Grani┼úa Lotharingian─â: realit─â┼úile istorice ┼či imaginarul geopolitic

Philippe WALTER
Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Henri Pirenne a ar─âtat c─â islamul, prin pozi┼úia sa hegemonic─â ├«n spa┼úiul mediteranean, a f─âcut posibil─â ideea european─â. C├«ntecul lui Roland a f─âcut leg─âtura dintre na┼čterea Regatului European al lui Charles ┼či victoria ├«mpotriva sarazinilor, a islamului (ast─âzi ┼čtim c─â adev─ârul istoric al b─ât─âliei de la Roncevaux este diferit), dar mentalitatea a fost marcat─â de versiunea acreditat─â a C├«ntecului lui Roland, nu de descrierea militar─â precis─â a b─ât─âliei de la Roncevaux, dus─â ├«mpotriva unor mercenari basci. Literatura este o oglind─â a utopiilor, a viselor ┼či a temerilor din con┼čtiin┼úa popoarelor, de-a lungul mai multor epoci istorice. Primul rege mitic care a luptat ├«mpotriva islamului a fost Charlemagne. Regatul s─âu real a fost cel al francilor (din Fran┼úa ┼či Germania). Centrul regatului a fost spa┼úiul Renan ┼či Rhodonian, de la insulele Ferize p├«n─â ├«n Lombardia ┼či Toscana. Regatul s-a ├«ntins din Britania p├«n─â ├«n Austria ┼či de la Pirinei la Marea Baltic─â. Regatul nu coincide cu grani┼úele regiunilor, primele semnatare ale Tratatului European (Tratatul de la Roma, 1957): Fran┼úa ┼či Germania Occidental─â, Italia ┼či Benelux. Primul spa┼úiu geopolitic european este, de fapt, vechiul teritoriu al comunit─â┼úii francilor. Rinul reprezint─â axa lui strategic─â, iar grani┼úa Lotharingian─â - resortul esen┼úial. ├Än mileniul urm─âtor, aceast─â Europ─â a dob├«ndit echilibrul istoric ├«n propriile frontiere. Nici Imperiul lui Napoleon, nici cel al lui Hitler (o ├«ncercare de re├«nviere a vechiului Imperiu Carolingian) nu au reu┼čit s─â se extind─â dincolo de grani┼úele lui Charlemagne. De fiecare dat─â c├«nd vechea Europ─â carolingian─â vroia s─â se extind─â, ├«nt├«mpina rezisten┼úa altor spa┼úii geopolitice, cu propriile lor construc┼úii istorice ┼či culturale. Se pot ast─âzi distinge patru spa┼úii europene, rivale, ale Imperiului Carolingian: spa┼úiul Danubian, spa┼úiul Baltic, spa┼úiul Atlantic ┼či cel Euro-Mediteranean. Propulsat de aspira┼úiile imperialiste ale habsburgilor, spa┼úiul Danubian s-a confruntat cu integrarea Serbiei ┼či a Cehoslovaciei ┼či s-a pr─âbu┼čit ├«n 1918, dup─â primul r─âzboi mondial. ├Än Europa de ast─âzi, fostele ┼ú─âri satelit ale Uniunii Sovietice ar dori s─â se integreze ├«n spa┼úiul Carolingian, dar nici Rusia, nici Statele Unite nu accept─â o integrare potrivnic─â intereselor lor. De fapt, chiar ┼či paranteza sovietic─â a fost consecin┼úa unui vis: marele vis rusesc al unui imperiu Eurasiatic, expresie a panslavismului. ┼×i zona Baltic─â ar fi putut s─â devin─â un imperiu puternic, continu├«nd tradi┼úiile vikingilor, dar nici o mare putere nu a reu┼čit vreodat─â s─â federalizeze cele dou─â ┼ú─ârmuri ale M─ârii Baltice. ┼×i spa┼úiul Atlantic, alc─âtuit din Portugalia ┼či Marea Britanie, cu cele dou─â extensii pe continentul american, Brazilia ┼či Statele Unite, ar vrea s─â deschid─â imperiul European c─âtre Vest, spre Universal. Acestea s├«nt ┼ú─ârile din vestul Europei, st├«lpi ai "Atlantismului"; ele s├«nt sub influen┼úa american─â ┼či s├«nt mai pu┼úin interesate de Europa Carolingian─â. Spa┼úiul Euro-Mediteranean (peninsula Iberic─â, Italia ┼či Grecia) este singurul r─âmas, cu alte cuvinte Grecia ┼či cele dou─â colonii principale: Roma ┼či Bizan┼úul. Aceast─â str─âveche Europ─â Mediteranean─â, atras─â de mult timp de Orient, crede c─â ┼či-ar putea realiza proiectul ├«n planurile israelo-americane, referitoare la Marele Orient Mijlociu (de la Maroc p├«n─â la Marea Caspic─â), un proiect care dore┼čte s─â sl─âbeasc─â Palestina ┼či unitatea arab─â, pentru a controla mai bine resursele de petrol ale lumii. ├Än toate aceste spa┼úii exist─â o abunden┼ú─â de diverse frontiere geopolitice care pot da na┼čtere diverselor scenarii ale istoriei politice din secolul XXI. Frontierele Europei reprezint─â rezultatul tensiunilor ap─ârute ├«ntre cele cinci spa┼úii geopolitice ┼či ele dau conturul continentului. Orice frontier─â este imaginar─â. Fenomenul apar┼úine, ├«n egal─â m─âsur─â, imaginarului ┼či, provizoriu, contextului istoric. Istoric vorbind, grani┼úa Lotharingian─â era o linie geografic─â real─â ┼či, ├«n acela┼či timp, una imaginar─â, juc├«nd un rol ├«n construirea identit─â┼úii unei na┼úiuni ┼či a statelor delimitate de ea. Ea ├«ncepe de la grani┼úa ├«ntemeiat─â istoric ├«n miezul "Construc┼úiei Europene". Grani┼úa Lotharingian─â a fost capabil─â s─â joace acel rol, tocmai pentru c─â era legat─â de o memorie mitic─â ┼či istoric─â, parte a identit─â┼úii oamenilor care au recunoscut-o. Grani┼úa Lotharingian─â a fost mult timp sanctuarul unei Europe Carolingiene, ajuns─â la limita ei geopolitic─â. Ast─âzi, alt─â Europ─â discut─â federalizarea, ├«ntr-un proiect cultural comun cu at├«t mai dificil de imaginat, cu c├«t nu exist─â un precedent istoric. Europa Carolingian─â nu mai este suficient─â: numele Charlemagne nu spune nimic unui slav din sud ori unui scandinav. Europa Baltic─â sau cea Danubian─â s├«nt departe de a trezi interes sau de a constitui un vis pentru un francez sau un spaniol. ├Än spa┼úiul delimitat de fiecare frontier─â exist─â modele culturale ┼či identit─â┼úi, ┼či se ┼čtie c─â acestea s├«nt ├«ntotdeauna dob├«ndite, niciodat─â ├«nn─âscute. Orice identitate este ├«n egal─â m─âsur─â o construc┼úie, c├«t ┼či o mo┼čtenire cultural─â. Ast─âzi identitatea european─â se afl─â mai mult ca oric├«nd ├«ntr-un stand-by, solicit├«nd o reflec┼úie profund─â asupra modelelor culturale pe care se bazeaz─â.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.