Frămîntările etice ale corporaţiilor, la zi

1) Pe măsură ce globalizarea a mers înainte, a apărut și s-a dezvoltat o antipatie față de marile corporații multinaționale. Li se reproșează totul – de la păcatul standardizării la cel al corupției cu impunitate, de la cinism și exploatare a resurselor locale la instabilități politice. Cum vi se pare această atitudine?

2) Orice organizație poartă în ea o anumită cultură. Cel mai probabil, ea provine de la fondatorii ei, este asumată și cultivată pentru că așa s-a obținut succesul. Odată ce devine internațională, o asemenea organizație începe să lucreze cu oameni de etnii, religii și obiceiuri diferite. Unele organizații devin mai flexibile cu propriile reguli „originare“, altele sînt mai rigide. Cum este corporația dumneavoastră? Ați experimentat vreodată, în România, vreun conflict cultural între etica organizației și etica locală?

3) O replică celebră dintr-un film spune „Greed is good“, și asta a devenit un fel de etichetă aplicabilă corporațiilor. Am văzut chiar manageri de corporații care o rostesc autoreferențial, cu un zîmbet macho pe buze. Așa e? Is greed really good?

● Andrei FOIȘOR

Manager al Diviziei „Diabetes Care“ în cadrul Roche România SRL

1) Cred că există un sîmbure de adevăr aici. Sigur, marile corporaţii au păcatele menţionate mai sus, şi poate încă multe altele. Dar să nu uităm că, poate, aceste păcate au rezultat şi din dorinţa ca oamenii să primească condiţii de muncă şi beneficii similare. Pe de altă parte, cinismul războiului nu cred că poate fi întrecut de nimic; iar despre corupţie, sigur că ea există. Dar mi-ar plăcea să îmi arate cineva o societate complet onestă şi în care nu există corupţie. Cred că aceasta, într-o mică sau mare măsură, există în orice spațiu uman/social. Şi nu cred că oriunde are aceeaşi formă, dar atîta timp cît fiecare individ se consideră special, ea va exista.

2) Din fericire, corporaţia la care lucrez este o idee mai flexibilă decît media industriei, aşa că, în afară de o mică diferenţă culturală tipică, Est-Vest, nu am întîmpinat alte conflicte.

3) Pentru mine, greed is good, atîta timp cît se limitează la alimentarea motivaţiei personale. Toţi avem nevoie de o doză mică de lăcomie pentru a merge mai departe. În momentul în care începe să devină „violentă“ prin exprimare şi acţiuni, consider că intră in the dark side. Şi atunci trebuie limitată şi „tratată“.

● Dan MINOIU

Managing Associate, Societatea de avocatură „Mușat și Asociații“

1) Nu cred că este potrivit să antipatizăm o anumită categorie de societăți comerciale, în speță corporațiile multinaționale, mai ales că, din punct de vedere legal, filiala locală a unui grup internațional este o entitate românească. În activitatea avocațială am remarcat interesul manifestat de corporații din diferite domenii pentru prevenirea problemelor de corupție și conformitate, însă faptul că acestea alocă resurse importante în scop preventiv nu înseamnă că au mai multe probleme juridice decît firmele antreprenorilor locali. Așadar, cred că eventualele probleme ale unei corporații ar trebui analizate în mod obiectiv, de la caz la caz, fără a generaliza.

2) Corporațiile multinaționale au înțeles că succesul lor depinde de cunoașterea specificului fiecărei piețe locale în care activează, și de aceea apelează la consultanți specializați care facilitează adaptarea organizației la cultura și regulile noastre, păstrîndu-și în același timp identitatea și valorile originare. Cu toate acestea, directorul general (CEO) al unei companii românești ce face parte dintr-un grup internațional are de multe ori o sarcină dificilă în a explica colegilor lui din alte țări care sînt limitările și problemele derivînd din cultura locală. Există în multe cazuri diferențe între etica organizației și etica locală, de aceea nu este ușor să conduci o corporație ce activează în România.

3) Nu am cunoscut manageri de cor­porații care să aibă o asemenea filozofie. Obiectivul natural al unei corporații și al acționarilor acesteia este obținerea profitului, însă managerii trebuie să aibă înțelepciunea de a construi și dezvolta business-ul acționînd în mod responsabil, respectînd legile și reglementările aplicabile. Apetitul pentru risc este diferit de la o persoană la alta, însă majoritatea corporațiilor multinaționale au creat structuri și reguli interne care încearcă să prevină orice derapaje care ar putea afecta inclusiv imaginea companiei față de clienții săi.

● Bogdan PANTELIMON

Director Medical al companiei Bayer România

1) Este inevitabil, într-o economie mondială, ca marile corporaţii să se implice investiţional şi în România. Cred că este cel mai bun lucru care ni s-a întîmplat, alături de integrarea în Uniunea Europeană. Organizaţiile multinaţionale, indiferent de domeniul de activitate, modernizează ţara noastră: structura organizaţională eficientă, standardizarea care generează calitatea finală a produselor, atenţia îndreptată către nevoile consumatorului, evaluarea pragmatică a veniturilor şi cheltuielilor, eficienţa economică, promovarea bazată pe competenţe, răsplata muncii în functie de realizări, orientarea către viitor, cultivarea diversităţii şi integrarea noastră în fluxul global de valori. Reproşurile morale, antipatiile generalizante, adresate unor organizaţii economice, sînt o modalitate de exprimare a unor temeri reale sau uneori imaginare. Dialogul şi argumentele rezonabile pentru situaţii specifice ar trebui expuse şi discutate „fără ură şi fără părtinire“ şi adresate cu obiective de rezolvare a acestor temeri sau situaţii specifice.

2) Eu percep cultura noastră organizaţională, intelectual şi emoţional, ca fiind pragmatică şi în acelaşi timp inovativă (în sensul de deschisă către nou, diversitate, oportunitate). Pragmatismul se exprimă în planurile de afaceri, deciziile de dezvoltare şi de investiţii. De exemplu, inovaţia în cercetare-dezvoltare „să încercăm să realizăm proiectul fără frică de eşec“. „Frica de eşec“ duce la stagnare, iar compania noastră priveşte către viitor. În compania pentru care lucrez, toţi avem oportunităţi egale, indiferent de gen, etnie, religie sau apartenenţă geografică. Conceptul de „etică în afaceri“: transparenţă, integritate, onestitate, concurenţă loială etc. se aplică la fel în Germania precum şi în toate ţările în care compania este prezentă.

3) Cred că „Greed is good“ este un clişeu din filme, doar „sună“ bine şi diminuează complexitatea coordonării unei afaceri globale pe o singură componentă comportamentală: a „rapacităţii“. Nimic mai greşit dacă s-ar referi la companiile responsabile. Avem politica prioritară „Health, Safety and Environment“, ceea ce se concretizează în „dezvoltare sustenabilă, cu grijă faţă de sănătatea şi siguranţa oamenilor şi mediului“. Avem în desfășurare în multe ţări, inclusiv în România, programe de susţinere a pacienţilor, care se adresează unor nevoi de îngrijire medicală a unor pacienţi cu boli cronice sau compensează o parte a costurilor medicamentelor.

● Bogdan POPESCU

Global Manager, Sales Excellence Project în cadrul companiei Bayer România

1) Un răspuns superficial poate considera această atitudine ca fiind una corectă. În realitate, procesul globalizării susţine dezvoltarea economică şi social-culturală, prin transferul de expertiză, tehnologie şi capital. Un exemplu poate fi cel al României – capitalul străin prezent în ţara noastră reprezintă aproximativ 10% din totalul capitalului, realizează 80% din exporturi şi deţine un sfert din totalul numărului de angajaţi (sursa: INS).

2) Într-o lume ideală, etica locală şi etica organizaţiei ar trebui să fie convergente. În realitate, provocările sînt variate şi pot fi depăşite prin sprijinul şi intervenţia liderilor care conduc organizaţiile, care analizează atît contextul local, cît şi viteza şi amplitudinea cu care acele schimbări care ţin de „cultură“ doresc să fie obţinute şi, mai ales, aplicate de către fiecare angajat. Acest proces necesită timp, efort şi dăruire, indiferent dacă lucrăm în corporaţii, naţionale sau multinaţionale, în companii de stat sau private. Fiecare organizaţie ar trebui să-şi construiască şi să-şi consolideze cultura, plecînd de la principiile care o guvernează.

3) Dacă citim definiţia cuvîntului „Greed“ şi vedem ce se întîmplă atunci cînd acest termen devine obiectivul major al celor care „conduc“, fie la nivel de organizaţie, fie la nivel de societate, cu certitudine „Greedy is not good“. Dar să nu uităm că „Greedy“ este definitoriu pentru civilizaţie, este întîlnit în toate culturile şi în toate etapele evoluţiei umane, a fost şi este în continuare la baza conflictelor locale, regionale sau globale. Iar aici ne întoarcem la etică şi la felul cum etica ar trebui să fie reflectată în viaţa fiecărui locuitor al cetăţii. Societăţile şi organizaţiile care au înţeles şi aplică acest principiu au o performanţă net superioară celor care se ghidează după principiul “Greed is good“.

● Virgil-Ovidiu TACU

GRC Expert – specializat în procedurile de coordonare și control ale companiei, managementul riscurilor și politicilor interne în industria asigurărilor

1) Mixul dintre reticenţa la schimbare, teama subconştientă de „cucerire“ şi naţionalism reprezintă sentimente reale, puternic împămîntenite şi uneori suficiente pentru o atitudine ostilă globalizării. Dacă mai introducem în această ecuaţie lipsa de transparenţă, comunicarea neadaptată culturii locale, inechitatea şi mediul socio-economic ostil resimţit de individ, avem contextul perfect pentru această atitudine.

2) O cultură organizaţională sănătoasă are nevoie de trei lucruri: tone at the top, valorile de business şi sistemul de control intern aferent primelor două. Cred că indiferent de etnii, cultură şi cutume, trebuie avute mereu în vedere viziunea şi obiectivul organizaţiei – strategia/oamenii/instrumentele folosite fiind chestiuni ce ţin de aptitudinile managementului. Cu privire la etica de business, conflicte mai mici sau mai mari există mereu, dar sînt determinate în general de diferenţele la nivel de stakeholder-i şi astfel un rol important, sub condiţia viziunii/obiectivului sănătos, îl are din nou managementul.

3) Sigur că etica de business, conformitatea şi sustenabilitatea business-ului trebuie să reprezinte „limitele lăcomiei“, iar o abordare inversă, bazată pe generozitate, poate oricînd să constituie o mişcare strategică decisivă.

pagină realizată de Sever VOINESCU