„Gîndirea în alb şi negru este plicticoasă“ - interviu cu Luca NICULESCU, redactor-şef, RFI România

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
„Gîndirea în alb şi negru este plicticoasă“   interviu cu Luca NICULESCU, redactor şef, RFI România jpeg

Ne revoltăm, de multe ori, cînd o parte a presei din străinătate foloseşte stereotipuri în ceea ce ne priveşte, generalizînd incidente izolate. Formulări de genul „românii sînt…“ induc un real sentiment de frustrare. Vorbind despre societăţi care au în spate un întreg background de corectitudine politică, cum comentaţi aceste scăpări? 

Cîteodată sînt scăpări, cîteodată nu. Există uneori campanii de presă la adresa unor grupuri. Mă gîndesc la ce s-a întîmplat în Marea Britanie, de exemplu, după deschiderea pieţei muncii, la 1 ianuarie 2014, cînd a existat o adevărată campanie împotriva acestui act, cu concentrare pe români. Era vorba despre imigraţie, nu avea, în principiu, nimic de-a face cu rasa, dar în astfel de campanii există generalizări şi alăturări nefericite. Cînd spui că 92% din frauda la bancomat din Marea Britanie este făcută de români, e sigur că nu generezi sentimente pozitive la adresa românilor. Alteori, este vorba pur şi simplu despre scăpări, oameni care cunosc prea puţin, dar sînt personalităţi cunoscute şi atunci ceea ce spun are impact. Am văzut cazuri în care cîte o personalitate mediatică spunea cîte o prostie, apoi revenea şi îşi cerea scuze… Oricum, trăim în vremuri în care se vorbeşte şi se scrie mult. Opiniile pe care le menţionaţi apar cîteodată într-un ziar, alteori pe cîte un blog, pe cîte o pagină Facebook… Mai sînt şi unii ziarişti români care caută parcă să vadă dacă ne-a mai vorbit cineva de rău şi pun asta pe prima pagină sau fac un titlu de jurnal. E amuzant şi că ne plîngem de generalizări, dar generalizăm, la rîndul nostru, cînd relatăm incidentul respectiv, spunînd: presa franceză zice despre români că…, sau presa germană consideră că românii sînt…, cînd, de fapt, nu este aşa. Este vorba despre un ziar, un autor, nu toată presa şi nici toţi ziariştii… 

În oglindă, credeţi că în România mass-media recurge la clişee şi generalizări? Care ar fi grupurile cel mai adesea vizate? 

Sigur că da. Situaţia a evoluat însă foarte mult faţă de anii ’90, cînd la televizor se spunea că „un ţigan a furat o găină“. Sau cînd, într-un cotidian sportiv, la mijlocul anilor ’90, a apărut o poză cu o maimuţă lîngă poza unui fotbalist negru, între cei doi făcîndu-se o comparaţie. Aşa ceva ar fi imposibil azi. Toate acţiunile antidiscriminare şi-au făcut efectul, cel puţin în presa scrisă. Dar există spaţiul online, unde articolul scris de ziarist stă alături de comentariile cititorilor. Aici mă sperie unele comentarii, mă întreb de ce forumurile nu sînt toate moderate în aşa fel încît să fie eliminate comentariile rasiste, xenofobe, antisemite. Ascunşi în anonimat, unii oameni spun orice. 

Unde pot duce stereotipiile? Care ar fi cazurile extreme în care etichetele folosite de mass-media au provocat probleme reale? 

La crime. În urmă cu douăzeci de ani, în Rwanda, a existat un post de radio, care avea o denumire foarte poetică: „Radioul celor o mie de dealuri“. Ei bine, pe acest post de radio s-au auzit cele mai oribile îndemnuri la crimă din partea animatorilor. Radioul a început să emită în 1993 şi a pregătit o atmosferă de ură a etnicilor Hutu faţă de etnicii Tutsi. Cînd a început războiul civil, un an mai tîrziu, majoritarii Hutu erau pregătiţi mental să ucidă. Animatorii le spuneau ascultătorilor lor de etnie Hutu să îi omoare pe „gîndacii“ de etnie Tutsi, să îi ucidă cu topoarele, să se comporte ca rezistenţii faţă de nazişti. De fapt, nu a fost război civil, a fost un masacru, poate cel mai rapid genocid din istorie. În o sută de zile au fost ucişi opt sute de mii de oameni. Radioul a încetat să emită în vara lui 1994, după ce masacrele fuseseră comise. Cîţiva animatori au fost condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii. 

Există circumstanţe în care un jurnalist este îndreptăţit să folosească generalizări? 

Sigur, dacă are „dovezi“, cum le cerem şi noi invitaţilor din emisiuni, cînd fac vreo afirmaţie care ar putea pune probleme. Dacă au un sondaj pe care să se sprijine, dacă sondajul este bine făcut şi cu bună-credinţă. Dar, generalizînd, este bine să ne ferim de generalizări. Deşi e practic imposibil să nu o facem. 

Există şi etichetări care se doresc a fi pozitive, de genul „deşi sînt ţigani, nu au furat“. Pentru a generaliza, la rîndul nostru, care credeţi că este nivelul de educaţie al jurnaliştilor români în această direcţie? 

Cineva spunea odată că orice frază care începe cu „Evreii sînt…“ este antisemită. Sigur, era pe jumătate în glumă, dar arată că etichetările, de orice fel, ascund capcane. Iar din exemplul pe care mi l-aţi dat se înţelege că autorul însuşi e surprins de performanţa „remarcabilă“ a oamenilor despre care vorbeşte. Cu alte cuvinte, el se aştepta să fure, nu să înapoieze portofelul găsit! Aş spune că nu există

nivel al jurnaliştilor, dar există trepte de niveluri. Depinde de cultura proprie a fiecăruia dintre noi, de cultura mediului în care lucrăm, de cei cărora ne adresăm, de educaţia primită acasă şi la universitate… 

Omeneşte, sîntem tentaţi să folosim etichete. Ne este mai uşor să tranşăm unele aspecte care altfel ar implica o mai mare deschidere, o înţelegere bazată pe conexiuni aprofundate. Totuşi, de ce trebuie să ne ferim de gîndirea în alb şi negru? 

Cred că e inevitabil, tuturor ni se întîmplă, uneori, să gîndim în clişee. Ne ajută să aşezăm lumea, să o aranjăm în categorii, e mai simplu. Problema intervine cînd gîndim doar în etichete pentru că asta ne limitează înţelegerea. Am lipit o etichetă, am rezolvat o problemă! Gîndirea în alb şi negru este plicticoasă şi, de fapt, nu te ajută să înţelegi lumea. Ca să generalizez, aş spune că este chiar un refuz al gîndirii.  

a consemnat Stela GIURGEANU  

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Securitate cibernetica lacat siguranta FOTO Shutterstock
Amenzi drastice pentru companiile care nu iau măsuri de securitate cibernetică. Sancțiunile pot ajunge și la 10 milioane de euro
Companiile din energie, transport, sănătate, financiar-bancar, apă potabilă și infrastructură digitală, servicii poștale și de curierat, gestionarea deșeurilor, industria chimică sau cea alimentară trebuie să ia măsuri de securitate cibernetică, în caz contrar riscând amenzi de până la 10 mil. euro.
JESSIE ELLIS PAPUSI profimedia jpg
Nu poate face copii, așa că are grijă de bebeluși de jucărie: „Păpușile mă ajută!”
Jess Ellis (29 de ani) își dorește nespus să devină mamă, însă din cauza unor probleme de sănătate, acest lucru este aproape imposibil pentru ea. Cu toate acestea, ea își „hrănește” spiritul matern având grijă de păpuși care arată exact ca niște bebeluși reali.
anaf antifrauda sigilare depozit jpg
Cum poți evita să devii ținta controalelor ANAF
În 2025, IMM-urile din România sunt mult mai „slăbite” în fața schimbărilor legislative și fiscale, ceea ce poate duce la o creștere a numărului de insolvențe și falimente, și implicit la intensificarea controalelor ANAF, susțin experții.
Masina de spalat rufe jpg
Motivul pentru care e recomandat să adaugi o lingură de zahăr în mașina de spălat. Pare o glumă, dar e un truc de mare ajutor
Zahărul, cunoscut mai ales pentru utilizarea sa în bucătărie, ascunde un secret neobișnuit: poate deveni aliatul tău de nădejde în îngrijirea hainelor.
durere gat   foto pixabay jpg
Ce poate indica răgușeala. Cărui medic specialist i te adresezi când apar manifestări supărătoare la nivelul gâtului
Dacă răgușești sau rămâi fără voce ar putea fi vorba de o problemă la nivelul tiroidei. La fel de bine cauza disfoniei ar putea avea însă legătură cu anumite vicii, sau cu infecții din sfera ORL. Prezentarea la medic se impune.
mancare romaneasca buna jpg
Secretele celor mai delicioase sarmale. Ce sunt și cum se prepară cuiburile de cinci, o regină a bucătăriei tradiționale arhaice românești
Preparatele tradiționale românești sunt printre cele mai delicioase din lume. Sarmalele, împrumutate și mai apoi reinventate de români sunt în top.
Supa de linte  Sursa foto shutterstock 309501530 jpg
Supa bună pentru creier și inimă. Se prepară simplu și e un adevărat medicament pentru sănătate
Avem nevoie de alimente care să susțină sănătatea noastră fizică și mentală. O supă sănătoasă, bogată în nutrienți esențiali, poate fi soluția perfectă pentru a sprijini atât creierul, cât și inima. Iată o rețetă simplă, dar plină de beneficii, care combină ingrediente naturale și pline de vitamine:
donald trump sah/FOTO:X
Ce se va întâmpla cu România și cu NATO în era Trump. General: „Problema e că autoritățile nu-și fac treaba și nu explică asta oamenilor”
Numeroși experți și analiști militari se tem că Donald Trump va scoate SUA din NATO sau le va dezangaja din alianță și va lăsa Europa singură în fața rușilor. Experții contactați de „Adevărul”, doi cunoscuți generali care au lucrat cu americanii, explică de ce nu trebuie să ne panicăm.
curcan istock jpg
Rețeta delicioasă de curcan umplut la cuptor. În ce amestec trebuie să stea carnea pentru un gust aparte
Este o rețetă delicioasă, care deși pare destul de migăloasă, se pregătește, de fapt, foarte ușor! Cu numai câteva ingrediente, putem face un curcan umplut de care nu ne vom mai sătura!