„Hai la olimpiadă!“ - interviu cu Tudor VLAD, preşedintele Fundaţiei eMAG

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
„Hai la olimpiadă!“   interviu cu Tudor VLAD, preşedintele Fundaţiei eMAG jpeg

Cînd a pornit proiectul „Hai la olimpiadă!“ şi care au fost motivele pentru care aţi demarat un asemenea program?

„Hai la Olimpiadă!“ a început în octombrie 2012, iar intenția noastră a fost să definim un program prin care să oferim sprijin copiilor și profesorilor care făceau performanță la matematică, fizică și informatică. Ne-a atras atenția si­tuația în care se aflau atunci echipele care se pregăteau pentru concursurile internaționale – deși în fiecare an obțineau rezultate remarcabile, resursele pentru susținerea pregătirii lor erau mai curînd simbolice, iar premiile promise ajungeau foarte greu la ei. Pe de altă parte, în momentul respectiv toată lumea vorbea doar despre eșecul școlii românești (datorită rezultatelor de la Bac), iar modelele adolescenților erau mai curînd vedete care promovează succesul facil, de o valoare îndoielnică. Am vrut să arătăm că există atît o comunitate de profesori care obțin rezultate uimitoare cu elevii lor, cît și o comunitate de adolescenți care urmează modele reale și valoroase.

În ce constă acest proiect? V-aş ruga să detaliaţi acţiunile pe care le-am văzut pe site: în ce constau, de exemplu, susţinerea concursurilor naţionale, procesul de pregătire pentru competiţiile internaţionale, recunoaşterea meritelor elevilor şi profesorilor cu rezultate remarcabile?

Ulterior, am înțeles că această comunitate a dascălilor autentici și valoroși este amenințată cu dispariția și am direcționat acțiunile programului pentru susținerea ei. Practic, am oferit sprijin pentru toate acțiunile în care aceștia erau implicați, de la pregătire și oferirea de echipamente pînă la organizarea celor mai importante concursuri naționale. Concret, am contribuit cu sumele necesare care lipseau pentru ca aceste acțiuni să se poată desfășura în condiții decente. Pentru olimpiadele naționale am oferit premii și le-am organizat copiilor petreceri la final, cu intenția de a le transforma în evenimente festive care să-i motiveze și pe copii, și ca eveniment în sine, dincolo de competiție.  

În ce constă colaborarea cu BCR (cum şi de ce aţi iniţiat această colaborare)?

La începutul anului școlar 2013-2014 am implementat la București un centru de pregătire dedicat copiilor care nu neapărat ajung la olimpiadele naționale, dar care vor să se pregătească la un nivel mai competitiv. Pentru că am constatat că sînt foarte mulți copii care vor și pot să învețe mai mult decît se face de obicei la clasă, iar noi, între timp, îi cunoscuserăm și pe profesorii care îi puteau pregăti. Centrul a început cu fizica și a funcționat foarte bine, iar în anul următor ne-am propus să implementăm astfel de centre și la celelalte materii și în mai multe orașe. BCR, care era deja susținătoare a lotului național de matematică, a fost receptivă la această propunere și de atunci lucrăm împreună pentru acest proiect.  Practic, programul nostru se întîlnește cu strategia lor de responsabilitate socială și implicare în comunitățile locale, și atunci ni se pare firesc să acționăm în parteneriat, în loc să facem lucrurile în paralel.

De ce pregătirea din şcoală nu este suficientă (cît de vizibili sînt olimpicii în România?)

Cum spuneam mai sus, școala se află într-un con de umbră, nu este nici un secret că (nici aici) lucrurile nu prea merg și că se află în declin. Eu cred că orice măsuri alternative s-ar implementa, atîta vreme cît nu vor fi atrași oameni valoroși la catedre, lucrurile nu se vor schimba în bine. Iar ca să aduci oameni valoroși trebuie să oferi salarii decente. Pe de altă parte, în sistem a supraviețuit acea comunitate de profesori dăruiți și pricepuți – părerea mea este că ei sînt inima care încă ține în viață acest organism suferind. Dar și ei sînt în pericol… Iar dacă vorbim despre rezultatele lor, lucrurile stau cam așa: în vreme ce toată lumea se plînge că nu mai e nimic bun în această școală românească, că metoda e învechită etc., copiii pregătiți de ei sînt invitați să-și continue studiile la cele mai importante universități din lume. Ceva parcă sună fals…

Printre acţiunile acestui proiect se numără şi implementarea de centre gratuite de pregătire în şcoli pentru elevii dornici de pregătire la un nivel superior. Daţi-ne mai multe detalii.

În momentul de față funcționează 14 astfel de centre în șapte orașe din țară – București, Constanța, Iași, Cluj, Ti­mi­șoara, Brașov și Buzău. Cursurile se țin de obicei sîmbăta dimineața, iar aici predau acei profesori care știu să-i aducă pe copii la un nivel superior de pregătire, apropiat de nivelul necesar calificării la olimpiadele naționale. Dar scopul nu e neapărat de a merge la olimpiade. Acești profesori nu au doar priceperea didactică, de multe ori sînt ca niște mentori pentru copii. În unele centre de informatică, alături de profesori predau și studenți, foști olimpici cu rezultate. În cele 14 centre predau 156 de profesori și se pregătesc 1882 de copii. În afară de acestea mai susținem activitatea a două centre de pregătire pentru studenți, iar în cazul fizicii și informaticii oferim și echipamentele necesare (laboratoare de informatică, materialele pentru partea de experiment la fizică ș.a.m.d.). Tehnic vorbind, 70% din loturile județene pentru olimpiadele naționale din zonele în care acționăm s-au pregătit în centrele „Hai la Olimpiadă!“. Dar rezultatele reale aș zice că se măsoară altfel. Îmi place să cred că le-am adus puțin mai multă încredere profesorilor cu care colaborăm, că mulți dintre acești copii au învățat să prețuiască rezultatele obținute prin muncă și că, în timp, acești oameni vor deveni modelele care trebuie urmate. Intenționăm să extindem activitatea centrelor în cel puțin douăzeci de orașe din țară pînă în 2020; copii care chiar vor să învețe și cîțiva profesori care chiar știu cum să-i învețe sînt cam peste tot și ar fi mare păcat ca talentul lor să se irosească din nebăgare de seamă.

a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

waze ridesharing
Turist italian, ținta escrocheriilor la București: șoferii de ride-sharing cer cash sume mai mari pentru aeroport. „Am coborât și am luat autobuzul”
Șoferii de ride-sharing din București profită de turiști străini pentru a obține sume suplimentare cash, inventând taxe inexistente pentru cursele spre aeroport.
image png
Care este starea traficului de astăzi, 11 februarie. Carosabil umed pe mai multe drumuri și zone cu restricții temporare în urma unor accidente sau lucrări
Astăzi, 11 februarie 2026, traficul rutier din România a fost afectat în mai multe regiuni, iar autoritățile recomandă prudență șoferilor.
SEP CCR ILUSTRATIE 14 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Decizie așteptată astăzi la Curtea de Apel București în dosarul numirilor lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR
Judecătorii Curții de Apel București urmează să pronunțe miercuri, 11 februarie, o decizie în dosarul privind numirile lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională a României (CCR), contestate în instanță de avocata Silvia Uscov.
laser ucraina2/FOTO:X
Ucraina folosește deja lasere pentru a doborî drone. Sistemul poate fi transportat într-un vehicul și nu produce nici zgomot, nici fascicule vizibile
Ucraina a început să utilizeze un prototip de armă laser pentru a intercepta drone rusești, într-un efort de a răspunde atacurilor aeriene tot mai frecvente. Informația a fost relatată de jurnalistul american Simon Shuster în revista The Atlantic, după o demonstrație la care a asistat.
Politie Bulgaria FOTO Shutterstock jpg
Detalii înfiorătoare despre crimele din Bulgaria: cadavrele unui adolescent și a cinci adulți, descoperite în munți
Ancheta în cazul morții a șase persoane în Bulgaria ia amploare, iar autoritățile fac publice noi detalii care adâncesc misterul evenimentelor. Cele două tragedii au avut loc la distanță de aproape 80 de kilometri, în zona cabanei Petrohan și la vârful muntelui Okolchiţa.
Exerciții armata rusa Kaliningrad FOTO Profimedia jpg
Lumea în pericol. Verdict sumbru după raportul de la Munchen: „Garanțiile de securitate se diluează. Rusia încă are forța să facă o nefăcută”
Raportul Conferinței de Securitate de la Munchen descrie o lume în care ordinea globală se clatină, iar politica de forță revine în prim-plan. În acest peisaj sumbru, dominat de realism politic, România se află într-o poziție vulnerabilă.
arme nucleare
Trump ar putea ordona reluarea testelor nucleare. Ce ar putea însemna acest lucru pentru lume
Administrația președintelui american Donald Trump analizează posibilitatea desfășurării unor focoase nucleare suplimentare și a reluării testelor nucleare pentru prima dată din 1992, potrivit unor declarații ale oficialilor americani citate de The New York Times.
test jpg
Testul de inteligență pe care aproape nimeni nu îl poate rezolva. Doar geniile găsesc ursulețul koala din imagine
Este un test de inteligență care, cel puțin la prima vedere, pare a fi surprinzător de simplu. Practic, tot ce trebuie să facem este să găsim singurul ursuleț koala ascuns printre toți acești urși panda.
Christian Stocker foto x png
Industria europeană se sufocă. Cancelarul austriac numește principala problemă a UE
Industria europeană dă semne de sufocare, iar liderii de la vârful Uniunii încep să spună răspicat ceea ce până nu demult era rostit doar în șoaptă: fără energie mai ieftină și reguli mai puțin împovărătoare, competitivitatea Europei riscă să devină doar un slogan.