Geografia relativă a bunăstării

Bogdan POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
image

În secolul al XXI-lea, bunăstarea pare o caracteristică a „Nordului” într-o asemenea măsură încît „Sudul” a devenit un sinonim al subdezvoltării (prin comparație) pe planurile întrepătrunse ale economiei, sistemelor sociale, vieții politice, dezvoltării culturale sau accesului la educație. Nici celelalte puncte cardinale nu fac excepție. Cel puțin la nivelul continentului european, dihotomia dintre Vest (Occidentul care a găsit în proiectul european și euro-atlantic soluția reconstrucției după cel de-al doilea război mondial) și Est (fostul lagăr socialist, subordonat directivelor ideologice) continuă să domine nu doar mental, ci, aparent, și statistic. Renașterea, marile descoperiri geografice, Reforma și Contrareforma, Iluminismul sau revoluția industrială par să justifice bunăstarea Vestului european, a Nordului mondial, cu atît de multă forță încît pare imposibil de demonstrat faptul că evoluțiile nu au fost liniare, cu atît mai puțin programate ori condiționate schematic. 

Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale. „Sudul Global” (Global South) este un concept dinamic, supus schimbărilor de definiție și paradigmă. 

Dar asemenea diferențieri sînt prezente și în discuțiile de zi cu zi, purtate departe de cele academice. Exemplele sînt numeroase, iar contraexemplele la fel de multe. Este, cred, suficient să ne gîndim la Statele Unite ale Americii, la Italia sau România, la cunoscutele „diferențe” dintre Nord și Sud, dintre Nord-Vest și Sud-Est ce se regăsesc în toate cele trei cazuri. Pornesc astfel de la constatarea că dihotomia Nord/Sud nu mai pare strict legată de un model absolut de dezvoltare prin care se ajunge la bunăstare (în sine mai ușor de definit prin comparație decît în termeni absoluți), ci denotă o anumită comoditate conceptuală. 

Este drept, această comoditate pare să fie judicios confirmată de cercetarea trecutului. Este, pînă la urmă, o chestiune elementară faptul că, în Antichitate și la începutul Evului Mediu, bunăstarea se întîlnea în teritoriile cu ieșire la Marea Mediterană sau la marile fluvii din Africa și Asia. Inversiunea s-a produs treptat și inegal, iar fenomenele amintite mai sus au avut un rol indiscutabil. Ideea de bunăstare a fost pusă pe seama unor elemente aparent fără legătură cu mersul economiei sau cu viața politică. S-a crezut mult timp că predispoziția pentru lene sau hărnicie, pentru visare sau analiză era în legătură directă cu clima caldă sau rece. Max Weber a văzut în caracteristicile confesionale (în etica protestantă, mai exact) motorul unui comportament economic ce favoriza capitalismul industrial, nu agricultura. Din asemenea perspective, Nordul pare a avea un avantaj clar asupra Sudului.

Imperii (sud-est europene) asociate printr-un clișeu mental generalizat în secolul al XIX-lea imobilismului generalizat, precum cele Bizantin și Otoman, au cunoscut perioade de bunăstare greu de obținut altfel decît printr-o combinație de performanțe economice, politice, militare și culturale. Construcția ideologică a statelor naționale (cazul românesc este exemplar, fanarioții întrupînd pe nedrept elementele negative ale ambelor imperii) a amplificat această imagine, pusă în contrast cu beneficiile modernizării după modelul occidental. Tentația de a imita Vestul ascundea astfel și dorința, greu de disimulat, de a eluda poziționarea geografică într-o regiune sudică a continentului european.

Tot astfel, marile descoperiri geografice și apariția primelor imperii coloniale s-a datorat Europei de Sud-Vest. Utilizarea lipsită de pragmatism și prevedere a resurselor exploatate din coloniile sud-americane a făcut ca Spania și Portugalia să decadă la nivelul unor periferii economice europene. În antiteză s-ar afla Finlanda și Irlanda, ele însele parte a unor imperii și independente din secolul al XX-lea, dar care și-au depășit, cu răbdare și investiții masive în educație, apoi în ramuri economice care cereau un nivel ridicat de cunoștințe, statutul de periferii economice.

Istoria universală pare așadar să demonstreze fără putință de tăgadă că Nordul (sau Europa, ori cel puțin o mare parte a ei) acumulează bunăstare, în timp ce Sudul fie o pierde, fie nu reușește să o administreze judicios. O asemenea concluzie este eronată, fie și numai pentru că fiecare situație (stat, regiune istorică sau geografică, alianță ori continent) are caracteristici proprii, în care simpla poziționare geografică nu garantează succesul sau eșecul. Pornite din Nord (mai ales din Vestul emisferei), capitalismul, industrializarea și alfabetizarea sînt răspunsuri mult mai potrivite la actuala împărțire a zonelor de bunăstare. De respingerea sau adaptarea lor (după precedentul modernizării Europei de Est) depinde, cred, bunăstarea Sudului.

Bogdan Popa este doctor în istorie și cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti. Este autorul, printre altele, al volumului Educaţie fizică, sport şi societate în România interbelică, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.

Foto: wikimedia commons 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

albert nbn podcast captura video jpg
Albert NBN, care a înjurat România la „Beach, Please!”, are doar 6 clase şi este fiul unui interlop din Militari. „Eu oricum mă duceam la școală să râd”
Trapperul Albert NBN, care a provocat un adevărat scandal după ce a aînjurat România de pe scena „Beach, Please!”, fiind fiul lui Vali Nebunul, un controversat personaj din Militari care are legături cu lumea interlopă.
violenta domestica
„Îţi dau un topor în cap şi mă duc la puşcărie”. Un bărbat a fost arestat după ce și-a amenințat fosta iubită care avea ordin de protecție
Un bărbat de 51 de ani a fost arestat preventiv, după ce și-a amenințat amenințat fosta iubită că o va omorî cu toporul. Femeia avea deja un ordin de protecție împotriva lui.
cașin georgescu la tribunal 15 iul 2025 FOTO captura Gandul png
Călin Georgescu crede că administraţia Trump e cu ochii pe el: „A văzut şi a notat toate abuzurile care s-au făcut şi se fac asupra mea”
Călin Georgescu, fost candidat la prezidenţiale, „garantează" faptul că administraţia Trump „a văzut şi a notat tot ce s-a întâmplat în România, toate abuzurile care s-au făcut asupra poporului român".
simoneinzaghi jpg
S-a umplut paharul: Al Hilal refuză să joace Supercupa Arabiei Saudite invocând oboseala fotbaliștilor săi
Al Hilal a fost preluată de antrenorul italian Simone Inzaghi (49 de ani).
genoa fc facebook jpg
Dan Șucu a produs isterie la Genoa. Suporterii echipei dau năvală să-și cumpere abonamente pentru sezonul viitor
Abonamentele pentru noul sezon din Serie A se vând ca pâinea caldă la Genoa, clubul de fotbal condus de românul Dan Șucu (62 de ani).
Bacteria Pseudomonas aeruginosa în mediu de cultură FOTO SHUTTERSTOCK
Bacterie periculoasă depistată în apa recoltată de la Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Prahova a depistat o bacterie într-o probă de apă recoltată de la Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti, din județul Prahova.
acc autocar a2 jpg
A murit Răzvan, baschetbalistul de 8 ani rănit în tragicul accident de pe A2. Trei săptămâni s-a luptat pentru viață
Durere uriașă în lumea sportului românesc. Răzvan Țârlea, copilul de doar 8 ani pasionat de baschet, a murit după trei săptămâni de luptă crâncenă pentru viață. El fusese grav rănit în accidentul de pe A2
autostrada moldovei jpg
Ce autostrăzi din România rămân finanțate din PNRR
Ministerul Transporturilor a informat marți că România nu pierde niciun euro din PNRR destinat sectorului transporturilor și că urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene.
Dragos Pislaru FOTO Eduard Enea
Dragoş Pîslaru: Proiecte de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026
Proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice, a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), Dragoş Pîslaru.