Fream─âtul minunat

Doru C─éST─éIAN
Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Fream─âtul minunat jpeg

Via┼úa a ├«nceput c├«nd o structur─â autoreplicatoare s-a copiat pe sine ├«nainte s─â fie distrus─â de furtuna termodinamic─â ├«n care a ap─ârut. Via┼úa a ├«nceput cu montarea de nanoma┼čini moleculare care s─â repare ravagiile timpului care lichefiaz─â orice, la orice scar─â, ├«ntr-o curs─â nebun─â cu un singur final. Via┼úa a ├«nceput cu retragerea ├«n sine pentru a g├«f├«i, pentru a reascu┼úi armele, pentru a re├«ncepe. Istoria vie┼úii este o istorie a improbabilului, a autoprotec┼úiei, a mecanismelor de sfidat timpul. De la membranele celulare la literatur─â sau marile religii, lumea vie a creat capsule autoprotectoare, maiestuoase ┼či monstruoase totodat─â, prin care s─â mai z─âbovim pu┼úin, s─â nu plec─âm ├«nc─â. Via┼úa este arta suprem─â a am├«n─ârii.

Nimic nu scap─â ├«ns─â m─âcin─ârii. Este marele secret al vie┼úii, al speciei, al culturii. Este evident, este tot timpul sub ochii no┼čtri, r─âm├«n├«nd p├ón─â la cap─ât marele refulat. Privit─â ├«n aceast─â perspectiv─â, via┼úa tuturor societ─â┼úilor, mari ┼či mici, este o str─âdanie de a nu uita. Pentru a ├«nvinge timpul am inventat scrisul, monumentele, epopeile, cimitirele. O explic─â Jan Assmann ├«ntr-un paragraf minunat: ÔÇ×Obi┼čnuim s─â spunem c─â mortul ┬źcontinu─â s─â tr─âiasc─â┬╗ ├«n amintirea posterit─â┼úii, ca ┼či cum ar fi vorba de o continuare a existen┼úei prin for┼úe proprii. ├Än realitate este vorba despre un act de readucere la via┼ú─â, pe care mortul ├«l datoreaz─â voin┼úei hot─âr├«te a grupului de a nu-l l─âsa prad─â uit─ârii, ci de a-l men┼úine ├«n amintire ┼či de a-l lua cu sine ├«n prezentÔÇŁ.

Dar totul ajunge mai devreme sau mai t├«rziu prad─â uit─ârii. Totul se surp─â, curge, se intersecteaz─â, se amalgameaz─â, ├«┼či pierde carapacea ┼či miezul interior, umpl├«nd lumea de frumuse┼úe ┼či melancolie.

├Än mijlocul acestui stupefiant ┼či minunat m─âcel, am ├«ncercat ┼či ├«ncerc─âm toate c─âile. Arta care exalt─â, filozofia care amu┼čin─â ┼či despic─â firul ├«n patru, ingineria care construie┼čte, fizica ce descrie ┼či explic─â. Ne obi┼čnuim de mici ochii s─â vad─â f─âr─â s─â vad─â, ne vaccin─âm cu mici doze de luciditate, supravie┼úuim groaznicei gnoze la care am fost supu┼či din prima clip─â anesteziindu-ne cu tot ce putem. Probabil de aceea istoria omului este ┼či o istorie a narcoticelor.

Privind foarte de sus, pot spune c─â, ├«n confruntarea cu marea problem─â ce ne-a fost dat─â, enigma suprem─â ├«n eviden┼úa ei, exist─â numai dou─â c─âi. O cale a refuzului ┼či o cale a accept─ârii. O cale ce opteaz─â pentru odihna la ┼či ├«n sine, pentru care devenirea este iluzia suprem─â. Calea eleat─â. La cel─âlalt cap─ât al spectrului, o cale care vede ├«n devenire singurul lucru etern ┼či ireductibil. Calea heraclitean─â. O prim─â op┼úiune care adun─â ├«ntreg fream─âtul minunat al vie┼úii sub p─âl─âria sensului, locul acela cald unde vom sc─âpa m─âcin─ârii, noi ┼či fiecare f─âr├«m─â de univers care a contat vreodat─â pentru cineva (fie r├«m─â sau om). Acolo Dumnezeu ne va face cu ochiul ┼či ne va spune: ÔÇ×Hai c─â am glumit cu principiul al doilea al termodinamicii, cu libertatea pe care ┼úi-am dat-o ┼či cu care ai produs Holocaustul, cu to┼úi copiii pe care i-am luat ├«nc─â din leag─ân. Am glumit. Iart─â-m─â. Te po┼úi opri din pl├«ns. Acum e┼čti acas─âÔÇŁ.

Ceilal┼úi vor lua act de m─âre┼úia frigului ├«n lumea incendiilor termodinamice. Calea lor este cea a devenirii ce se devine pe sine, ca paia┼ú─â ┼či oglind─â care ├«ng├«n─â intelectul ce se g├«nde┼čte pe sine. Calea pentru care umanitatea nu e mai mult dec├«t un grup de primate speriate, adunate ├«n mijlocul de┼čertului, scrut├«nd f─âr─â oboseal─â dup─â posibilitatea unei insule.

S─â nu ne am─âgim. Sigur c─â totul se schimb─â ├«n permanen┼ú─â, ├«n afar─â de legea minunat─â ┼či insuportabil─â care face din schimbare singurul lucru pururi neschimbat. Sigur c─â vom pierde, cu fiecare zi, vechi c─âi, idei, a┼čchii afective, vibra┼úii ale inimii ┼či moduri de a fi c─ârora nimeni nu le mai duce dorul. Vom p─âr─âsi biblioteci, c─âr┼úi, poteci, viaducte ┼či h─âr┼úi ale sensului cu incon┼čtien┼úa ┼či candoarea copilului care ├«┼či las─â ├«n debara pentru eternitate juc─âria care a ├«nsemnat paradisul. Sigur c─â vom alerga s─â ne juc─âm, mai bine sau mai prost, rolul ├«n marea istorie a am├«n─ârii, ├«narma┼úi cu noile forme de distrac┼úie, cu noile narcotice ale re┼úelelor sociale ┼či shopping-ului. ├Än vremea asta, la periferii, vom c─âuta, ca ├«ntotdeauna, c─âile de a nu trece. De la membrana celular─â la androizii transumanismului exist─â un suflu comun, o spaim─â ce irig─â ┼či hr─âne┼čte tot ce am ┼čtiut g├«ndi ┼či inventa p├«n─â acum. ├Än tot acest timp, ├«n vidul care desparte lumile, s─âla┼č al zeilor indiferen┼úi, via┼úa mai continu─â o vreme s─â se con┼úin─â pe sine ca o defini┼úie circular─â: acest fream─ât minunat pentru care nu putem fi dec├«t recunosc─âtori.

Doru C─âst─âian este profesor de filosofie ╚Öi ╚Ötiin╚Ťe socio-umane, publicist, traduc─âtor.

Foto: flickr

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.