primesc pedepse mai mari cei cu funcţii importante. Dar de fapt cei care au funcţii importante primesc pedepse mai mari atunci cînd sînt cu suspendare şi primesc pedepse mult mai mici atunci cînd sînt cu executare. 

Cum putem interpreta asta? 

Sînt mulţi factori care pot interveni. Mai bine nu interpretăm.

Datele se referă la condamnări individuale. Pe harta creată de noi poţi vedea persoana care a primit condamnarea, ce alte persoane au mai fost implicate, la ce instituţii lucrau cei implicaţi (publice sau private). Nu avem în baza de date doar oameni cu funcţii politice, ci şi persoane care provin din mediul privat sau din alte zone: şoferi, medici, studenţi, maiştri militari, preoţi... 

Ce aţi sperat să faceţi şi ce aţi reuşit să faceţi? 

Am vrut să punem la dispoziţie date pur descriptive, la nivel de condamnare individuală. Baza de date este în formate deschise, ca să putem oferi mediului academic, cercetătorilor care se interesează de fenomenul corupţiei şi anticorupţiei să adauge orice variabile consideră necesare pentru a face alte tipuri de studii cu privire la corupţiei. Şi pentru jurnalişti poate fi interesantă această baze de date. Şi, după cum am spus, ea este un produs adiacent al studiului despre scăderea participării la vot. 

Aş zice că pe parcurs am adăugat mai mult decît ne propuseserăm iniţial. Funcţiile politice nu erau detaliate iniţial. La fel instituţiile afectate şi fondurile europene. La început ne aşteptam la ceva mult mai restrîns, axat pe un singur lucru, dar harta a devenit ceva care poate fi folosit în mai multe direcţii.

Pe hartă există şi nişte procente în funcţie de tipurile de procese de corupţie; de pildă, cele care privesc fondurile europene. Sînt relevante? 

În unele judeţe am observat că aceste condamnări pronunţate de instanţele de judecată nu se referă la fonduri europene, în altele aproape jumătate dintre faptele condamnate au vizat domeniul fondurilor europene. Deci depinde de la caz la caz. 

Şi de la funcţie la funcţie. Sînt 56 de primari condamnaţi, iar peste jumătate dintre ei au fost implicaţi în fapte care priveau fondurile europene. La fel se întîmplă şi la nivelul viceprimarilor.

Publicul larg s-ar putea să compare judeţele şi să facă topuri – pentru că sînt la modă topurile – ca să vadă care sînt judeţele mai corupte... 

În urma estimărilor privind numărul de condamnări definitive la 10.000 de locuitori, cel mai corupt e Bucureştiul (fapt explicabil, pentru că aici sînt multe instituţii centrale ş.a.m.d.). Cea mai mare surprindere (lucru care a fost semnalat deja) este că judeţe precum Teleorman, Sălaj ori Mehedinţi apar foarte jos în „clasament“. Unii au tras concluzia că ar fi cele mai puţin corupte, ceea ce nu e adevărat. Noi nu putem adăuga condamnări acolo unde nu există. Dacă în Sălaj sînt doar două condamnări şi acelea cu suspendare, asta e situaţia, acestea sînt faptele. Sigur, apare întrebarea „de ce atît de puţine condamnări?“, pentru că între Bucureşti, Bacău, Caraş-Severin, pe de o parte, şi cele menţionate înainte pe de altă parte, e o diferenţă foarte mare. Sînt mai multe motive. Poate fi o diferenţă de resurse... 

Sînt mai mulţi factori care ar putea afecta numărul de condamnări. Poate centrul teritorial al DNA din unele zone să nu dispună de resursele necesare. Dar ceea ce arătăm noi reprezintă numărul de fapte dovedite de procurori şi

de către instanţă. Dacă ne-am fi uitat la trimiterile în judecată, n-ar fi fost bine, pentru că trimiterea nu inculpă automat, unii pot fi achitaţi. A fot mai bine să ne uităm la condamnarea definitivă, acolo unde instanţa a considerat că probele aduse de procurori sînt valabile. 

Dincolo de pasiunea publicului pentru topuri, senzaţia generală e că peisajul corupţiei este destul de omogen. Ce poate înţelege un cetăţean obişnuit? 

Am primit de la un cetăţean o sesizare cu privire la un dosar de corupţie în care era vizat şi primarul din oraşul său. Dosarul se afla la poliţie de vreo doi ani şi nu avansa deloc. Cetăţeanul reclama faptul că nu se întîmpla nimic acolo. Ceea ce dorim noi să provocăm este o implicare mai mare a cetăţenilor: văzînd că lucrurile se mişcă, văzînd că monitorizăm ce se întîmplă şi sîntem la curent cu situaţia, cetăţenii trebuie să ia atitudine, să se adreseze autorităţilor, să solicite informaţii de interes public. 

Cetăţeanul poate vedea că justiţia este eficientă în România. Numărul de condamnări pentru corupţie a crescut, procurorii DNA sînt din ce în ce mai eficienţi, reuşesc să probeze faptele, iar aceste lucruri se văd. 

Justiţia este, într-adevăr, eficientă. Dar cetăţeanul ar putea spune că aşa trebuie să fie: instituţiile statului să-şi facă datoria şi să-i lase pe cetăţeni să-şi vadă de viaţa lor... 

Faptul că oameni care erau consideraţi pînă de curînd intangibili au ajuns acum să fie judecaţi este lucrul cel mai vizibil pentru cetăţeni. Justiţia a ajuns pînă la ei. 

Sînt două dimensiuni ale corupţiei – la nivel înalt şi la nivel mic. Cea la nivel mic trece de multe ori neobservată, e atît de integrată în peisajul societăţii româneşti încît poţi să săvîrşeşti un act de corupţie fără să-ţi dai seama. Cea mai importantă este corupţia la nivel înalt. Pentru că indiferent cît de eficientă este Direcţia Naţională Anticorupţie şi ajunge în instanţă cu procese care se termină cu condamnări, nu este suficient. Adevărata corupţie se întîmplă pentru că „i se dă voie“. Dacă oamenii iau atitudine, se ajunge de la o societate în care corupţia este regula la una în care corupţia este excepţia. Şi, mai mult decît atît, cetăţenii trebuie să sancţioneze la vot persoanele sau partidele care s-au dovedit corupte.

(fragmente dintr-un interviu care poate fi urmărit integral pe live.adevarul.ro.)  

a consemnat Mircea VASILESCU  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.