Generaţia eroilor căzuţi

Raluca ION
Publicat în Dilema Veche nr. 636 din 28 aprilie - 4 mai 2016
Generaţia eroilor căzuţi jpeg

Merg seara spre casă în autobuz, iar lîngă mine stă cufundat în scaun și în sine un bărbat care oftează. Poartă o geacă ponosită de fîș de culoarea oului de rață, blugii îi sînt pătați de vopsea lavabilă, pantofii din imitație de piele sînt alb prăfuit, iar în mîini are o sacoșă de plastic din care iese un trafalet. Miroase a alcool și pute de la o poștă a tristețe. Nu știu cîți ani are, dar pare bătrîn de mai multă vreme. Nu îi știu povestea, dar îi simt istoria. Nu știu unde se duce, dar știu de unde vine: din generația de sacrificiu. Din adevărata generație de sacrificiu.

Îi vezi pe străzi, în autobuze, în piețe, prin talciocuri pe lîngă care treci cu mașina fără să oprești vreodată. Neîngrijiți, cu privirile frînte de tristețe, cu vocile aspre, gurile arțăgoase și răsuflarea mirosind a alcool, sînt marii perdanți ai lungii perioade de tranziție pe care a traversat‑o România. Cînd roțile care au schimbat haotic lumea s-au pus în mișcare, destinele multor bărbați aflați astăzi în jurul vîrstei de 60 de ani au fost prinse și zdrobite ca într-un groaznic accident colectiv de muncă. Banda a mers înainte pentru alții, a mers înainte pentru copiii lor. Pentru ei nu s-a mai putut face nimic.

S-au născut la cîțiva ani după terminarea războiului, cei mai mulți la țară, în anii colectivizărilor forțate. I-au crescut părinți care au cunoscut spaima și suferința pe care le provoacă un conflict armat. Și-au petrecut copilăria  în comunități răvășite de neîncrederea și neîmpăcarea pe care le-a adus comunismul. În anii în care bogații au devenit săraci, în care un vecin avea puterea să te bage în pușcărie, iar pămîntul îți putea fugi oricînd de sub picioare. Au crescut în sărăcie, uneori în foamete, au simțit pe pielea lor nedreptatea și violența fizică.

Au plecat de mici de acasă, la școlile profesionale de la orașe, să învețe o meserie și să poată să își cîștige singuri o pîine. S-au dus înainte hotărîți să nu le mai fie foame niciodată nici lor, nici copiilor lor. Și au reușit. Ba mai mult decît atît, au devenit eroi. Eroi ai muncii socialiste, cîntați în toate imnurile, chiar dacă atunci cînd le auzeau băteau vlăguiți pas de defilare în arșița de pe stadioane. Au ridicat clădiri, au construit baraje, au făcut metroul și Casa Poporului, au supus fierul și au fost stăpînii mașinilor-unelte. Au fost deasupra lumii, pe macarale, cînd lumea era doar un cîmp, iar ei au plantat pe el un bloc cu zece etaje.

Au primit la oraș un apartament, în rate pe care și le puteau permite, și-au dus familiile vara în concediu cu bilete de la întreprindere, s-au descurcat și au făcut rost pe sub mînă de lucrurile care să le satisfacă nevoile minime. Și-au îmbrăcat copiii în hainele pe care ei nu le-au avut, le-au pus pe masă mîncarea care lor le-a lipsit, i-au trimis la grădiniță și la școală și s-au încălzit la gîndul că toate acestea le vor aduce urmașilor lor destinul la care ei înșiși nu au îndrăznit să viseze. S-au gîndit că ei, muncitorii, vor lăsa ceva în urmă pe lumea asta. Apoi lumea i-a lăsat în urmă. S-a schimbat.

Și n-au mai înțeles nimic. Zgomotul din fabrici și uzine a început să se stingă. Au început să aducă acasă bancnote cu mai multe zerouri, dar cu care nu puteau cumpăra mai nimic. În timp ce ei sărăceau, îi vedeau pe alții cum se îmbogățesc pe nesimțite. Ierarhia care le adusese pînă acum stabilitate și statutul profesional măsurat în grupele de muncă și sporuri s-a evaporat. Unii au intrat în șomaj, alții au continuat să muncească pe salarii de mizerie în întreprinderile ieșite din comunism și intrate în capitalismul sălbatic. Viața sigură pe care o ofereau familiilor lor s-a transformat într-o viață de pe azi pe mîine, tînjind după ziua de ieri.

Mulți au supraviețuit și au continuat să lupte ca să le ofere familiilor lor o viață bună, într-o lume pe care n-au avut nici un instrument să o îmblînzească. Au slujbe prost plătite sau pensii mici și mai merg din cînd în cînd, chiar așa, la bătrînețe, să facă o lucrare sau o reparație cînd cineva care îi știe de meseriași îi cheamă. Și-au făcut, în ciuda tuturor greutăților, copiii mari, i-au trimis la facultate, i-au văzut la casele lor. Însă cîndva, undeva, au încetat să mai trăiască cu adevărat. În jurul lor s-a așternut un aer de înfrîngere și de mîndrie stătută.

Nu există nimic care le-ar putea aduce anii irosiți înapoi. Din fortăreața vieții mele, nu pot să fac altceva decît să îl privesc cu drag pe omul abătut de pe scaun, în timp ce cobor și mă îndrept spre casă. Spre un apartament comunist, construit în 1985, care avea, atunci cînd l-am luat, două grinzi puțin cam șui. Un apartament bun.


 

Raluca Ion este jurnalist la Republica.ro.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.