"Frica britanicilor de ei înşişi" - interviu cu Dorin BODEA

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
"Frica britanicilor de ei înşişi"   interviu cu Dorin BODEA jpeg

Nu există studii care să măsoare frica; nu se ştie exact în ce măsură britanicii sînt – sau nu – îngrijoraţi cu privire la aşa-zisul val de imigranţi care urmează să lovească Insula după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii. Unii oameni politici vehiculează tot felul de statistici, dar cifrele nu au fost încă confirmate de realitate. Care realitate arată cam aşa: o parte dintre românii şi bulgarii care ameninţă stabilitatea de pe piaţa muncii din Marea Britanie se situează la periferia sistemului; ei prestează munci necalificate, adesea fără acte, pentru venituri modeste, în domenii grele pe care britanicii get-beget oricum nu le vizează. Pe de altă parte, există medicii de origine română, bine integraţi – încă dinaintea liberalizării pieţei muncii.

Care sînt sursele acestor temeri exprimate de unii politicieni britanici şi de o bună parte a opiniei publice?

Cred că putem analiza temerile britanicilor faţă de migraţia românilor şi bulgarilor în două planuri: unul manifest, de suprafaţă, şi altul latent, de profunzime.

În planul manifest, sursele temerilor sînt legate de estimările vehiculate cu privire la numărul foarte mare, dar încă neasumat de Guvernul britanic, de „sute de mii“, al românilor şi bulgarilor care se pregătesc să „invadeze“ spaţiul britanic. Acest număr, de „sute de mii“ de imigranţi sperie, la prima vedere, pe oricine şi orice stat democratic cu o bună orînduire socială. Iar consecinţele ce derivă din fenomenul de „sute de mii“ al imigranţilor români şi bulgari sînt, mai mult sau mai puţin intenţionat, speculate de către o parte a politicienilor britanici, în special de către conservatori. Astfel, apar o mulţime de temeri de suprafaţă: creşterea ratei infracţionalităţii, presiunea asupra serviciilor publice, problema legată de numărul locuinţelor etc. Aceste temeri, aparent reale, pot face mult rău social, fiind folosite în jocul politic şi în campanii excesive de presă. Ele influenţează opinia publică şi creează, implicit, o reacţie negativă exagerată faţă de români şi bulgari. Potenţialul conflict social, în loc să fie diminuat, este alimentat. Dar să nu uităm că toate aceste temeri pot fi doar un „balon de săpun“, fiind legate de estimarea (neasumată) potrivit căreia „sutele de mii“ de români şi de bulgari aşteaptă să invadeze Marea Britanie.

În planul latent, de profunzime, există o altă problemă: ce anume face ca piaţa muncii din Marea Britanie să fie atît de atractivă nu doar pentru români şi bulgari, ci şi pentru spanioli, italieni etc.? O analiză realizată de The Economist, în noiembrie 2013, arată că imigranţii sînt atraşi de Marea Britanie din două motive: pentru că piaţa muncii este flexibilă şi permite desfăşurarea de activităţi fără contracte, la limita legii şi, pe de altă parte, deoarece imigranţii acceptă să fie plătiţi sub nivelul mediu – ceea ce britanicii nu ar accepta –, deşi şomajul este ridicat, de aproximativ 20%.

Mergînd cu analiza mai în profunzime, este nevoie să ţinem cont şi de specializarea forţei de muncă cerute pe piaţa britanică: una înalt calificată şi o alta necalificată, care practică munca ocazională. Drept urmare, nevoile actuale ale pieţei forţei de muncă britanice vizează în special munca specializată, înalt calificată, şi mai puţin cea ocazională, necalificată. Dacă am vorbi despre o migraţie a românilor şi bulgarilor reprezentînd forţa de muncă calificată, nu s-ar face probabil atîta tam-tam în jurul acestui subiect. Frica multor politicieni britanici vizează îndeosebi invazia forţei de muncă necalificate, care va creşte competitivitatea pieţei muncii, va afecta şi mai mult şomajul şi, foarte posibil, va conduce la anumite dezechilibre sociale. În acelaşi timp, pentru mulţi dintre angajatorii britanici, ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii reprezintă o veste bună, profituri mai mari avînd un cost al muncii mai mic.

În concluzie, ipoteza mea este că există o frică reală a britanicilor faţă de românii şi bulgarii care reprezintă forţa de muncă necalificată, ce se simte atrasă de piaţa britanică atît pentru flexibilitatea ei, cît şi pentru nivelul remunerării. De asemenea, cred că mai putem sesiza o frică a britanicilor de ei înşişi, de competitivitatea şi flexibilitatea pieţei muncii faţă de care se raportează cu mîndrie, dar care, în următoarea perioadă, ar putea să absoarbă mai mulţi imigranţi români şi bulgari decît britanici.

Se poate estima cam cîţi români şi bulgari ar pleca, din ianuarie, în Marea Britanie?

Organizaţia britanică Migration Watch estimează că aproximativ 50.000 de români şi bulgari vor ajunge în Regatul Unit anual, în primii cinci ani după anularea restricţiilor din ianuarie 2014, restricţii care în prezent limitează numărul acestora la 25.000. Un alt studiu, realizat în 2013 de către Democracy Institute, estimează că aproximativ 77.000 de români şi bulgari vor ajunge anual în Regatul Unit, în următorii cinci ani (dintre care 44.000 de bulgari şi 33.000 de români). Aceste cifre referitoare la noul val de români şi bulgari pot părea foarte mari, comparativ cu cei aproximativ 140.000 de imigranţi înregistraţi în prezent în Marea Britanie. Dar toate aceste cifre nu reprezintă, în momentul de faţă, decît nişte estimări ce ar putea fi exagerate. Este important de precizat că nici una dintre aceste estimări nu aparţine şi nici nu este asumată de Guvernul britanic.

Ce impact ar avea pe piaţa muncii din Marea Britanie această migraţie?

Ca efect imediat, un val consistent de imigranţi români şi bulgari va conduce la exploatarea lor de către cei mai mulţi angajatori britanici. Cu alte cuvinte, angajatorii britanici vor avea de cîştigat de pe urma migraţiei, reducîndu-şi costurile cu forţa de muncă. Iar asta nu poate să aibă decît un efect benefic pentru economia Marii Britanii.

În acelaşi timp, pe termen scurt, migraţia românilor şi bulgarilor va adînci criza pieţei muncii din Regatul Unit şi, probabil, va influenţa o creştere a şomajului în rîndul britanicilor, care oricum este la un nivel ridicat (de aproximativ 20%). Dar, pe termen mediu şi lung, migraţia românilor şi bulgarilor va creşte competitivitatea forţei de muncă din Marea Britanie, determinînd schimbări sociale cu impact pozitiv.

Ce posturi sînt vizate? Şi cum sînt ele retribuite?

Conform EURES (portalul mobilităţii europene pentru ocuparea forţei de muncă), cele mai multe posturi disponibile în Marea Britanie sînt în sectoarele medical, IT, hotelier, comerţ. De exemplu, în domeniul medical, printre cele mai căutate posturi sînt: medic specialist, medic de familie, asistent medical, infirmier; în domeniul IT: administrator de reţea şi programatori; în domeniul comerţului vorbim de posturi de reprezentant de vînzări, iar în industria ospitalităţii: recepţionist, ospătar, bucătar, cameristă etc. O succintă analiză a site-urilor de recrutare pentru Marea Britanie ne oferă o primă imagine despre retribuţia muncii pe aceste joburi. Astfel, în funcţie de experienţă şi competenţe, retribuţia diferă, de obicei, între un minim şi un maxim: pentru un medic specialist, aceasta este între 3500 şi 5000 de lire, pentru poziţia de asistent medical – între 1500 şi 2500 de lire, pentru cea de infirmier – între 850 şi 1200 de lire, pentru un specialist IT – între 2500 şi 3500 de lire, pentru un reprezentant de vînzări – între 1000 şi 1200 de lire, pentru majoritatea lucrătorilor din industria ospitalităţii – între 1000 şi 1200 de lire.

Dorin Bodea este consultant în management şi resurse umane la Result Development. Autor al volumului Valorile angajaţilor români, Editura Result, 2013.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.