Globalizarea regională prin manele

Speranţa RĂDULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Globalizarea regională prin manele jpeg

În 2007, o editură universitară din Statele Unite (Scarecrow Press) publica volumul colectiv Balkan Popular Culture and the Ottoman Ecumene, consacrat muzicilor populare noi din sud-estul Europei: chalga din Bulgaria, arabesk din Turcia şi Macedonia, turbofolk din fosta Iugoslavie, laiko din Grecia, tallava din Albania, maneaua din România. Titlul pune un accent uşor iritant pe trecutul ultimelor cinci-şase secole, cele în care ţările din regiune au vieţuit într-o dependenţă mai mult sau mai puţin severă faţă de Înalta Poartă (dependenţă de care balcanicii ar prefera să uite). Volumul propriu-zis este însă excelent, iar articolele sale îşi extind abordările dincolo de decupajul temporal sugerat prin titlu. Astfel aflăm că fiecare muzică are o amprentă teritorială şi etnică mai mult sau mai puţin clară, dar că toate se aseamănă prin sonoritatea globală, pe care „străinii“ s-au deprins să o identifice ca „balcanică“. Pesemne că, de la o anumită distanţă geografică şi culturală, aspectul lor general se impune atenţiei în detrimentul detaliilor, semnificative doar pentru localnici. Muzicile noi coexistă sincretic cu dansul, vorbirile, gestica şi comportamentele specifice ale participanţilor la producţia muzicală. Comodificate într-un ambalaj video, ele etalează un univers iconic populat cu cadîne, văluri, bărbaţi cu caftane şi turbane, cămile, bazaruri, ghiuluri etc. – adică simbolurile prin care Occidentul şi-a reprezentat, vreme de secole, Orientul –, dar şi cu maşini şi motociclete puternice, piscine, vile somptuoase etc. –, adică cu simbolurile prin care Orientul mai jerpelit îşi reprezintă rîvnita bunăstare occidentală.

În decursul vremii, muzicile populare din Balcani au urmat traiectorii paralele, s-au împletit sau, dimpotrivă, s-au înfruntat şi au încercat să se distingă cît mai net unele de altele. În ultima vreme, ele au tendinţa să fuzioneze. Muzicienii din diferite ţări cooperează uneori direct pentru realizarea fuziunilor, prilej cu care îşi împrumută instrumente, ritmuri, timbruri vocale şi instrumentale, melodii şi modalităţi de ornamentare şi acompaniere a acestora. (Cooperarea lor este reflectată îndeosebi de canalul de televiziune Balkanika.) Fuziunile sînt spontane: nici o autoritate instituţională nu le dirijează şi nu le sprijină. Dimpotrivă, autorităţile le detestă, socotind că ele pîngăresc sacrosancta identitate naţională. (Statele nou-apărute după dezmembrarea Iugoslaviei au, de altfel, mare trebuinţă de o identitate sonoră nouă şi pe cît posibil mai particulară.)

Se afirmă deseori că muzicile noi subminează moravurile publice, insuflîndu-le oamenilor ideea că banii sînt la îndemîna oricui învaţă reţetele şmecheriei. Dar aceleaşi muzici deplîng sacrificiile, suferinţele şi dezamăgirile emigranţilor şi iubirile îndrăgostiţilor, exaltă familia, hrănesc ura faţă de duşmani – totul în cuvinte prozaice, bolovănoase. Nici una dintre preocupările oamenilor de rînd nu le este străină. Dinamice şi libere de constrîngeri fiind, ele au disponibilitatea de a o apuca în orice direcţie le împinge viaţa.

În Balcani, muzicile noi sînt iubite fanatic de unii şi detestate de alţii. Ele au o calitate pe care nici măcar detractorii nu le-o pot nega: sînt reflectarea fidelă a societăţilor de azi. Societăţi subminate de corupţie, cu ierarhii sociale strîmbe, în vîrful cărora s-au căţărat les nouveaux riches hulpavi şi neruşinaţi. În căutare de embleme sonore, aceştia din urmă şi le-au apropriat şi se servesc de ele în petrecerile în care aruncă, demonstrativ, bani cu nemiluita (conspicuous consumption).

Maneaua, arabesk, chalga, turbofolk, laiko, tallava... toate au făcut de mult pasul globalizării regionale. De o vreme, ele comit următorul pas: se deschid către lumea largă. Au absorbit, în acelaşi melting pot, samba, flamenco, reggae, rock, jazz, hip-hop, ba chiar şi muzică clasică!... Creatorii şi colportorii lor principali sînt pretutindeni lăutarii romi, care o marchează stilistic într-o proporţie deloc neglijabilă.

Speranţa Rădulescu este etnomuzicolog.

Foto L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

albert nbn foto facebook jpg
Albert NBN, acuzat de incitare la ură după ce a înjurat România la „Beach, Please!”: „Sunteţi nişte bătrâni proşti care la copiii voştri le curg balele după noi”
Albert NBN, artistul care a înjurat România pe scena „Beach, Please!”, este vizat de o plângere penală pentru incitare la ură și ofensă adusă statului. „În primul rând, sunteţi nişte inculţi care nu ştiţi la ce mă refer”, le răspunde el celor care l-au criticat.
Edi Iordanescu (Facebook) jpg
Edi Iordănescu, primul trofeu la Legia Varșovia: românul a cucerit Supercupa Poloniei
Tehnicianul român a debutat în forță la gruparea poloneză.
Campionii de la Wimbledon (EPA) jpg
Jannik Sinner și Iga Świątek, campioni la Wimbledon, după un an agitat de dopaj
Italianul s-a impus în penultimul turneu de Grand Slam al anului.
JLo header jpg
Jennifer Lopez, bombă-sexy pe scenă! Și-a lăsat fanii mască la concert
Jennifer Lopez (55 de ani) a făcut senzație pe scena din Madrid, în a șasea seară a turneului său „Up All Night”, purtând un body strălucitor, decorat cu cristale, și cizme înalte asortate. e do
meteorit marte licitatie profimedia jpg
Cel mai mare meteorit marțian ajuns pe Pământ, scos la licitație pentru o sumă colosală!
Cea mai mare bucată de meteorit marțian descoperită vreodată pe Terra, cunoscută sub numele de NWA 16788, va fi scoasă la licitație miercuri de casa Sotheby’s din New York.
Mame minore
Șase adolescente însărcinate într-o comună din Maramureș, dintre care trei au absolvit doar clasa a VII-a. Zece nașteri din mame minore în 2024
După ce autoritățile din Maramureș au declarat că, într-o comună din județ, ar fi zeci de minore însărcinate, reprezentanţii unei comisii s-au deplasat în cartierul respectiv şi au descoperit că şase minore erau însărcinate, iar trei dintre acestea sunt eleve în clasa a VII-a.
iga jannik jpg
Jannik Sinner a fost pus să danseze cu Iga Swiatek. Italianul se descurcă mai bine cu racheta
Turneul de tenis de la Wimbledon se încheie pentru învingători duminică seara, cu balul campionilor.
injectie pacienta batrana shutterstock jpg
„Doctorul morții” și-a ucis 15 pacienți cu injecții letale! Riscă închisoarea pe viață
Un medic din Germania va fi judecat într-un proces care a început luni, fiind acuzat de uciderea a 15 pacienți prin injecții letale.
image png
Bunicuța care și-a însoțit nepotul la „Beach, Please!” a cucerit internetul: „Super obosită, dar senină!”
Festivalul „Beach, Please!”, care a adunat peste 100.000 de participanți, s-a încheiat duminică noaptea la Costinești. La festival nu au fost doar adolescenți și tineri, ci și adulți care au i-au însoțit pe aceștia. Cine este bunicuța ajună virală pe TikTok? A stat ore întregi la „Beach, Please!”, d