Gaudeamus igitur - în <i>cifre</i>
Gaudeamus igitur - în cifre "România cheltuieşte pentru educaţie, în mod proporţional, mai puţin decît orice altă ţară membră a UE, deşi trebuie spus că sumele sînt în creştere. Ne aflăm de fapt în faţa mai multor paradoxuri. Avem mai multe universităţi pe cap de locuitor decît în SUA, dar mai puţini studenţi prinşi într-o formă oarecare de educaţie terţiară decît media europeană care este oricum inferioară celei a SUA. Universităţile româneşti nu prind vreun loc în Top 500 Shanghai, deşi un număr tot mai mare de studenţi români obţin diplome magna cum laude la universităţi bine cotate din Europa şi SUA. (...) În medie, doar 17% dintre facultăţi reuşesc să publice internaţional, şi numai 20% dintre profesorii universitari. În România activează în jur de 26.000 de cercetători, adică 0,26% din populaţia activă, jumătate din procentul noilor state membre şi o treime din cel al UE-15. (...) Într-un interval de 5 ani, cercetătorii români au reuşit să redacteze cca 4000 de lucrări şi 5000 de capitole în volume colective, şi doar 273 de cărţi publicate în limba română şi 73, într-o limbă străină. Aceste cifre reprezintă mai puţin decît produce o universitate americană medie într-un an. Cît de dramatică este situaţia în realitate se constată în domeniul invenţiilor. 1 din 6 europeni solicită înscrierea unui patent în fiecare an (3, în Germania), în timp ce doar 1 din 1 000 de români face acest lucru. 58 de europeni dintr-un milion obţin recunoaşterea patentului, în comparaţie cu 0,206 de români dintr-un milion. România a obţinut mai puţin de o sută de patente în ultimii cinci ani. Prăpastia de nivel de trai dintre România şi UE e perfect reflectată de cea în materie de cunoaştere." (Fragmente din "Lisabona, Bologna şi fabrica autohtonă de mediocritate - Raportul SAR asupra Educaţiei, 2007")
