Ghidul viitorului jurnalist ÔÇô polite╚Ťea adaptiv─â

Ionu╚Ť-Tiberiu BALAN
Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
Ghidul viitorului jurnalist ÔÇô polite╚Ťea adaptiv─â jpeg

├Änainte de a ├«ncepe jurnalismul, presa mi se p─ârea un domeniu at├«t de ├«ndep─ârtat de visurile mele ├«nc├«t nu m-a╚Ö fi g├«ndit vreo secund─â c─â voi ajunge ├«n pozi╚Ťia ├«n care s─â-mi doresc s─â fac parte din ea. ╚śi iat─â c─â am ajuns. S├«nt ├«n anul al treilea, iar oamenii care mi-au fost (╚Öi-mi s├«nt) profesori ╚Öi mentori m-au determinat s─â nu renun╚Ť. Imediat voi termina ╚Öi tot ce am ├«nv─â╚Ťat m-a f─âcut s─â realizez c─â jurnalist nu te na╚Öti, ci devii. Po╚Ťi s─â ai o anumit─â orientare spre scriere, cuvintele s─â-╚Ťi curg─â ╚Öuvoi, dar jurnalismul urmeaz─â ni╚Öte reguli. ├Än manualele de jurnalism, regulile s├«nt stricte ╚Öi devin obligatorii pentru jurnalistul de la ├«nceputul drumului. ├Äns─â cele care te ghideaz─â cu adev─ârat s├«nt regulile nescrise, cele care ├«ncep s─â intre ├«n reflexul ÔÇ×viitorului jurnalistÔÇŁ prin exerci╚Ťiul permanent al scrierii ╚Öi al contactului cu oamenii (fie ╚Öi telefonic sau prin e-mail) ca apoi s─â nu mai fie nevoie de vreun manual, ci doar de intui╚Ťie. De ce se pot intui regulile ulterior? Pentru c─â jurnalismul, la fel ca orice domeniu, este ├«ntr-o continu─â schimbare. Supunerea ├«n fa╚Ťa unei reguli f─âr─â a pune ├«ntreb─âri ╚Öi urm├«nd-o orbe╚Öte este exact opusul comportamentului jurnalistic ╚Öi func╚Ťioneaz─â doar la ├«nceput, atunci c├«nd ├«nc─â nu avem o imagine bine definit─â asupra jurnalismului, ci una ├«ndeajuns de vag─â. Aici nu vorbesc despre revolt─â, despre radicalizare, ci despre a pune ├«ntreb─âri, a fi curios. Asta am ├«nv─â╚Ťat. Intr├«nd ├«n contact cu tot mai mul╚Ťi oameni ├«n diversele ÔÇ×teme pentru acas─âÔÇŁ pe parcursul celor aproape trei ani, am fost nevoit s─â m─â adaptez. Adaptarea nu se pred─â, nu exist─â vreun curs prin care s─â ni se impun─â reguli stricte de comportament, dar se pot generaliza ni╚Öte recomand─âri dup─â care s─â te ghidezi ├«n contactul cu al╚Ťi oameni.

Primele c├«teva clipe dinaintea unui interviu au fost (╚Öi au r─âmas) cele mai tensionate ├«n cazul meu, pentru c─â trebuie s─â-l observ pe cel din fa╚Ťa mea, s─â-l acomodez ├«n pozi╚Ťia de intervievat ╚Öi s─â-l determin s─â se exprime c├«t de liber dore╚Öte ├«ntruc├«t ├«l ascult cu interes, s├«nt acolo ╚Öi nu fac interviul din obliga╚Ťie, ci din pasiune, vreau s─â aflu o poveste. Nu vrem un personaj crispat ├«n fa╚Ťa ├«ntreb─ârilor, ci unul care s─â se simt─â bine. ├Äns─â aici se ├«ntinde tacit o capcan─â. Comportamentul politicos cu care s├«ntem obi╚Önui╚Ťi ├«n situa╚Ťiile de ├«nt├«lniri cu persoane cunoscute intervine ├«n conduita jurnalistic─â ╚Öi apar gre╚Öelile. Dac─â ├«ntr-o discu╚Ťie ├«ntre prieteni, din sim╚Ťul polite╚Ťii, nu ├«l ├«ntrerupem pe cel dinaintea noastr─â atunci c├«nd deviaz─â de la subiect, ci tindem spre a continua pe linia nou─â impus─â, ├«n cadrul unui interviu devierile de la ├«ntrebare pericliteaz─â finalizarea interviului. Polite╚Ťea amical─â ├«n aceast─â situa╚Ťie devine periculoas─â, iar personajul interviului nostru trebuie oprit. ├Äns─â cum ├«l putem opri astfel ├«nc├«t s─â nu ├«i l─âs─âm impresia c─â nu ne intereseaz─â ce spune? ├Än func╚Ťie de personaj ╚Öi de modul lui de a r─âspunde, nu exist─â o cale concret─â care s─â fie eficient─â la fiecare caz ├«n parte. Personal, prefer s─â ├«l las s─â-╚Öi termine r─âspunsul, ca apoi s─â-l ├«ntreb c├«t de subtil posibil dac─â e cu putin╚Ť─â s─â reia c├«teva puncte importante ├«ntruc├«t r─âspunsul s─âu este unul complex ╚Öi ├«mi e team─â s─â nu fi ├«n╚Ťeles gre╚Öit. Moment ├«n care, de obicei, personajul contureaz─â cu entuziasm un scurt rezumat sau reia complet ├«ntrebarea. Dup─â finalizarea interviului, comportamentul jurnalistului este extrem de important ├«n rela╚Ťia lui viitoare cu personajul. ├Än punctul acesta, ca t├«n─âr jurnalist, reac╚Ťionez st├«ngaci, intru ├«n sfera hiperpolite╚Ťii, promit s─â-l contactez c├«t de cur├«nd ├«n viitorul apropiat, promit s─â-i trimit interviul ╚Öi repet la nesf├«r╚Öit acelea╚Öi replici. Acum, privind cu ÔÇ×ochiul receÔÇŁ, pot s─â observ st├«ng─âciile pe care le comit dintr-o dorin╚Ť─â de a urma o conduit─â politicoas─â modelat─â ├«n func╚Ťie de persoana dinaintea mea, ├«ns─â pentru a-mi schimba comportamentul, pura observa╚Ťie e numai primul pas.

De╚Öi este o polite╚Ťe adaptiv─â ne├«ndeajuns de exersat─â, f─âr─â un contact permanent cu oameni din exterior, care s─â m─â scoat─â din sfera confortului, nu va exista evolu╚Ťie ├«n comportament. ├Äntr-adev─âr, profesorii ne-au ghidat ├«n limitele putin╚Ťei, ├«ns─â experien╚Ťa este cea care marcheaz─â ╚Öi modific─â reflexele t├«n─ârului jurnalist. Ce trebuie urm─ârit constant? Reac╚Ťiile politicoase echilibrate, ├«ntruc├«t hiperpolite╚Ťea poate s─â influen╚Ťeze r─âspunsul personajului ├«n cazul unui interviu (ori unei declara╚Ťii), iar lipsa polite╚Ťii sau polite╚Ťea fals─â, mecanic─â, f─âr─â vreo urm─â de emo╚Ťie real─â fa╚Ť─â de cel dinaintea noastr─â, ├«l va pune pe cel intervievat ├«n situa╚Ťia ├«n care r─âspunsurile lui s─â fie la fel de robotice precum comportamentul nostru. Jurnalistul complet este cel care poate s─â determine o persoan─â la implicare maxim─â printr-o polite╚Ťe adaptiv─â, echilibrat─â, pe c├«nd t├«n─ârul (viitor) jurnalist este cel ce ├«nc─â experimenteaz─â ╚Öi lucreaz─â pentru a atinge acest punct.

Ionu╚Ť-Tiberiu Balan este student al Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ din Ia╚Öi, Facultatea de Litere, Departamentul Jurnalism.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?