Ham-ham virtual

Alexandru-Brăduţ ULMANU
Publicat în Dilema Veche nr. 220 din 3 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Unul dintre studen┼úii mei vrea s─â fac─â un magazin virtual de animale. Cine vrea s─â cumpere un c─â┼úelu┼č intr─â pe site, ├«┼či alege animalul, ├«l pl─âte┼čte prin card ┼či ├«l prime┼čte acas─â prin curier. Ideea mi-a provocat un sentiment de disconfort. Ca unul care a avut animale de companie, aveam o idee foarte clar─â despre modul ├«n care achizi┼úionezi unul: te duci, vezi puii ┼či, la un moment dat, cumva, ├«┼úi dai seama c─â l-ai g─âsit sau c─â el te-a g─âsit pe tine; un proces care include obligatoriu interac┼úiunea direct─â cu animalul pe care ┼úi-l alegi ┼či stabilirea unei conexiuni ├«n plan emo┼úional. S├«ntem ├«ntr-unul dintre acele momente ale istoriei ├«n care ceva se schimb─â fundamental ┼či inexorabil. Tehnologia ne transform─â vie┼úile ┼či ne permite un trai mai comod. E bine, ├«n astfel de situa┼úii de schimbare social─â, s─â te opre┼čti o clip─â locului ┼či s─â te ├«ntrebi ce c├«┼čtigi ┼či ce pierzi. Pe planeta Solaris, din c─âr┼úile lui Isaac Asimov, oamenii dintr-un viitor ├«ndep─ârtat s├«nt at├«t de dependen┼úi de tehnologie, ├«nc├«t s-au izolat aproape complet unii de al┼úii. Contactul fizic le repugn─â, sexul e un act resping─âtor, iar solarienii ies doar ├«n circumstan┼úe excep┼úionale din cuibul c─âldu┼ú al propriei locuin┼úe, singurul loc ├«n care se simt ├«n siguran┼ú─â. Pe c├«nd Asimov imagina planeta Solaris, Internetul, a┼ča cum ├«l cunoa┼čtem ast─âzi, nu exista. Dar s─âm├«n┼úa acelei lumi imaginare exist─â ast─âzi. Manuel Castells, cel mai cunoscut teoretician al noii revolu┼úii tehnologice, o nume┼čte "Societatea Re┼úea". Comunicarea mediat─â de computer (CMC), aflat─â ├«nc─â ├«n copil─âria timpurie, a ├«nceput deja s─â schimbe fundamental societatea. Oamenii de ┼čtiin┼ú─â dezbat dac─â e vorba de o schimbare social─â generat─â de evolu┼úia tehnologic─â sau de una tehnologic─â generat─â de evolu┼úia societ─â┼úii. Cert este ├«ns─â c─â asist─âm, ├«n aceast─â perioad─â, la o modificare de substan┼ú─â a obiceiurilor de consum. Avem de-a face cu un nou mod de a consuma (┼či produce) informa┼úia. Un nou mod de a face cump─âr─âturile. Un nou mod de gestiune a finan┼úelor personale. Simplu spus, Internetul permite cet─â┼úeanului s─â-┼či fac─â cump─âr─âturile, s─â-┼či administreze contul bancar sau s─â afle nout─â┼úile f─âr─â s─â fie nevoie s─â plece din cuib ┼či s─â ├«ndure toate inconvenien┼úele asociate ├«ndeob┼čte procesului tradi┼úional de interac┼úiune social─â: timp pierdut, bani cheltui┼úi pe deplas─âri, ├«nghesuial─â, conven┼úii ┼či ritualuri sociale etc. Desigur, lucrurile se afl─â ├«nc─â la ├«nceput, ├«ns─â ritmul ├«n care evolueaz─â este pe alocuri ame┼úitor. Potrivit CNN Money, ├«n SUA, v├«nz─ârile din comer┼úul online au ajuns ├«n 2006 la peste 146 de miliarde de dolari, adic─â aproximativ 6% din totalul v├«nz─ârilor cu am─ânuntul - o cre┼čtere de 29% fa┼ú─â de anul precedent. Site-urile au v├«ndut haine ├«n valoare de peste 18 miliarde, ceea ce ├«nseamn─â cam 10% din pia┼ú─â. Pentru 2007, speciali┼čtii estimau v├«nz─âri online de 175,5 miliarde, adic─â o cre┼čtere de 18 procente. ├Äntr-o ┼úar─â cu o rat─â mult mai mic─â de utilizare a Internetului, cum este Rom├ónia, cifrele s├«nt incomparabil mai mici, ├«ns─â la fel de impresionante la o privire propor┼úional─â. ├Än preajma s─ârb─âtorilor de iarn─â, magazinul online eMag a reu┼čit s─â v├«nd─â, de exemplu, de peste un milion de euro ├«ntr-o singur─â zi. Pentru un obi┼čnuit al Internetului, cum s├«nt eu, revolu┼úia comercial─â tehnologic─â ├«nseamn─â c─â m─â pot folosi de calculator pentru a-mi rezerva hotelurile pentru perioada vacan┼úei, pentru a-mi administra contul de client al unei companii aeriene, pentru a-mi pl─âti facturile la gaze sau la cablu, pentru a-mi cump─âra c─âr┼úi. Un amic comand─â online, de la magazine din str─âin─âtate, ma┼činu┼úele din filmul Cars pe care le ador─â fiul s─âu ┼či pe care nu le poate g─âsi ├«n rafturile din Rom├ónia. O prieten─â nevoit─â s─â renun┼úe la job pentru a-┼či cre┼čte copilul a deschis un catalog online prin intermediul c─âruia vinde h─âinu┼úe aduse din Anglia pentru cei mici. Pe de alt─â parte, noile tehnologii aduc dup─â ele ┼či noi belele: infamul spam (mesaje electronice care promoveaz─â agresiv ┼či invaziv tot felul de lucruri de care nu avem nevoie), viru┼či, g─âuri de securitate a tranzac┼úiilor ce ne pot l─âsa f─âr─â bani ├«n cont, probleme legate de nivelul sc─âzut de intimitate ce pot duce la scurgeri de date private etc. etc. Dincolo de toate acestea, r─âm├«ne urm─âtoarea ├«ntrebare: pe m─âsur─â ce tehnologia va deveni din ce ├«n ce mai accesibil─â, vom ajunge oare s─â sacrific─âm interac┼úiunea social─â de dragul convenien┼úei? Spa┼úiul public este pentru societate ceea ce cuptorul este pentru p├«ine. Dac─â renun┼ú─âm la el, exist─â pericolul ca firele invizibile, care ne leag─â, s─â dispar─â la r├«ndul lor, transform├«ndu-ne ├«n ni┼čte aliena┼úi asemeni solarienilor lui Asimov. Ne lini┼čte┼čte Manuel Castells. Comunicarea mediat─â de computer - spune el - nu substituie alte mijloace de comunicare, ci sus┼úine modelele deja existente. Potrivit acestei teorii, spa┼úiul public nu dispare din cauza instrumentelor online care ne faciliteaz─â administrarea conturilor bancare sau cump─ârarea de bunuri prin Internet, ci se extinde ┼či ├«n lumea virtual─â. La urma urmei, existen┼úa re┼úelelor online de socializare nu trebuie s─â duc─â, ├«n mod obligatoriu, la dispari┼úia contactelor offline. Iar dac─â ave┼úi chef s─â v─â cump─âra┼úi un animal de cas─â de pe Internet, cel pu┼úin c─â┼úelul va fi adev─ârat.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.