Geografia relativă a bunăstării

Bogdan POPA
Publicat în Dilema Veche nr. 961 din 8 septembrie – 14 septembrie 2022
image

În secolul al XXI-lea, bunăstarea pare o caracteristică a „Nordului” într-o asemenea măsură încît „Sudul” a devenit un sinonim al subdezvoltării (prin comparație) pe planurile întrepătrunse ale economiei, sistemelor sociale, vieții politice, dezvoltării culturale sau accesului la educație. Nici celelalte puncte cardinale nu fac excepție. Cel puțin la nivelul continentului european, dihotomia dintre Vest (Occidentul care a găsit în proiectul european și euro-atlantic soluția reconstrucției după cel de-al doilea război mondial) și Est (fostul lagăr socialist, subordonat directivelor ideologice) continuă să domine nu doar mental, ci, aparent, și statistic. Renașterea, marile descoperiri geografice, Reforma și Contrareforma, Iluminismul sau revoluția industrială par să justifice bunăstarea Vestului european, a Nordului mondial, cu atît de multă forță încît pare imposibil de demonstrat faptul că evoluțiile nu au fost liniare, cu atît mai puțin programate ori condiționate schematic. 

Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale. „Sudul Global” (Global South) este un concept dinamic, supus schimbărilor de definiție și paradigmă. 

Dar asemenea diferențieri sînt prezente și în discuțiile de zi cu zi, purtate departe de cele academice. Exemplele sînt numeroase, iar contraexemplele la fel de multe. Este, cred, suficient să ne gîndim la Statele Unite ale Americii, la Italia sau România, la cunoscutele „diferențe” dintre Nord și Sud, dintre Nord-Vest și Sud-Est ce se regăsesc în toate cele trei cazuri. Pornesc astfel de la constatarea că dihotomia Nord/Sud nu mai pare strict legată de un model absolut de dezvoltare prin care se ajunge la bunăstare (în sine mai ușor de definit prin comparație decît în termeni absoluți), ci denotă o anumită comoditate conceptuală. 

Este drept, această comoditate pare să fie judicios confirmată de cercetarea trecutului. Este, pînă la urmă, o chestiune elementară faptul că, în Antichitate și la începutul Evului Mediu, bunăstarea se întîlnea în teritoriile cu ieșire la Marea Mediterană sau la marile fluvii din Africa și Asia. Inversiunea s-a produs treptat și inegal, iar fenomenele amintite mai sus au avut un rol indiscutabil. Ideea de bunăstare a fost pusă pe seama unor elemente aparent fără legătură cu mersul economiei sau cu viața politică. S-a crezut mult timp că predispoziția pentru lene sau hărnicie, pentru visare sau analiză era în legătură directă cu clima caldă sau rece. Max Weber a văzut în caracteristicile confesionale (în etica protestantă, mai exact) motorul unui comportament economic ce favoriza capitalismul industrial, nu agricultura. Din asemenea perspective, Nordul pare a avea un avantaj clar asupra Sudului.

Imperii (sud-est europene) asociate printr-un clișeu mental generalizat în secolul al XIX-lea imobilismului generalizat, precum cele Bizantin și Otoman, au cunoscut perioade de bunăstare greu de obținut altfel decît printr-o combinație de performanțe economice, politice, militare și culturale. Construcția ideologică a statelor naționale (cazul românesc este exemplar, fanarioții întrupînd pe nedrept elementele negative ale ambelor imperii) a amplificat această imagine, pusă în contrast cu beneficiile modernizării după modelul occidental. Tentația de a imita Vestul ascundea astfel și dorința, greu de disimulat, de a eluda poziționarea geografică într-o regiune sudică a continentului european.

Tot astfel, marile descoperiri geografice și apariția primelor imperii coloniale s-a datorat Europei de Sud-Vest. Utilizarea lipsită de pragmatism și prevedere a resurselor exploatate din coloniile sud-americane a făcut ca Spania și Portugalia să decadă la nivelul unor periferii economice europene. În antiteză s-ar afla Finlanda și Irlanda, ele însele parte a unor imperii și independente din secolul al XX-lea, dar care și-au depășit, cu răbdare și investiții masive în educație, apoi în ramuri economice care cereau un nivel ridicat de cunoștințe, statutul de periferii economice.

Istoria universală pare așadar să demonstreze fără putință de tăgadă că Nordul (sau Europa, ori cel puțin o mare parte a ei) acumulează bunăstare, în timp ce Sudul fie o pierde, fie nu reușește să o administreze judicios. O asemenea concluzie este eronată, fie și numai pentru că fiecare situație (stat, regiune istorică sau geografică, alianță ori continent) are caracteristici proprii, în care simpla poziționare geografică nu garantează succesul sau eșecul. Pornite din Nord (mai ales din Vestul emisferei), capitalismul, industrializarea și alfabetizarea sînt răspunsuri mult mai potrivite la actuala împărțire a zonelor de bunăstare. De respingerea sau adaptarea lor (după precedentul modernizării Europei de Est) depinde, cred, bunăstarea Sudului.

Bogdan Popa este doctor în istorie și cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti. Este autorul, printre altele, al volumului Educaţie fizică, sport şi societate în România interbelică, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013.

Foto: wikimedia commons 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

batrana talharita Vaslui FOTO Vremea Noua jpg
Bătrână de 103 ani din Vaslui, către tâlharul care i-a aprins lumânarea: „Tu ești cel mort, nu eu“
Femeia, care locuiește într-o comună vasluiană, a fost atacată în casă de un bărbat înarmat cu un cuțit și mascat, care o lovea și îi cerea banii. Acesta i-a aprins „creștinește” și o lumânare.
Vladimir Putin FOTO Shutterstock
Rusia construiește apartamente de lux în centrul Londrei: Putin va câștiga o avere
Vladimir Putin urmează să câștige sute de milioane de lire sterline dintr-o dezvoltare de lux într-o zonă exclusivistă a Londrei, scrie dailymail.co.uk.
Ligia Deca FOTO Presidency jpg
Cine este Ligia Deca, noul ministru al Educației
Ligia Deca, fosta șefă a Ligii Studenților Români din Străinătate și actuala consilieră pe educație a președintelui Klaus Iohannis, a fost votată de liberali pentru a prelua portofoliul Ministerului Educației.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia