Graniţa Lotharingiană: realităţile istorice şi imaginarul geopolitic

Philippe WALTER
Publicat în Dilema Veche nr. 162 din 16 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Henri Pirenne a arătat că islamul, prin poziţia sa hegemonică în spaţiul mediteranean, a făcut posibilă ideea europeană. Cîntecul lui Roland a făcut legătura dintre naşterea Regatului European al lui Charles şi victoria împotriva sarazinilor, a islamului (astăzi ştim că adevărul istoric al bătăliei de la Roncevaux este diferit), dar mentalitatea a fost marcată de versiunea acreditată a Cîntecului lui Roland, nu de descrierea militară precisă a bătăliei de la Roncevaux, dusă împotriva unor mercenari basci. Literatura este o oglindă a utopiilor, a viselor şi a temerilor din conştiinţa popoarelor, de-a lungul mai multor epoci istorice. Primul rege mitic care a luptat împotriva islamului a fost Charlemagne. Regatul său real a fost cel al francilor (din Franţa şi Germania). Centrul regatului a fost spaţiul Renan şi Rhodonian, de la insulele Ferize pînă în Lombardia şi Toscana. Regatul s-a întins din Britania pînă în Austria şi de la Pirinei la Marea Baltică. Regatul nu coincide cu graniţele regiunilor, primele semnatare ale Tratatului European (Tratatul de la Roma, 1957): Franţa şi Germania Occidentală, Italia şi Benelux. Primul spaţiu geopolitic european este, de fapt, vechiul teritoriu al comunităţii francilor. Rinul reprezintă axa lui strategică, iar graniţa Lotharingiană - resortul esenţial. În mileniul următor, această Europă a dobîndit echilibrul istoric în propriile frontiere. Nici Imperiul lui Napoleon, nici cel al lui Hitler (o încercare de reînviere a vechiului Imperiu Carolingian) nu au reuşit să se extindă dincolo de graniţele lui Charlemagne. De fiecare dată cînd vechea Europă carolingiană vroia să se extindă, întîmpina rezistenţa altor spaţii geopolitice, cu propriile lor construcţii istorice şi culturale. Se pot astăzi distinge patru spaţii europene, rivale, ale Imperiului Carolingian: spaţiul Danubian, spaţiul Baltic, spaţiul Atlantic şi cel Euro-Mediteranean. Propulsat de aspiraţiile imperialiste ale habsburgilor, spaţiul Danubian s-a confruntat cu integrarea Serbiei şi a Cehoslovaciei şi s-a prăbuşit în 1918, după primul război mondial. În Europa de astăzi, fostele ţări satelit ale Uniunii Sovietice ar dori să se integreze în spaţiul Carolingian, dar nici Rusia, nici Statele Unite nu acceptă o integrare potrivnică intereselor lor. De fapt, chiar şi paranteza sovietică a fost consecinţa unui vis: marele vis rusesc al unui imperiu Eurasiatic, expresie a panslavismului. Şi zona Baltică ar fi putut să devină un imperiu puternic, continuînd tradiţiile vikingilor, dar nici o mare putere nu a reuşit vreodată să federalizeze cele două ţărmuri ale Mării Baltice. Şi spaţiul Atlantic, alcătuit din Portugalia şi Marea Britanie, cu cele două extensii pe continentul american, Brazilia şi Statele Unite, ar vrea să deschidă imperiul European către Vest, spre Universal. Acestea sînt ţările din vestul Europei, stîlpi ai "Atlantismului"; ele sînt sub influenţa americană şi sînt mai puţin interesate de Europa Carolingiană. Spaţiul Euro-Mediteranean (peninsula Iberică, Italia şi Grecia) este singurul rămas, cu alte cuvinte Grecia şi cele două colonii principale: Roma şi Bizanţul. Această străveche Europă Mediteraneană, atrasă de mult timp de Orient, crede că şi-ar putea realiza proiectul în planurile israelo-americane, referitoare la Marele Orient Mijlociu (de la Maroc pînă la Marea Caspică), un proiect care doreşte să slăbească Palestina şi unitatea arabă, pentru a controla mai bine resursele de petrol ale lumii. În toate aceste spaţii există o abundenţă de diverse frontiere geopolitice care pot da naştere diverselor scenarii ale istoriei politice din secolul XXI. Frontierele Europei reprezintă rezultatul tensiunilor apărute între cele cinci spaţii geopolitice şi ele dau conturul continentului. Orice frontieră este imaginară. Fenomenul aparţine, în egală măsură, imaginarului şi, provizoriu, contextului istoric. Istoric vorbind, graniţa Lotharingiană era o linie geografică reală şi, în acelaşi timp, una imaginară, jucînd un rol în construirea identităţii unei naţiuni şi a statelor delimitate de ea. Ea începe de la graniţa întemeiată istoric în miezul "Construcţiei Europene". Graniţa Lotharingiană a fost capabilă să joace acel rol, tocmai pentru că era legată de o memorie mitică şi istorică, parte a identităţii oamenilor care au recunoscut-o. Graniţa Lotharingiană a fost mult timp sanctuarul unei Europe Carolingiene, ajunsă la limita ei geopolitică. Astăzi, altă Europă discută federalizarea, într-un proiect cultural comun cu atît mai dificil de imaginat, cu cît nu există un precedent istoric. Europa Carolingiană nu mai este suficientă: numele Charlemagne nu spune nimic unui slav din sud ori unui scandinav. Europa Baltică sau cea Danubiană sînt departe de a trezi interes sau de a constitui un vis pentru un francez sau un spaniol. În spaţiul delimitat de fiecare frontieră există modele culturale şi identităţi, şi se ştie că acestea sînt întotdeauna dobîndite, niciodată înnăscute. Orice identitate este în egală măsură o construcţie, cît şi o moştenire culturală. Astăzi identitatea europeană se află mai mult ca oricînd într-un stand-by, solicitînd o reflecţie profundă asupra modelelor culturale pe care se bazează.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi