God save the(m) (m)all!

Maurice MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Doamna S., fost─â profesoar─â de francez─â, actualmente pensionar─â, ┼čtie cum s─â organizeze o dup─â-amiaz─â de s├«mb─ât─â pentru nepo┼úica ei! N-ar fi p─âcat, mai cu seam─â c─â locuie┼čte pe Bd. Timi┼čoara, ├«ntr-un bloc postat strategic ├«ntre cele dou─â mall-uri, s─â-┼či bat─â capul cu transportul ├«n comun, s─â se ├«nghesuie cu mitocanii ├«n 137 ┼či s─â oboseasc─â copilul peste m─âsur─â cu Regina mama, la Na┼úional? Cucerit─â de ploaia (romantic─â) de lumini┼úe decorative ce ├«i aduc aminte, poate, de Paris ┼či St. Petersburg, doamna S. descinde ├«n mall! Micu┼úa Alexandra, cucerit─â ┼či ea de tenta┼úiile lucioase & colorate, decide c─â vrea diverse lucruri. ┼×i ce ar putea s─â ├«┼či doreasc─â o feti┼ú─â de 10 ani? Un m─ânunchi de creioane colorate, perfect ascu┼úite? Nu, bine├«n┼úeles c─â nu. O feti┼ú─â de 10 ani, respectiv micu┼úa Alexandra, ┼či-ar dori un telefon mobil nou, un gloss de buze, o rochi┼ú─â cu paiete, o pereche de cizme UGG ┼či... ei bine, micu┼úa Alexandra ┼či-ar dori s─â fie mare. La fel de mare ca domni┼čoarele carbonizate, platinate, tunate, la care viseaz─â ├«n secret. Ce poate fi mai seduc─âtor de at├«t? ├Äntre Hannah Montana ┼či Simona Sensual nu mai e dec├«t un pas. Dac─â ├«n urm─â cu 30 de ani, doamna S. ar fi ÔÇ×ucisÔÇť pentru o blan─â de vulpe ┼či o c─âciul─â de astrahan ÔÇô printre pu┼úinele elemente care vorbeau despre statutul social al purt─âtoarei ÔÇô, micu┼úa Alexandra ar face orice pentru o pereche de blugi albi, cu talie joas─â sau pentru o gecu┼ú─â mov din f├«┼č, scurt─â de tot & garnisit─â cu bl─âni┼ú─â! Doamna S. se g├«nde┼čte c─â e normal, lucrurile evolueaz─â, genera┼úiile se schimb─â.

Doamna J., fost─â bibliotecar─â, actualmente pensionar─â, are nici mai mult, nici mai pu┼úin dec├«t 83 de ani ┼či patru nepo┼úele! Locuie┼čte ├«n Marais, pe rue de Rosiers ┼či de-abia a┼čteapt─â dup─â-amiezele g─âl─âgioase de s├«mb─ât─â. Nepo┼úelele doamnei J., dup─â ce au f─âcut ochii mari ├«n Mus├ęe Carnavalet, dup─â ce au m├«ncat mere coapte sau pl─âcint─â evreiasc─â cu br├«nz─â, la Chez Marianne, dup─â ce s-au fug─ârit prin fa┼úa Sina-gogii de pe Rue Pav├ęe, au obosit ┼či s-au a┼čezat pe iarb─â (asta pentru c─â francezii s├«nt mai incon┼čtien┼úi ┼či, deloc prev─âz─âtori, nu au ├«mp├«nzit parcurile cu mesaje cumin┼úi, utile, de tipul ÔÇ×Nu c─âlca┼úi pe iarb─âÔÇť) ├«n gr─âdina public─â de pe Rue Vieille du Temple. Nepo┼úelele doamnei J. nu au gusturi at├«t de sofisticate precum nepo┼úica doamnei S. Ele ├«┼či doresc, ├«n continuare, un set de anim─âlu┼úe din lemn de la Muji sau o pereche de teni┼či din p├«nz─â, de la Bensimon.

P─âstr├«nd propor┼úiile, cam acela┼či lucru s-a ├«nt├«mplat cu... Chanel. ├Än momentul ├«n care a p─âr─âsit grani┼úele Fran┼úei, ├«n momentul ├«n care a s─ârit ├«n bra┼úele ÔÇ×cunosc─âtoarelorÔÇť din Rusia, Ucraina sau Rom├ónia, celebra geant─â 2.55 s-a ur├«┼úit. Explica┼úia este foarte simpl─â. ├Än vreme ce fran┼úuzoaicele las─â cu titlu de mo┼čtenire o geant─â Chanel, consider├«nd c─â e vulgar s─â-┼úi cumperi una nou─â ├«n fiecare lun─â, est-europencele se ├«ndoap─â cu brand-uri. ┼×i au reu┼čit performan┼úa de a distruge imaginea uneia dintre cele mai elegante ┼či cochete gen┼úi din istorie. Lucrurile nu stau diferit nici ├«n ceea ce prive┼čte traiectoria est-european─â a casei Herm├Ęs. ├Än vreme ce pariziencele autentice prefer─â cizmele de c─âl─ârie, s─âpunurile sau c─âm─â┼čile albe din poplin de bumbac semnate Herm├Ęs, rom├óncele ÔÇ×cu bugetÔÇť nu se mai satur─â s─â-┼či aga┼úe la ├«ncheietura bra┼úului, ├«ntr-un mod grotesc, sec ┼či deloc elegant, celebrele gen┼úi Birkin. ├Äntr-un fel e normal. Dac─â modelul t─âu ├«n materie de ÔÇ×stilÔÇť e Victoria Beckham, dar, ├«n mod paradoxal, por┼úi o geant─â al c─ârei nume a fost inspirat de Jane Birkin, nu vei ├«n┼úelege niciodat─â ce ├«nseamn─â s─â fii civilizat. Nu bine ├«mbr─âcat. Ci doar civilizat!

Nu ┼čtiu dac─â haina ├«l face pe om. Ce ┼čtiu cu siguran┼ú─â e c─â un om bine ├«mbr─âcat nu ┼čtie c─â e bine ├«mbr─âcat. Nu ┼čtie pentru c─â nu ├«l intereseaz─â ┼či pentru c─â nu face eforturi ├«n acest sens. A fi bine ├«mbr─âcat ├«nseamn─â a ar─âta firesc, natural, degajat. A fi bine ├«mbr─âcat ├«nseamn─â a aprecia un palton negru din casmir, dar ┼či o pereche ponosit─â de espadrile din p├«nz─â, pe care le por┼úi cu non┼čalan┼ú─â, vreme de 20 de ani. ├Än Rom├ónia sistemul nu ├«┼úi permite s─â fii bine ├«mbr─âcat. C├«nd spun ÔÇ×sistemÔÇť, m─â refer la invazia de comentatori & comentatoare, la vocile penibile, analfabete care ├«┼či disput─â ├«n paginile revistelor trofee de carton. Ce ┼čans─â crede┼úi c─â are nepo┼úica doamnei S. s─â ias─â ├«nving─âtoare din aceast─â jungl─â glossy? E suficient s─â deschizi televizorul ├«ntr-o sear─â oarecare de duminic─â ┼či s─â-┼úi dore┼čti s─â te retragi ├«ntr-un sat din Provence, s─â culegi ciuperci de p─âdure ┼či s─â ├«mprumu┼úi romane de aventuri de la biblioteca din cel mai apropiat ora┼č. Sistemele de valori s-au schimbat.

 Modelele la care viseaz─â orice nepo┼úic─â virtual─â ┼či mai pu┼úin virtual─â au o pereche de silicoane, emisiune la televizor, ├«┼či dau cu p─ârerea despre stil, au un so┼ú bogat ┼či tr─âiesc degeaba. ├Än acest caz, nu ┼čtiu dac─â mai are sens s─â ne ├«ntreb─âm dac─â haina ├«l face pe om. P├«n─â nu va disp─ârea cu totul no┼úiunea de divertisment rom├ónesc contemporan, p├«n─â c├«nd nu se vor stinge toate lumini┼úele care sclipesc fals ┼či trist pe acoperi┼čul mall-urilor, la fel ca majoritatea vedetelor noastre, nepo┼úelele de pretutindeni s├«nt ├«n pericol!

Un lucru la care nu se mai g├«nde┼čte nimeni ├«n ziua de azi este acela c─â exist─â diferen┼úe uria┼če ├«ntre a fi bine ├«mbr─âcat ┼či a avea stil. Dac─â po┼úi p─âc─âli cu o rochie bine croit─â, dar pe care nu o sim┼úi, pe care o por┼úi doar pentru c─â trebuie, niciodat─â nu vei putea s─â tri┼čezi c├«nd vine vorba de stil. A avea stil ├«nseamn─â a emana discre┼úie. ├Änseamn─â s─â ┼čtii ce s─â por┼úi c├«nd plou─â, c├«nd bate v├«ntul, c├«nd e┼čti ├«n intimitatea propriului apartament ┼či nu a┼čtep┼úi pe nimeni. S─â lu─âm, de exemplu, obsesia francezilor pentru trenciuri. M─â g├«ndesc la ei pentru c─â au reu┼čit s─â le poarte mai bine dec├«t englezii, care le-au inventat. Nimic nu este mai reconfortant dec├«t s─â vezi o mare de trenciuri bej care ├«nfrunt─â v├«ntul de noiembrie pe Boulevard Malesherbes. ┼×i aceast─â imagine face parte din uria┼ča mo┼čtenire vizual─â, estetic─â, pe care Parisul o pulverizeaz─â ├«n continuare. ├Än Bucure┼čti, din nefericire, estetica are nume de mall ┼či miros de parfum ieftin. Cum altfel v─â explica┼úi pasiunea rom├óncelor pentru ÔÇ×celebraÔÇť manichiur─â fran┼úuzeasc─â, de care fran┼úuzoiacele s├«nt ├«ngrozite, la propriu? P├«n─â c├«nd nu vom ├«nv─â┼úa s─â purt─âm cu stil ┼či cea mai ieftin─â c─âma┼č─â din p├«nz─â, orice accesoriu, fie el c├«t de scump, va ar─âta grotesc. La fel cum arat─â majoritatea ÔÇ×duducilorÔÇť ┼či a ÔÇ×cavalerilorÔÇť care r├«njesc t├«mp din vitrinele cafenelelor, din spatele ecranelor de televizor, de pretutindeni.

Maurice Munteanu este jurnalist de mod─â la revista The One.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.