Ham-ham virtual

Alexandru-Brăduţ ULMANU
Publicat în Dilema Veche nr. 220 din 3 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Unul dintre studenţii mei vrea să facă un magazin virtual de animale. Cine vrea să cumpere un căţeluş intră pe site, îşi alege animalul, îl plăteşte prin card şi îl primeşte acasă prin curier. Ideea mi-a provocat un sentiment de disconfort. Ca unul care a avut animale de companie, aveam o idee foarte clară despre modul în care achiziţionezi unul: te duci, vezi puii şi, la un moment dat, cumva, îţi dai seama că l-ai găsit sau că el te-a găsit pe tine; un proces care include obligatoriu interacţiunea directă cu animalul pe care ţi-l alegi şi stabilirea unei conexiuni în plan emoţional. Sîntem într-unul dintre acele momente ale istoriei în care ceva se schimbă fundamental şi inexorabil. Tehnologia ne transformă vieţile şi ne permite un trai mai comod. E bine, în astfel de situaţii de schimbare socială, să te opreşti o clipă locului şi să te întrebi ce cîştigi şi ce pierzi. Pe planeta Solaris, din cărţile lui Isaac Asimov, oamenii dintr-un viitor îndepărtat sînt atît de dependenţi de tehnologie, încît s-au izolat aproape complet unii de alţii. Contactul fizic le repugnă, sexul e un act respingător, iar solarienii ies doar în circumstanţe excepţionale din cuibul călduţ al propriei locuinţe, singurul loc în care se simt în siguranţă. Pe cînd Asimov imagina planeta Solaris, Internetul, aşa cum îl cunoaştem astăzi, nu exista. Dar sămînţa acelei lumi imaginare există astăzi. Manuel Castells, cel mai cunoscut teoretician al noii revoluţii tehnologice, o numeşte "Societatea Reţea". Comunicarea mediată de computer (CMC), aflată încă în copilăria timpurie, a început deja să schimbe fundamental societatea. Oamenii de ştiinţă dezbat dacă e vorba de o schimbare socială generată de evoluţia tehnologică sau de una tehnologică generată de evoluţia societăţii. Cert este însă că asistăm, în această perioadă, la o modificare de substanţă a obiceiurilor de consum. Avem de-a face cu un nou mod de a consuma (şi produce) informaţia. Un nou mod de a face cumpărăturile. Un nou mod de gestiune a finanţelor personale. Simplu spus, Internetul permite cetăţeanului să-şi facă cumpărăturile, să-şi administreze contul bancar sau să afle noutăţile fără să fie nevoie să plece din cuib şi să îndure toate inconvenienţele asociate îndeobşte procesului tradiţional de interacţiune socială: timp pierdut, bani cheltuiţi pe deplasări, înghesuială, convenţii şi ritualuri sociale etc. Desigur, lucrurile se află încă la început, însă ritmul în care evoluează este pe alocuri ameţitor. Potrivit CNN Money, în SUA, vînzările din comerţul online au ajuns în 2006 la peste 146 de miliarde de dolari, adică aproximativ 6% din totalul vînzărilor cu amănuntul - o creştere de 29% faţă de anul precedent. Site-urile au vîndut haine în valoare de peste 18 miliarde, ceea ce înseamnă cam 10% din piaţă. Pentru 2007, specialiştii estimau vînzări online de 175,5 miliarde, adică o creştere de 18 procente. Într-o ţară cu o rată mult mai mică de utilizare a Internetului, cum este România, cifrele sînt incomparabil mai mici, însă la fel de impresionante la o privire proporţională. În preajma sărbătorilor de iarnă, magazinul online eMag a reuşit să vîndă, de exemplu, de peste un milion de euro într-o singură zi. Pentru un obişnuit al Internetului, cum sînt eu, revoluţia comercială tehnologică înseamnă că mă pot folosi de calculator pentru a-mi rezerva hotelurile pentru perioada vacanţei, pentru a-mi administra contul de client al unei companii aeriene, pentru a-mi plăti facturile la gaze sau la cablu, pentru a-mi cumpăra cărţi. Un amic comandă online, de la magazine din străinătate, maşinuţele din filmul Cars pe care le adoră fiul său şi pe care nu le poate găsi în rafturile din România. O prietenă nevoită să renunţe la job pentru a-şi creşte copilul a deschis un catalog online prin intermediul căruia vinde hăinuţe aduse din Anglia pentru cei mici. Pe de altă parte, noile tehnologii aduc după ele şi noi belele: infamul spam (mesaje electronice care promovează agresiv şi invaziv tot felul de lucruri de care nu avem nevoie), viruşi, găuri de securitate a tranzacţiilor ce ne pot lăsa fără bani în cont, probleme legate de nivelul scăzut de intimitate ce pot duce la scurgeri de date private etc. etc. Dincolo de toate acestea, rămîne următoarea întrebare: pe măsură ce tehnologia va deveni din ce în ce mai accesibilă, vom ajunge oare să sacrificăm interacţiunea socială de dragul convenienţei? Spaţiul public este pentru societate ceea ce cuptorul este pentru pîine. Dacă renunţăm la el, există pericolul ca firele invizibile, care ne leagă, să dispară la rîndul lor, transformîndu-ne în nişte alienaţi asemeni solarienilor lui Asimov. Ne linişteşte Manuel Castells. Comunicarea mediată de computer - spune el - nu substituie alte mijloace de comunicare, ci susţine modelele deja existente. Potrivit acestei teorii, spaţiul public nu dispare din cauza instrumentelor online care ne facilitează administrarea conturilor bancare sau cumpărarea de bunuri prin Internet, ci se extinde şi în lumea virtuală. La urma urmei, existenţa reţelelor online de socializare nu trebuie să ducă, în mod obligatoriu, la dispariţia contactelor offline. Iar dacă aveţi chef să vă cumpăraţi un animal de casă de pe Internet, cel puţin căţelul va fi adevărat.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.