Ghid pentru începători

Tudor GIURGIU
Publicat în Dilema Veche nr. 281 din 5 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

1994. Prima cerere de sponsorizare, primul dosar. Îmi pregăteam filmul de diplomă la ATF şi nu aveam suficienţi bani. Habar n-aveam la cine să cer. Mama cunoştea pe cineva la Banca Dacia Felix, omul avea şi un business cu uleiuri auto şi m-a ajutat. Am învăţat încă de atunci că e important să cunoşti pe cineva. Nu e determinant, dar poate fi esenţial. Ştiu oameni şi ONG-uri cu proiecte minunate, dar care se plîng că nu au "intrări". Recent, am produs un film documentar despre echipa de fotbal a României pentru oameni fără adăpost care voia să participe la Cupa Mondială de fotbal pentru persoane homeless. Melbourne, decembrie 2008. O fundaţie din Timişoara a bătut la peste 20 de uşi şi nu a găsit nici un sprijin. I-am ajutat punîndu-i în legătură cu cei de la Fundaţia Vodafone, cărora li s-a părut un subiect extraordinar. Au spus "da" în cîteva zile. Mi-am spus: "ce noroc că îi cunosc pe Lidia şi pe alţi oameni extraordinari care au rezonat şi ei la un proiect deopotrivă trăsnit şi îndrăzneţ". Nu e însă totdeauna esenţial să cunoşti tu pe cineva, important e să fii (re)cunoscut de sponsori sau ca proiectul tău să genereze oarece buzz. Sau să ai recomandări bune. N-am să uit cînd căutam bani pentru prima ediţie a Festivalului de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj. Iarna 2001/2002. Prima tentativă de a obţine bani, primul meeting. M-am dus la Nescafé cu plămînii umflaţi de încredere; erau implicaţi şi în alte festivaluri de film din regiune, simţeam că musai trebuie să îi agăţ. După 30 de minute de discuţie, am rămas nu doar cu un sponsor principal pentru trei ediţii, dar şi cu un prieten pe viaţă. Sper. Merci, Afro. Nu-mi venea să cred că poate fi aşa de simplu şi am bănuit că va fi apoi floare la ureche. Că sponsorii vor curge grămadă, că toţi vor fi la fel de deştepţi şi de deschişi precum doamna de la Nescafé şi că vor realiza ce proiect excelent vreau să fac. Ei bine, n-a fost aşa. Naivitatea de care n-o să mă lecuiesc niciodată mi-a jucat încă o festă. Festivalul m-a prins (înainte de a începe) cu o gaură de 10.000 de euro. În disperare de cauză, am apelat la un clujean, ministru pe vremea aia, şi om de caracter, întîi de toate: Vasile Dîncu. I-am povestit ca un şcolar tot ce vreau eu să fac cu festivalul şi cum Clujul va creşte mare şi tare peste ani. Plus beleaua cu biletul de avion neachitat al lui Jason Priestley, care era Guest Star la TIFF 2002, şi care trebuia să ajungă în 6 zile din L.A. în Cluj. Omul chiar m-a crezut, a zis da şi festivalul s-a putut face. Nici acum nu ştiu dacă am cerut prea puţin sau puteam să mai întind "coarda". Cu statul nu ştii niciodată... N-aş vrea să credeţi că toţi oamenii pe care i-am vizitat în peste opt ani de zile sînt drăguţi, amabili şi dornici să sară în ajutor. Am întîlnit şi multă ipocrizie, suficienţă şi lipsă de bun-simţ. Tot cam prin primul sau al doilea an de TIFF, în disperare de cauză şi lipsă de bani, am rugat o prietenă să mă însoţească la cîteva întîlniri oficiale. Cineva din "lumea bună", persoană cu ştaif, mai în etate decît mine. Eram convins că puteam face o echipă imbatabilă, un foarte cultural şi cuminte Bonnie şi Clyde. Doamna a apărut la locul de întîlnire într-o rochie simplă, pastel, asezonată cu o pălărie

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.