Freud despre homosexualitate

Vasile Dem.ZAMFIRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 107 din 9 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De┼či neurolog de forma┼úie, impregnat de pozitivismul secolului al XIX-lea, Freud, de la a c─ârui na┼čtere se ├«mplinesc anul acesta 150 de ani, s-a deta┼čat de psihiatria ┼či mentalitatea vremii sale, mult prea materialiste, sub constr├«ngerea experien┼úei sale de psihanalist. ├Än momentul apari┼úiei psihanalizei, inventat─â de Freud, simptomul nevrotic era considerat expresia unei deregl─âri cerebrale, visul, produsul diminu─ârii activit─â┼úii creierului ├«n timpul somnului, iar actul ratat, efectul unei cauze fiziologice (oboseala). Homosexualitatea a fost tratat─â la fel: privit─â ca o tar─â ereditar─â, ea c─âdea sub inciden┼úa bolilor organice, pe c├«t de incurabil─â, pe at├«t de condamnabil─â. Este adev─ârat c─â din perspectiva aceasta biologic─â, ereditar─â (s-a vorbit chiar despre homosexualitate ca un al treilea sex), s-au alimentat ┼či ├«ncerc─âri de a o reabilita, c─âci nimic din ce este natural nu poate fi vinovat (Hirschfeld, Ellis, Westphal). ┼×i ├«n Rom├ónia recent─â, c├«nd se ├«ncerca eliminarea homosexualit─â┼úii din Codul Penal, s-a apelat uneori la acela┼či tip de argumenta┼úie primitiv─â, dar, din p─âcate, adecvat─â mentalit─â┼úilor rom├óne┼čti. ├Än ce prive┼čte homosexualitatea, Freud a abordat-o ca pe orice simptom, adic─â a mutat-o, pe baza experien┼úei sale de psihanalist (to┼úi nevroticii au tendin┼úe homosexuale latente), din plan organic ├«n plan psihic, atribuindu-i deci un sens. Biologic r─âm├«ne ├«n aceast─â "perversiune" aspectul cu totul nespecific, comun tuturor oamenilor, dar ┼či tuturor vie┼úuitoarelor, al bisexualit─â┼úii, care este doar o poten┼úialitate neconstr├«ng─âtoare, nefatal─â. Decisiv─â este ├«ns─â dezvoltarea psihosexual─â a fiec─âruia, care produce fixa┼úiile incon┼čtiente la anumite momente ale istoriei infantile. La fat─â, homosexualitatea ar deriva dintr-o fixa┼úie infantil─â la mam─â, dublat─â de o decep┼úie provocat─â de tat─â sau dintr-o fixa┼úie ├«n primul moment al stadiului falic, ceea ce confer─â o orientare masculin─â. ├Äntr-o rela┼úie lesbian─â, astfel de femei vor juca rolul b─ârbatului. La b─âiat, atitudinea tat─âlui poate fi decisiv─â pentru caracteristicile sexualit─â┼úii fiului. Un tat─â dur, sever represiv, provoac─â orientarea fiului spre o atitudine feminin─â, ceea ce creeaz─â premisele unei homosexualit─â┼úi (pasive) latente sau manifeste. Prin atitudinea neutr─â, nici pro nici contra, fa┼ú─â de homosexualitate, psihanaliza freudian─â a contribuit la relaxarea condamn─ârii rela┼úiilor sexuale dintre persoane de acela┼či sex, ├«n 1974 Asocia┼úia American─â de Psihiatrie nemaiincluz├«nd homosexualitatea printre bolile mintale. ├Än interiorul mi┼čc─ârii psihanalitice ├«ns─â, a persistat o atitudine ambigu─â fa┼ú─â de homosexuali, considera┼úi de Karl Abraham sau Ernest Jones, de exemplu, ca fiind inap┼úi de a practica psihanaliza. ├Än condi┼úiile men┼úinerii toleran┼úei ├«n exterior, Asocia┼úia Psihanalitic─â Interna┼úional─â a sus┼úinut pentru o anumit─â perioad─â c─â, deoarece cura psihanalitic─â nu poate "vindeca" inversiunea, homosexualii nu au datele psihice necesare (de autocunoa┼čtere ┼či libertate interioar─â) pentru a deveni psihanali┼čti. Controversa a fost reluat─â ├«n psihanaliza contemporan─â, vocile care pledeaz─â pentru admiterea homosexualilor la formarea psihanalitic─â devenind - poate ┼či sub presiunea corectitudinii politice - mai puternice ┼či mai numeroase.

E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
p 14 jpg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.