Ghiduri turistice învechite

Vlad ANDRIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Ghiduri turistice învechite jpeg

De fiecare dată cînd plec în afara țării mă impresionează modul în care-și promovează alte orașe sau țări atracțiile turistice, care nu sînt, de cele mai multe ori, atît de impresionante. Cu toate acestea, marketingul este la un nivel excepțional. Între timp, în România sînt cîteva încercări, dar dacă vrei să folosești tehnologia pentru a te descurca prin țară, atunci ai de căutat destul de mult.

Documentîndu-mă pentru rîndurile scrise aici, mi-am dat seama că România nu are aplicații destinate turiștilor străini, ci doar nouă, celor de aici. E o privire limitată și foarte locală. Scriu în fiecare zi despre lumea afacerilor și a tehnologiei. Acolo am auzit pentru prima oară ideea de a porni din primul moment cu o perspectivă globală în minte. Asta e și situația aici. Ar trebui să pornim să ne gîndim la țara noastră nu doar ca la un diamant neșlefuit pe care nu ni-l apreciază străinii, ci să le oferim uneltele pentru a o face.

Cum te descurci în România? Începe prin a ști unde să te duci. Cea mai bună soluție rămîne Google Maps, dar dacă nu vrei să consumi Internet, îți recomand Here Go, o aplicație făcută de Nokia, prin care poți să downloadezi o hartă și să o folosești fără a fi online. Spre deosebire de Europa Occidentală, ca să te descurci în România ai nevoie de hărți, pentru că autostrăzile lipsesc cu desăvîrșire. Ca să știi care e cel mai rapid traseu sau să găsești o rută bună prin oraș, recomand Waze, folosit în fiecare dimineață de peste 11.000 de bucureșteni, de exemplu.

Dar, odată ajuns în București, știi ce să faci? Răspunsul, surprinzător, este că da. Deși ghișeele turistice lipsesc în București sau nu sînt folositoare, pentru că toată lumea vorbește doar română acolo, există o aplicație utilă. Se numește Bucharest City App, e făcută de Alex Filip și Dragoș Asaftei, cu ajutorul companiei Eventya. Aplicația e destinată celor care vin în vacanță aici sau se mută pentru o perioadă mai îndelungată. E prima aplicație de acest fel pentru București, care are tot conținutul în engleză. Pe lîngă monumente și hărți, există și evenimente sau oferte speciale la restaurante. Aplicații de acest fel există și în alte mari orașe ale României – Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Brașov, Iași, Oradea, Tîrgu Mureș sau Sibiu. Toate au fost dezvoltate de Eventya, iar primăriile nu prea au avut nici un merit. Trebuie să facă autoritățile locale astfel de produse? Poate nu neapărat, pentru că procedurile și fondurile îi limitează, dar trebuie să-i ajute pe tineri să dezvolte singuri produse din care să facă bani, dar care să ajute comunitatea.

Și dacă vrei să cauți cazare în România, cei mai mulți s-ar duce către hoteluri sau pensiuni. Experiențele mele negative cu astfel de stabilimente care nu-și respectau stelele de pe frontispiciu m-au făcut să caut alternative. Din acest motiv am făcut lucrul ăsta și în afara țării. Folosesc AirBnB, un site pe care poți găsi apartamente ale unor oameni obișnuiți pentru chirie sau camere individuale în locuințele lor. România e foarte ieftină. Poți găsi cazare în orice oraș important al țării pentru maximum 100 de lei în apartamente și garsoniere care arată spectaculos.

Un lucru descoperit care mi-a plăcut în mod special e Roving Romania, un program prin care străinii și nu numai pot să găsească excursii interesante în zonele montane. Practic, e un site unde poți să-ți rezervi excursii tematice în zone mai puțin accesibile. Nu e singurul program de acest fel. Dacă intri pe cyclingromania.ro poți face cicloturism în județul Prahova, iar villagelife.ro duce străinii în locuințele sătenilor din Vîlcea, Argeș, Harghita sau Brașov.

Ce avem? Ce nu avem? Avem puține aplicații pentru descoperirea României, majoritatea pentru localnici: CeSăVezi sau Redescoperă România. În schimb, străinii se bazează pe ghiduri turistice învechite și clasice, iar site-urile de care aminteam mai sus sînt greu de descoperit. Care e soluția, în afară de discursuri trîmbițătoare despre dezvoltarea regiunii? Să chemi niște tineri, să le povestești ce vrei să faci, ce oportunități de turism există în regiune și să-i pui să facă aplicațiile. Și să-i lași să facă bani din ele, tu, ca stat sau autoritate locală, fiind doar un facilitator.

Concluzia mea e simplă: România nu privește spre străini, ci spre localnici. Dacă vii din străinătate, soluțiile tehnologice sînt limitate.

Vlad Andriescu este jurnalist.

Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O stradă doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate în această alveolă cu aspect periurban, la rîndul ei înglobată într-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la „curățirea” zonei.
1024px Bruxelles   Commission Européenne Berlaymont (23191436909) jpg
România, la periferia UE? Da, dar alții dau buzna afară
Faptul că euroscepticismul e (deocamdată?...) o afacere politică fără urmări, în România, e confirmat de ultimele formule de guvernare din țară.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senzație greu de găsit în altă parte, aceea că nimeni, niciodată, n-are ochii ațintiți spre tine, ceea ce îți lasă loc să faci ce vrei și să fii cum ești.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta apărării
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Artă fără adăpost
Muzeele de artă s-au obișnuit cu drôle de guerre care a șters din mințile tuturor iminența sau măcar posibilitatea unui război real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de artă fără ca trupele „eliberatoare“ să intervină.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ©Nicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war – anchetă
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibilă a literei
Asta e proprietatea esențială a cărților: opresc în corpul lor corpurile morții.

HIstoria.ro

image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.