„Hai la olimpiadă!“ - interviu cu Tudor VLAD, preşedintele Fundaţiei eMAG

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
„Hai la olimpiadă!“   interviu cu Tudor VLAD, preşedintele Fundaţiei eMAG jpeg

Cînd a pornit proiectul „Hai la olimpiadă!“ şi care au fost motivele pentru care aţi demarat un asemenea program?

„Hai la Olimpiadă!“ a început în octombrie 2012, iar intenția noastră a fost să definim un program prin care să oferim sprijin copiilor și profesorilor care făceau performanță la matematică, fizică și informatică. Ne-a atras atenția si­tuația în care se aflau atunci echipele care se pregăteau pentru concursurile internaționale – deși în fiecare an obțineau rezultate remarcabile, resursele pentru susținerea pregătirii lor erau mai curînd simbolice, iar premiile promise ajungeau foarte greu la ei. Pe de altă parte, în momentul respectiv toată lumea vorbea doar despre eșecul școlii românești (datorită rezultatelor de la Bac), iar modelele adolescenților erau mai curînd vedete care promovează succesul facil, de o valoare îndoielnică. Am vrut să arătăm că există atît o comunitate de profesori care obțin rezultate uimitoare cu elevii lor, cît și o comunitate de adolescenți care urmează modele reale și valoroase.

În ce constă acest proiect? V-aş ruga să detaliaţi acţiunile pe care le-am văzut pe site: în ce constau, de exemplu, susţinerea concursurilor naţionale, procesul de pregătire pentru competiţiile internaţionale, recunoaşterea meritelor elevilor şi profesorilor cu rezultate remarcabile?

Ulterior, am înțeles că această comunitate a dascălilor autentici și valoroși este amenințată cu dispariția și am direcționat acțiunile programului pentru susținerea ei. Practic, am oferit sprijin pentru toate acțiunile în care aceștia erau implicați, de la pregătire și oferirea de echipamente pînă la organizarea celor mai importante concursuri naționale. Concret, am contribuit cu sumele necesare care lipseau pentru ca aceste acțiuni să se poată desfășura în condiții decente. Pentru olimpiadele naționale am oferit premii și le-am organizat copiilor petreceri la final, cu intenția de a le transforma în evenimente festive care să-i motiveze și pe copii, și ca eveniment în sine, dincolo de competiție.  

În ce constă colaborarea cu BCR (cum şi de ce aţi iniţiat această colaborare)?

La începutul anului școlar 2013-2014 am implementat la București un centru de pregătire dedicat copiilor care nu neapărat ajung la olimpiadele naționale, dar care vor să se pregătească la un nivel mai competitiv. Pentru că am constatat că sînt foarte mulți copii care vor și pot să învețe mai mult decît se face de obicei la clasă, iar noi, între timp, îi cunoscuserăm și pe profesorii care îi puteau pregăti. Centrul a început cu fizica și a funcționat foarte bine, iar în anul următor ne-am propus să implementăm astfel de centre și la celelalte materii și în mai multe orașe. BCR, care era deja susținătoare a lotului național de matematică, a fost receptivă la această propunere și de atunci lucrăm împreună pentru acest proiect.  Practic, programul nostru se întîlnește cu strategia lor de responsabilitate socială și implicare în comunitățile locale, și atunci ni se pare firesc să acționăm în parteneriat, în loc să facem lucrurile în paralel.

De ce pregătirea din şcoală nu este suficientă (cît de vizibili sînt olimpicii în România?)

Cum spuneam mai sus, școala se află într-un con de umbră, nu este nici un secret că (nici aici) lucrurile nu prea merg și că se află în declin. Eu cred că orice măsuri alternative s-ar implementa, atîta vreme cît nu vor fi atrași oameni valoroși la catedre, lucrurile nu se vor schimba în bine. Iar ca să aduci oameni valoroși trebuie să oferi salarii decente. Pe de altă parte, în sistem a supraviețuit acea comunitate de profesori dăruiți și pricepuți – părerea mea este că ei sînt inima care încă ține în viață acest organism suferind. Dar și ei sînt în pericol… Iar dacă vorbim despre rezultatele lor, lucrurile stau cam așa: în vreme ce toată lumea se plînge că nu mai e nimic bun în această școală românească, că metoda e învechită etc., copiii pregătiți de ei sînt invitați să-și continue studiile la cele mai importante universități din lume. Ceva parcă sună fals…

Printre acţiunile acestui proiect se numără şi implementarea de centre gratuite de pregătire în şcoli pentru elevii dornici de pregătire la un nivel superior. Daţi-ne mai multe detalii.

În momentul de față funcționează 14 astfel de centre în șapte orașe din țară – București, Constanța, Iași, Cluj, Ti­mi­șoara, Brașov și Buzău. Cursurile se țin de obicei sîmbăta dimineața, iar aici predau acei profesori care știu să-i aducă pe copii la un nivel superior de pregătire, apropiat de nivelul necesar calificării la olimpiadele naționale. Dar scopul nu e neapărat de a merge la olimpiade. Acești profesori nu au doar priceperea didactică, de multe ori sînt ca niște mentori pentru copii. În unele centre de informatică, alături de profesori predau și studenți, foști olimpici cu rezultate. În cele 14 centre predau 156 de profesori și se pregătesc 1882 de copii. În afară de acestea mai susținem activitatea a două centre de pregătire pentru studenți, iar în cazul fizicii și informaticii oferim și echipamentele necesare (laboratoare de informatică, materialele pentru partea de experiment la fizică ș.a.m.d.). Tehnic vorbind, 70% din loturile județene pentru olimpiadele naționale din zonele în care acționăm s-au pregătit în centrele „Hai la Olimpiadă!“. Dar rezultatele reale aș zice că se măsoară altfel. Îmi place să cred că le-am adus puțin mai multă încredere profesorilor cu care colaborăm, că mulți dintre acești copii au învățat să prețuiască rezultatele obținute prin muncă și că, în timp, acești oameni vor deveni modelele care trebuie urmate. Intenționăm să extindem activitatea centrelor în cel puțin douăzeci de orașe din țară pînă în 2020; copii care chiar vor să învețe și cîțiva profesori care chiar știu cum să-i învețe sînt cam peste tot și ar fi mare păcat ca talentul lor să se irosească din nebăgare de seamă.

a consemnat Stela GIURGEANU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Telefon  Sursa Magnific jpg
De ce ne este atât de greu să ieșim din casă fără telefon. „Viața se simte altfel, într-un mod ciudat de bun”
Tot mai mulți români încearcă să petreacă timp fără telefonul mobil, însă pentru alții acest lucru pare de neconceput. Specialiștii explică de ce ne este atât de greu să renunțăm la ecrane și cum putem scăpa de dependența de telefon.
Afl â care sunt principalii pomi fructiferi care nu trebuie s â +¢i lipseasc â din gr âdin â min jpg
5 pomi fructiferi pe care îi poți planta chiar și dacă nu ai experiență în grădină. Sunt foarte ușor de îngrijit
Mulți români care locuiesc la curte pot cădea în capcana de a crede că pomii fructiferi sunt, în mod automat, greu de îngrijit. În realitate, avem la dispoziție câteva variante pe care le putem planta chiar și dacă nu avem prea multă experiență în grădină.
Generalul Serghei Surovikin
Surovikin nu va deveni „Măcelarul din Kiev”. De ce revenirea generalului rus căzut în dizgrație se poate întoarce împotriva lui Putin
Kremlinul l-ar putea aduce înapoi pe generalul Serghei Surovikin, cunoscut sub numele de „Măcelarul din Alep”, pentru a planifica atacuri asupra Kievului, conform relatărilor din presa rusă.
living room istock jpg
3 greșeli de renovare care îți pot scădea valoarea casei. Experții spun ce trebuie să eviți
Cândva, aceste sfaturi erau foarte populare iar proprietarii din întreaga lume încercau să-și remodeleze casele urmând aceste indicații. Acum, ele sunt complet depășite, iar dacă vom dori să ne vindem casa, riscăm să îndepărtăm potențiali cumpărători care își doresc ceva mult mai modern.
Entrevue Erfurt by Nicolas Grosse jpg
România, monedă de schimb între marile puteri. Tratatele secrete care ne-au lăsat la cheremul imperiilor
De două ori în istorie, românii au fost dați pe mâna rușilor, de marile puteri ale momentului. În ambele situații, țara noastră a rămas fără teritorii importante, iar populația a suferit rusificare, jaf economic și deportări. Efectele pe termen lung au fost cumplite.
Banane FOTO Shutterstock
Nu ține bananele lângă aceste fructe. Se vor strica mult mai repede
Bananele sunt fructe care se găsesc în orice magazin din țara noastră și despre care deja se știe prea bine că sunt foarte sănătoase. Însă, un detaliu pe care nu foarte multă lume îl știe este faptul că bananele nu trebuie ținute niciodată lângă aceste fructe, deoarece se vor strica mult mai repede.
ziua recoltei slatina, 9 octombrie 2026   foto alina mitran (23) jpeg
Pâinea la țest și murăturile atrag privirile, dar nu și cumpărătorii. Atmosfera de la târgul de toamnă din Slatina
Întâlnirea între producătorii de hrană și cumpărători se desfășoară, în toamna 2026, sub semnul austerității. Vânzătorii se plâng de vânzări slabe, clienții se plimbă printre standuri mai mult pentru a admira culorile toamnei bogate.
ceai beneficii jpg
Ceaiul care poate proteja dinții și gingiile. Dentiștii îl recomandă neîndulcit
Ceaiul este a doua cea mai populară băutură din întreaga lume, după apa potabilă. Iar această popularitate nu se datorează numai gustului pe care diversele sortimente de ceai îl au, ci și nenumăratelor beneficii pe care ceaiul le aduce pentru sănătate.
Casa de pensii Bucuresti  Foto Inquam Photos  George Calin (2) jpg
Ce se întâmplă cu românii care ajung la vârsta de pensionare, dar au doar 10 ani de vechime în muncă
Împlinirea vârstei standard de pensionare nu garantează automat obținerea pensiei. Persoanele care au doar 10 ani de vechime nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare necesar pentru a beneficia de acest drept, însă există câteva variante prin care pot încerca să își completeze contribuțiile.