Fuga creierelor

Cristian SMINCHISESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Fuga creierelor jpeg

Brain drain:

E nevoie de un mediu atractiv, previzibil, competitiv ┼či corect

De ce a┼úi plecat din Rom├ónia? 

Am plecat ├«n 1997, imediat dup─â ce am terminat facultatea, c├«nd Rom├ónia era la ├«nceputul tranzi┼úiei. Am vrut s─â am acces la lumea cercet─ârii fundamentale din Occident, unde puteam continua procesul de formare post-unversitar─â la standarde ridicate. Speram s─â pot descoperi lucruri noi ┼či importante ├«ntr-un cadru de libertate intelectual─â. Nu am lucrat ├«n cercetare ├«n Rom├ónia ├«nainte s─â plec dec├«t un an, prin urmare perspectiva mea asupra situa┼úiei din acel moment este limitat─â. ├Ämi amintesc, ├«ns─â, faptul c─â erau resurse pu┼úine, iar op┼úiunile de dezvoltare erau neclare. 

C├«nd ┼či cum v-a┼úi reconectat la cercetarea din Rom├ónia? 

├Än anul 2009, funda┼úia rom├ón─â de ┼čtiin┼ú─â (CNCS-UEFISCDI) a avut excelenta ini┼úiativ─â de a finan┼úa, ├«n urma unor evalu─âri interna┼úionale, unele programe pentru cercet─âtorii rom├óni din str─âin─âtate. Am f─âcut o propunere care a fost aprobat─â. Acest proiect, derulat pe o perioad─â de trei ani, mi-a permis s─â construiesc un laborator ├«n domeniul vederii artificiale ┼či al ├«nv─â┼ú─ârii automate la Institutul de Matematic─â ÔÇ×Simion StoilowÔÇť al Academiei Rom├óne. Finan┼úarea a fost substan┼úial─â ┼či a permis, cu mult efort, renovarea unui ├«ntreg nivel al cl─âdirii, refacerea birourilor, cump─ârarea unor echipamente de cercetare performante (super-calculatoare, sisteme de analiz─â a privirii umane, sisteme de analiz─â a mi┼čc─ârii umane). Fondurile au permis ┼či crearea unui grup de cercetare t├«n─âr, av├«nd ├«n componen┼ú─â speciali┼čti cu doctorate sau masterate la universit─â┼úi europene ┼či americane cum ar fi Karlsruhe, Bonn, Toronto, Carnegie Mellon, Manchester sau Imperial College. Ulterior, am ob┼úinut alte finan┼ú─âri importante prin proiecte-competi┼úii evaluate interna┼úional de c─âtre European Research Council (ERC) sau ├«n parteneriate cu grupuri de cercetare cum ar fi cel de la INRIA, din Fran┼úa. Toate aceste finan┼ú─âri ne-au permis s─â form─âm tineri cercet─âtori (unii s├«nt ast─âzi doctoranzi ├«n grupul nostru, al┼úii lucreaz─â ├«n laboratoarele de la Google, Facebook sau Hewlett-Packard) ┼či s─â public─âm, s─â ob┼úinem sisteme de date sau programe cu impact interna┼úional. Am reu┼čit s─â c├«┼čtig─âm ┼či unele competi┼úii ┼čtiin┼úifice majore. Pe scurt, avem un grup ┼či un laborator care acum arat─â, func┼úioneaz─â ┼či produc rezultate ┼čtiin┼úifice originale. Obiectivul nostru pe termen lung este de a ├«n┼úelege elementele computa┼úionale fundamentale ale vederii umane ┼či de a construi modele artificiale care ├«nva┼ú─â automat s─â-┼či ├«mbun─ât─â┼úeasc─â performan┼úele pe baza experien┼úei vizuale masive, integrat─â temporal, a┼ča cum o fac ┼či sistemele biologice. Este un domeniu cu profund impact, at├«t ┼čtiin┼úific, c├«t ┼či cognitiv ┼či tehnologic. Sper s─â reu┼čim s─â facem progrese semnificative, de┼či ├«n Rom├ónia persist─â probleme institu┼úionale, sistemice, insuficient rezolvate, asupra func┼úion─ârii pe termen lung a unui astfel de laborator. 

Ce s-a schimbat ├«n cercetarea rom├óneasc─â fa┼ú─â de anul ├«n care a┼úi plecat? 

Cred c─â, ├«n ansamblu, cercetarea rom├óneasc─â a evoluat pozitiv, devenind mai atractiv─â ┼či mai competitiv─â, cu convergen┼ú─â c─âtre priorit─â┼úile europene. S-a ├«mbun─ât─â┼úit infrastructura, au intrat ├«n sistem cercet─âtori tineri cu preg─âtire interna┼úional─â, s-a pus accent pe publica┼úii ├«n baze de date standardizate ┼či pe factorii lor de impact. Exist─â, cred, mai mult interes pentru cercetare azi. Un element esen┼úial l-a reprezentat structurarea UEFISCDI, care, sub conducerea unor persoane cu viziune, precum profesorul universitar Adrian Curaj, a creat strategii ┼či programe pe care le-a implementat cu profesionalism ┼či obiectivitate ├«n urma unor competi┼úii cu evaluare interna┼úional─â. Din p─âcate, UEFISCDI gestioneaz─â ├«n mod transparent doar 25% din bugetul cercet─ârii din Rom├ónia ┼či chiar ┼či aceste fonduri s├«nt vulnerabile la decizia politic─â, prin bugetele anuale aprobate de Guvern. ├Än ultimii c├«┼úiva ani, multor proiecte excelente, ├«n curs de finan┼úare de c─âtre UEFISCDI, le-au fost reduse bugetele anuale cu p├«n─â la 50%, pentru c─â bugetul UEFISCDI a fost t─âiat la r├«ndul s─âu, ├«n mod nerezonabil. Un sistem de cercetare performant nu poate func┼úiona ├«n acest fel. Trebuie s─â existe o predictibilitate multi-anual─â a aloc─ârii resurselor ┼či o respectare a contractelor ├«n derulare. 

De ce mai pleac─â, ├«nc─â, cercet─âtorii valoro┼či? 

Pe de-o parte, mobilitatea interna┼úional─â este esen┼úial─â ├«n formarea oric─ârui cercet─âtor, la un moment dat, pentru c─â ├«i permite s─â lucreze ┼či s─â progreseze ├«n laboratoare cu competen┼úe diferite, s─â ├«n┼úeleag─â sistemele din diverse ┼ú─âri, s─â realizeze contacte ┼či colabor─âri la diverse niveluri: de doctorat, postdoctorat, profesorat, sau ├«n cadrul unor companii ÔÇô competen┼úele asociate nefiind acelea┼či. Pe de alt─â parte, ÔÇ×pia┼úa talentuluiÔÇť este global─â ÔÇô ast─âzi, mai mult dec├«t oric├«nd ÔÇô ┼či Rom├ónia trebuie s─â ofere un mediu de cercetare competitiv, sustenabil.  Chiar ┼či ├«n ┼ú─ârile occidentale dezvoltate, universit─â┼úile ┼či laboratoarele de cercetare s├«nt ├«ntr-o competi┼úie acerb─â pentru expertiz─â, pe care o percep ca av├«nd valoare intelectual─â, social─â ┼či economic─â real─â. Cred c─â ├«n Rom├ónia cercetarea ┼čtiin┼úific─â are ├«nc─â o valoare decorativ-exotic─â, cred c─â nu este bine ├«n┼úeles c├«t de concrete pot fi rezultatele ┼či impactul s─âu, atunci c├«nd s├«nt exersate ├«ntr-o strategie implementat─â corespunz─âtor. Imaginea ar trebui s─â fie limpede: o cercetare performant─â ajut─â la formarea solid─â a unei noi genera┼úii de oameni de ┼čtiin┼ú─â, profesori ┼či speciali┼čti, ofer─â o baz─â de expertiz─â na┼úional─â pentru dezvoltarea strategic─â ÔÇô pe care orice stat responsabil ar trebuie s─â o consulte periodic ┼či s─â o foloseasc─â, dac─â se poate, c├«t mai eficient ├«n elaborarea politicilor publice ÔÇô, ofer─â o baz─â de expertiz─â ┼či cuno┼čtin┼úe pentru companii ├«n crearea de noi tehnologii ┼či face o ┼úar─â, ├«n ansamblul s─âu, mai interesant─â din punct de vedere intelectual, mai vie ┼či mai atr─âg─âtoare ┼či pentru investitori, dar ┼či pentru cei care doresc s─â tr─âiasc─â acolo. 

Cum ar putea fi ┼úinu┼úi pe loc cercet─âtorii afla┼úi la ├«nceput de carier─â? Cum ar putea fi determina┼úi s─â se ├«ntoarc─â cei deja pleca┼úi? 

├Än m─âsura ├«n care se va crea un mediu atractiv, previzibil, competitiv ┼či corect, rezultatele vor ap─ârea. Este ├«ns─â un proces de durat─â. Trebuie investit ├«n resursa uman─â, trebuie s─â existe o salarizare corespunz─âtoare, ├«n centre cu mas─â critic─â, ┼či s─â realiz─âm programele ┼či politicile publice esen┼úiale de finan┼úare ├«n baza unor criterii obiective, implementate pe o perioad─â lung─â de timp, f─âr─â sincope ┼či f─âr─â ┼čov─âial─â. ├Än acest mod, vom avea rezultate m─âsurabile ├«n cinci ani, schimb─âri semnificative ├«n zece ani ┼či impact social ┼či economic major ├«n cincisprezece ani. Este o gr─âdin─â pe care o plant─âm nu doar pentru azi sau m├«ine, ci pentru urm─âtoarea genera┼úie. 

Cristian Sminchisescu este profesor la universit─â┼úile din Lund, Suedia ┼či Toronto, Canada. Conduce Laboratorul de Vedere Artificial─â ┼či ├«nv─â┼úare computa┼úional─â de la Institutul de Matematic─â ÔÇ×Simion StoilowÔÇť al Academiei Rom├óne (www.imar.ro/clvp).  

Corina Negrea este realizator de emisiuni de ┼čtiin┼ú─â la Radio Rom├ónia Cultural. De ┼čaisprezece ani este corespondentul special al Societ─â┼úii Rom├óne de Radiodifuziune pentru S─âpt─âm├«na Nobel. 

anchet─â realizat─â de Corina NEGREA  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.