Gunoiul inteligent

Ion Dan TRESTIENI
Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Gunoiul inteligent jpeg

Cînd am intrat pentru prima dată în sala de reuniuni a ONG-ului „Gestionnaires sans Frontières“ (GSF), ONG finanțat de GDF și EDF din Franța, am văzut un banner care m a contrariat, pe moment: „Gunoiul inteligent“. Exista un proiect al organizației care-și propunea, cu peste 20 de ani în urmă, reducerea numărului de deșeuri și gestionarea inteligentă a acestora. Proiectul se derula în colaborare cu administrațiile locale. Acest proiect este de mare actualitate și astăzi. Dacă vrem o dezvoltare durabilă – sănătatea și bunăstarea populației pe termen lung – trebuie să luăm în considerare „gunoiul inteligent“.

O imagine generală

De cînd a început era industrială, activitățile umane au cauzat, deja, o încălzire de aproximativ 1° C la suprafața globului. Dacă se aplică în același ritm această tipologie de activități, total nerespectuoase față de mediu, se va depăși, între 2030 și 2050, pragul de încălzire de 1,5° C. Începînd cu acest prag, daunele pentru normalitatea vieții pe pămînt se consideră necontrolabile. Statele Unite ale Americii degajă 26,3% din totalul gazelor cu efect de seră, începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea. Urmează Europa, cu 23,4%, China, cu 11,8%, și Rusia, cu 7,4%. Există în tot acest proces un fenomen de injustiție socială accentuată: 10% din pămînteni, cei mai bogați, emit, prin consum, 45% din gazele cu efect de seră. Mai precis, în 2014, un qatarian a aruncat în atmosferă 34.500 de kilograme de gaz carbonic, un luxemburghez – 17.600, un american – 16.400, un tadjic – 625 și un ciadian – 53.

Ei bine, deșeurile, menajere și industriale, sînt responsabile pentru aproximativ 5% din efectele încălzirii globului prin emiterea de gaze cu efect de seră. Pare puțin, dar, în următorii 30 de ani, ele se vor multiplica cu 70%. Principalii actori ai acestui dezastru sînt țările în curs de dezvoltare, printre care și România, care stau prost la capitolul gestionarii deșeurilor. Gunoaiele prost gestionate au efecte dezastruoase asupra mediului și a sănătății oamenilor.

Țările dezvoltate știu cum să scape de gunoaie, fie prin tehnologii de vîrf, fie prin metode mai puțin ortodoxe: își „exportă“ deșeurile în alte țări. Iată însă că, recent, aceste alte țări au început să refuze să mai fie groapa de gunoi a țărilor dezvoltate. Malaezia a returnat în țările de proveniență, pe 26 mai anul curent, 450 de tone de deșeuri de plastic: sînt implicate Australia, Bangladesh, Canada, China, Japonia, Arabia Saudită și Statele Unite. Pe 31 mai, președintele filipinez Rodrigo Duterte a decis retrimiterea în Canada a unei încărcături cu 69 de containere umplute cu deșeuri nereciclabile. În 2018, China a refuzat categoric să mai accepte deșeuri de plastic din întreaga lume, pe motiv de degradare a mediului. În țările dezvoltate, peste 90% din deșeuri sînt colectate. În schimb, în țările în curs de dezvoltare, numai 39% sînt colectate. Populația fie le arde în spatele curții, fie le depozitează sălbatic. Țările în curs de dezvoltare își îndreaptă gunoaiele, în cel mai bun caz, spre gropile de gunoi deschise, unde acestea își încep, prin descompunere, acțiunea nocivă. Sînt țări însă, printre care și România, în care nici gropile de gunoi nu sînt construite, manifestîndu-se cea mai groaznică formă de „gestionare a gunoaielor“: depozitarea lor sălbatică, pe terenuri fertile, în păduri și ape. La nivel mondial, numai 19% din gunoaie sînt reciclate sau compostate și numai 11% sînt incinerate. Țările în curs de dezvoltare reciclează, compostează și incinerează numai 4% din gunoaie.

O problemă specială o reprezintă plasticul. Chiar dacă la nivel mondial el reprezintă 12% din gunoi, viața lui pînă la descompunere, dacă este depus sălbatic pe sol sau în ape, este deosebit de lungă: între o sută și o mie de ani. Există ecologiști care spun că în 2050 vor fi în oceane mai multe sticle de plastic decît pești. Una din cauze este că peștii înghit plasticul și mor. Industria generează de 18 ori mai multe deșeuri decît activitățile menajere. Unele deșeuri nu sînt periculoase (hîrtia, fierul, sticla, lemnul, plasticul), în sensul că pot fi utilizate ca surse de energie și pot fi reciclate, dacă nu sînt aruncate, sălbatic, în mediu. Altele însă necesită metode speciale de tratare, pe care nu și le permit toate țările: amianta, deșeuri medicale, aparate care conțin PCB (printed circuit board) și PCT (touch screen) etc. Depozitate sălbatic, aceste deșeuri pot cauza probleme grave de sănătate oamenilor. Deșeurile agricole pot fi reutilizate ca îngrășăminte și hrană pentru animale, dacă, desigur, există tehnologii de transformare a lor. Ce se întîmplă dacă strîngerea, depozitarea și distrugerea deșeurilor nu se face cum trebuie? Agenția ONU Habitat a arătat, în 2018, că incidența diareei este de două ori mai mare și cea a infecțiilor respiratorii acute este de șase ori mai mare în zonele în care gunoaiele sînt prost gestionate.

Metode de gestionare inteligentă a deșeurilor 

Există metode de gestionare inteligentă a deșeurilor. De pildă, economia circulară: deșeurile generate de o întreprindere sînt folosite ca resursă, ca materie primă, de o altă întreprindere. Se creează și filiere de Responsabilitate Lărgită a Producătorului (RLP): asta înseamnă că fabricanții vor avea obligația de a finanța și organiza tratarea deșeurilor legate de produsul lor, care nu pot fi reintegrate într-un circuit economic.

Apoi, parcul industrial: întreprinderile dintr-un campus industrial își ra-ționalizează fluxurile de materii prime, de transport și de informații, pentru a avea cheltuieli de producție mai mici și deșeuri mai puține.

Eco-antreprenoriatul: antreprenorul este interesat de profitul economic (precum antreprenorul clasic), de bunăstarea oamenilor din comunitatea unde este implantat (precum antreprenorul social) și de conservarea mediului. Utilizează eco-designul produselor: în toate fazele ciclului de viață al produsului își propune conservarea mediului – folosirea de materiale reciclabile, economia de materiale, durata mare de viață a produsului.

Reducerea numărului de gunoaie menajere: Franța și-a propus încă din 2015 diminuarea depunerii la gropile de gunoi a deșeurilor menajere nepericuloase și inerte (nu distrug mediul). Reducerea vă fi de 30% în 2020 și de 50% în 2025. Această reducere se va face în special prin triere și reciclare. Un instrument de bază va fi, însă, taxa mare impusă pentru depozitarea de deșeuri manajere, instrument care funcționează bine în Marea Britanie, Suedia, Olanda, Austria și Belgia.

Consumul responsabil al populației: conform unui sondaj TNS Sofres, realizat în 2013, 48% din francezi sînt adepții „consumului colaborativ“, din rațiuni financiare: revînzarea de obiecte, folosirea în comun a mașinilor și aparatelor, trocul de produse. Alți 32% din francezi au declarat că doresc să adere la modul de viață al „consumului colaborativ“. „Gunoiul inteligent“ devine o paradigmă a locuirii omului pe o planetă din ce în ce mai agresată în ceea ce privește posibilitatea ei de bioregenerare. 

Ion Dan Trestieni este sociolog.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

teambuilding JPG
Comedia „Teambuilding“: record de bilete vândute în weekendul de lansare
Filmul cu Matei Dima, Micutzu, Anca Dinicu și Șerban Pavlu, a debutat pe primul loc la box office-ul românesc, în weekendul trecut.
Federico Putorti i a trimis un mesaj clar politistului care l a anchetat pe Facebook 1 jpg
Poliţist din Oradea, ținta unui mafiot italian: „Vei fi primul!"
Procurorii orădeni au deschis o anchetă pentru ultraj pe numele unui Italian care, săptămâna trecută, a ameninţat un poliţist de la Antidrog din Oradea.
catalin ilie foto arhiva personala 2 jpg
De ce iau șpagă oamenii cu bani, din poziții privilegiate. Explicațiile unui psihoterapeut și „Complexul lui Dumnezeu”
Nenumăratele cazuri de corupție înregistrate în ultimii ani, unele de mare răsunet, ne fac să ne putem întrebarea firească ce-i determină pe oamenii aflați în poziții privilegiate și fără probleme financiare să ia șpagă.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.