Gloanţe de cauciuc

Georgian Viorel LUNCA
Publicat în Dilema Veche nr. 141 din 6 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Revoluţia din ultimele zile ale unui Decembrie roşu a însemnat pentru România primii paşi pe drumul unei democraţii ce se dorea leacul pentru suferinţa creată poporului român de perioada comunistă. Eliberată parcă dintr-o închisoare psihologică, printre ale cărei gratii a privit mult timp cu jind la modul de viaţă al statelor capitaliste, România a intrat încet, dar sigur, pe drumul tranziţiei către economia de piaţă, propulsată de evidente aspiraţii proeuropene, euroatlantice şi de un pluralism politic deschizător de noi orizonturi. Aşa cum era firesc, noua orientare democratică a avut largi ecouri la toate nivelurile societăţii şi a generat schimbări majore din perspectiva reformelor care anunţau o organizare socială nouă, de tip capitalist. Ca o consecinţă normală care a venit la pachet cu normele capitalismului, diferenţierea indivizilor a căpătat noi valenţe, diferite de cele care aveau la bază valorile materiale care defineau păturile sociale. Elementul de "noutate" era constituit de termenul "etnie", pe care Max Weber îl defineşte drept "grup uman ce susţine o credinţă subiectivă într-o origine comună, datorită similarităţilor de tip fizic sau a obiceiurilor sau a amîndurora, sau datorită memoriei colonizării sau migraţiei". Schimbarea de percepţie a cetăţeanului de către cetăţean, mai ales din punctul de vedere al diversităţii culturale readuse la viaţă de Revoluţia de la finele lui ’89, a fost influenţată major de libertatea de autoidentificare a individului prin prisma apartenenţei la un grup etnic, dar şi de heteroidentificare, adică identificarea etniei unui individ de către alţi indivizi. ...Şi a început în martie 1990, la Tîrgu-Mureş. Prima mare dovadă a armoniei interetnice precare din ţara noastră, după Revoluţia din ’89, a fost concretizată în perioada 19-20 martie, printr-un conflict interetnic la scară mare. Potrivit scrierilor acelei perioade, întreaga operaţiune, care a îmbrăcat forma unui adevărat pogrom împotriva comunităţii maghiare din Tîrgu-Mureş, a fost generată de impresia creată de lansarea, de către comunitatea maghiară, cu ocazia sărbătoririi, în data de 15 martie, a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, a unor idei - ca de exemplu învăţămîntul în limba maternă - fidele unui concept care în acea perioadă era numit "secesiune", iar astăzi, în perioada în care România se pregăteşte pentru aderarea la comunitatea de valori ale Uniunii Europene, este numit "autonomie culturală". Potrivit statisticilor pe marginea evenimentului din martie ’90 de la Tîrgu-Mureş, rivalitatea dintre comunitatea majoritară şi cea minoritară, degenerată în adevărate lupte de stradă, a determinat moartea a 5 persoane, 3 maghiari şi 2 români, rănirea a 278 de persoane, incendierea unei biserici ortodoxe din judeţul Mureş şi vandalizarea sediilor locale ale partidelor politice. 51 de persoane au fost trimise în judecată, iar 21, în arest preventiv. Interesant de observat este faptul că printre cei trimişi în arest s-au numărat 12 romi, 8 maghiari şi 1 singur majoritar. Un loc aparte în istoria conflictelor interetnice din România postrevoluţionară îl constituie pogromurile comise de comunitatea majoritară, căreia i s-au adăugat şi alte comunităţi - cum ar fi cele maghiare, germane, macedonene - împotriva celei rome. Unul dintre acestea, evidenţiat prin virulenţa şi finalul său terifiant, s-a desfăşurat în localitatea Hădăreni din judeţul Mureş. Motivul conflictului a fost acelaşi ca şi în cazul unui alt conflict interetnic de anvergură desfăşurat în localitatea Bolintin Deal, din judeţul Giurgiu, şi anume uciderea, de către un etnic rom, a unui etnic majoritar, în urma unor disensiuni. În conflictul de la Hădăreni şi-au pierdut viaţa 4 persoane şi au fost incendiate 12 case ale romilor, în timp ce alte 4 au fost distruse. De menţionat este faptul că, în cazul celor 17 pogromuri (înregistrate din 1989 pînă în 1995) ale majorităţii etnice, şi nu numai, împotriva comunităţilor de romi din România, incendierea sau distrugerea caselor romilor neasimilaţi de majoritate induce ideea alungării definitive a romilor din localităţile respective, soluţia legală, juridică, din partea autorităţilor părînd a nu fi conformă cu voinţa comunităţii. Situaţiei critice din toate punctele de vedere în care se găsea comunitatea romă în primii ani de democraţie, lipsei măsurilor de sprijin pentru integrarea socială a acesteia i-au fost aplicate, drept soluţie finală, evacuarea forţată de către comunitatea majoritară, acţiune care, în acele momente, şi-a găsit legitimitatea în dorinţa comunităţii de a extirpa infracţionalitatea pusă în totalitate pe seama romilor. Indiferent de actorii implicaţi, conflictele interetnice sînt considerate a fi expresia generală a lipsei stabilităţii social-politice din primii ani de la Revoluţie. Un argument în acest sens poate fi incapacitatea autorităţilor de a acţiona atît în vederea prevenirii, cît şi în sensul soluţionării acestor conflicte care au definit, într-o mare măsură, cadrul interetnic din primii 5 ani de democraţie românească. Acum însă, la 16 ani de la primele lozinci ale revoluţionarilor care anunţau victoria capitalismului în faţa socialismului, după ce aspiraţiile euroatlantice ale României s-au materializat, iar visul european este pe cale să se împlinească, sprijinită în mare măsură de "recomandările" clubului select al UE privind paşii pe care trebuie să îi facă pe drumul integrării, România este considerată un model european al relaţiilor interetnice. România se poate mîndri cu un cadru legal menit a combate şi sancţiona discriminarea de orice fel, cu politici de integrare a minorităţilor în diferite sfere ale vieţii economice, politice, educaţionale. Totuşi, dincolo de cadre legislative şi de măsuri afirmative, pentru a căror imprimare s-au consumat tone de tuş şi kilometri de hîrtie, dincolo de declaraţii debordînd de empatie şi de angajamente pline de pasiune pentru etnia romă, în rîndurile căreia fiecare non-rom îşi regăseşte brusc prieteni foarte buni atunci cînd intră într-o polemică referitoare la romi, e evident că ale noastre conflicte interetnice s-au mutat la alt nivel, că statul român nu e pregătit încă să acorde minorităţilor naţionale un statut, din moment ce proiectul de lege privind statutul acestora e populat de păienjeni care trădează preocuparea politicienilor pentru acest document, pe care unii l-ar numi un act de secesiune. Mai nou, nu mai auzim de cazuri de violenţă colectivă din partea majorităţii, ci auzim de abuzuri ale instituţiilor, în speţă ale poliţiei şi primăriilor, asupra comunităţilor de romi. Familii întregi sînt pur şi simplu evacuate din locuinţe, indiferent dacă temperatura atmosferică e de +20 sau -20 de grade Celsius, fără a li se oferi o alternativă. De ani de zile comunitatea romă atrage atenţia statului că nu o tratează ca pe un partener de discuţie măcar atunci cînd vine vorba de soarta comunităţii. Însă fără rezultate notabile. Doar poliţia a aplecat urechea la suferinţa comunităţii rome şi i-a conferit statutul de partener, însă unul special... sparing partner, pe care îşi testează capacitatea de intervenţie rapidă şi duritatea gloanţelor... de cauciuc.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.