Freelancer cu normă întreagă

Irina ALEXE
Publicat în Dilema Veche nr. 832 din 30 ianuarie - 5 februarie 2020
Freelancer cu normă întreagă jpeg

„Imaginează-ţi că dormi cel mai dulce somn de copil şi deodată te trezeşte un zgomot puternic, ca o smucitură. Nu te sperii. E un zgomot familiar deja. Mamaie s-a aşezat la război. E războiul ăla pe care îl găseşti acum doar în muzee. Deschid un ochi şi văd becul chior din cameră acoperit parţial de o hîrtie. Să nu mă deranjeze lumina, cică. Mamaie îşi continuă treaba la război, afară e întuneric, dimineaţă de iarnă geroasă. Cînd în sfîrşit mă trezesc îmi aduce micul dejun. Tobă, lebăr, şorici şi covrigi. E mic dejun de iarnă, fără ceai cald cu miere, fără lapte cu cacao. Şi pîine cu unt şi gem nu prea. Este gem, dar se serveşte la culcare în vîrful patului, cu o felie de pîine şi una de brînză proaspătă. Eu aşa am crescut. Am crescut bine, cumva în umbra făcută de hîrtia care acoperea becul. M-am născut în ’81 şi, cum aveam să aflu mai tîrziu, ăla a fost anul în care a început să nu se mai găsească nimic. Ciudat, pentru că mie nu mi-a lipsit nimic.“

Mi-am dorit să ajung la un moment dat să mă citez, exact așa cum văzusem într-un film în care Sir Sean Connery juca rolul unui scriitor. Citatul de mai sus este un extras din postarea pe care am înscris-o cu mîndrie la SuperScrieri 2014, secțiunea portret – „Amintiri culinare cu mamaie“. Mi-e drag de ea la fel de mult ca atunci, deși se fac mai bine de cinci ani de cînd m-am apucat de scris. Asta e pasiunea mea și, pe lîngă profesia de economist, sînt scriitoare și redactez acest material în trenul Astra care mă aduce de la Arad acasă. Îmi place să-mi zic artistă uneori, dar să le luăm pe rînd…

Cînd m-am apucat eu de blogging era prea tîrziu să te apuci de scris. Cînd m-am angajat la TAROM era prea tîrziu să te apuci de aviație. Cînd m-am născut nu se mai găsea nimic. Din toate astea, eu am avut mereu de tras o singură concluzie: dacă ești creativ, sigur găsești o soluție. Nu e optimism, e supraviețuire. Nu știu nici acum să folosesc virgula cum trebuie, scriu mai degrabă de parcă mă exprim în engleză, adică abundență de propoziții scurte. Mi-a zis cineva că așa scria nu știu ce autor român (știu cum îl cheamă, nu vă hazardați – memoria mea mă sperie deseori și pe mine). M-am apucat de scris pentru că m-am apucat de social media. Cum se tratează consecvența văzută ca încăpățînare într-o companie de stat?! Irina, mai lasă-ne naibii cu tabelele tale pivot! – îmi plăceau scurtăturile chiar și în Excel.

52927483 10157027843654844 8874271176570961920 o jpg jpeg

M-am angajat la compania aeriană națională pentru că voiam să stau doi ani acasă cu copilul, să-mi acord timp să fiu mamă (la privat, erai stimulată financiar să te întorci la job). Am decis să fac acest pas cînd mamaie s-a prăpădit, în 2008. Suferea de hipertensiune, dar cred că suferea și mai mult să ne vadă că prea bîjbîim prin viață ca niște găini fără cap. Ea m-a crescut și ziceam că am crescut bine, dar mereu mi‑a lipsit afecțiunea „aia“. Am rămas mereu cu o foame neostoită de iubire. Dacă nu știți despre ce vorbesc, e ca atunci cînd te ține cineva în brațe fără să vrea nimic de la tine și nici să se desprindă din îmbrățișare – am aflat asta tot dintr-un film. În concediul de creștere a copilului mi-am făcut o firmă de catering și mă visam… nici nu știu exact ce. Voiam ca prin mîncare să hrănesc oamenii cu afecțiunea care îmi lipsise mie. Și poate și lor le lipsise, nu vreau să fiu greșit înțeleasă – e prima oară cînd o scriere de‑a mea are potențialul de a-l face mîndru pe tata și eu tot dau înainte că nu m‑au iubit suficient. #glumă

Mîncarea și mamaie sînt cele două constante din viața mea de scriitor și s-au concretizat în scrierea a trei cărți: Drumul meu, Foamea și o carte de bucate denumită complicat. Nu am reușit să fiu o mamă model, mintea mea nu se odihnește niciodată, nu am fost un economist cu rezultate profesionale remarcabile, nici măcar un blogger care face virale. Cine sînt eu?! Sînt Irina din cartierul cu metrou magic, sînt soția iubitului meu din liceu și mama unui băiețel extraordinar, sînt redactor la o revistă de HoReCa, îmi plac paginile goale și lovesc cu sete tastatura tocită de iubire pentru scris, îmi place să scriu despre mîncare și despre realități care ne răscolesc, îmi plac întrebările despre rolul nostru în lume și goana continuă după răspunsuri.

Irina Alexe este scriitor liber-profesionist.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.