Fortărețele sufletelor pierdute

Emilia CHISCOP
Publicat în Dilema Veche nr. 272 din 30 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sîntem printre popoarele cu cea mai şubredă sănătate mintală din Europa. Un studiu efectuat la sfîrşitul anului 2007 de Fundaţia Europeană pentru Calitatea Vieţii şi Condiţiilor de Muncă arată că doar lituanienii, turcii şi bulgarii stau mai prost decît noi la acest capitol, al sănătăţii minţii. Aproximativ 300.000 de români (adică 1-2% din totalul populaţiei) au probleme psihice severe " indică statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Potrivit aceleiaşi organizaţii, 1 din 3 oameni a avut, are sau va dezvolta în viitor o tulburare psihică. La 22 de milioane de locuitori, ar însemna vreo 7 milioane de posibile suflete pierdute. În ciuda acestor cifre, sănătatea mintală reprezintă în România, atît la nivelul discursului public, cît şi la cel al politicilor de sănătate comunitară, un subiect marginal. Boala e ea însăşi victima discriminării, ca şi bolnavii. "Nebunia" nu ne priveşte. E o ruşine. Nu-i de-a noastră. O luăm în rîs sau o ascundem sub preş. Ne dezicem de ea pînă ce loveşte aproape de noi. Sau, mai cu seamă, după aceea. Spitalele psihiatrice arată ca nişte fortăreţe. Sînt, în general, la marginea oraşelor, iar "prizonierii" sînt aduşi acolo, în general, cu forţa. Cu siguranţă, unii ar spune că e o exagerare. Dar cînd spun "cu forţa" nu mă refer neapărat la bice şi lanţuri, nici măcar la internările involuntare, deşi medicii ştiu că numărul lor real nu este tocmai neglijabil. Ci mă refer la faptul că mulţi, foarte mulţi dintre "prizonierii" spitalelor psihiatrice din România ajung la doctor în plină criză, flancaţi de rudele disperate. Prevenţie nu există, iar simptomele sînt negate sau minimalizate, după expresia "nu mi se poate întîmpla tocmai mie". În cele mai multe cazuri, nu există acceptare înainte de internare. Acceptarea vine abia după. Dar nu în sensul bun " asumarea, ca primul pas spre recuperare ", ci sub înfăţişarea unui blestem şi a unui stigmat: sînt nebun, deci sînt pierdut. Pare un scenariu pesimist, dar este concluzia unor experienţe de viaţă pe care am ajuns să le cunosc mai îndeaproape ca bursieră "Rosalynn Carter pentru jurnalism pe probleme de sănătate mintală". Odată intrat pe poarta spitalului, nu te mai poţi numi fiinţă liberă şi, uneori, nici fiinţă socială. Asemenea puşcăriaşilor, trebuie să îţi ascunzi trecutul. Iată o situaţie paradoxală: ca să depăşeşti boala, trebuie să ţi-o accepţi şi să ţi-o asumi, dar ca să poţi fi acceptat de către ceilalţi trebuie să o ascunzi şi să o negi. Sistemul psihiatric românesc este prin excelenţă hiperspitalizat, autist, izolaţionist. Cine are probleme e dus înăuntru şi ţinut departe de lumea dezlănţuită. Tratamentele pun accent pe legumizare, nu pe valorizare sau integrare. În loc să se facă eforturi pentru a găsi în sufletul pierdut fărîma de lumină, acesta e condamnat la amorţire şi întuneric, prin sedare. Demersul meu nu este acela de a-i demoniza pe psihiatri. Sînt, printre ei, profesionişti admirabili, iar unii sînt nişte eroi, înotători contra curentului. Sistemul este vechi şi putred în profunzimea lui, are el însuşi nevoie de recuperare, valorizare, destigmatizare. Primul pas ar fi integrarea reală a domeniului sănătate mintală în sistemul românesc de sănătate publică, finanţarea lui adecvată şi gîndirea unui plan radical de restructurare. Legea sănătăţii mintale, adoptată în 2006, de gura Europei inflamate, după dezvăluirea morţilor suspecte de la spitalul din Poiana Mare, a creat doar un cadru, fără a schimba însă mai nimic. (Cînd spun de "gura Europei", nu e o exagerare: mergeţi pe pagina web a Ministerului Sănătăţii şi nu veţi vedea la secţiunea "sănătate mintală" comunicate şi documente mai noi de 2006!) Iar legea fără finanţare e formă fără conţinut. Sistemul psihiatric va rămîne la fel de hiperspitalizat atît timp cît ambulatoriile şi centrele comunitare de sănătate mintală sînt nefinanţate şi ţinute la stadiul de clădiri semimobilate, cînd ele ar trebui să devină principalele instituţii de sprijin, prevenţie şi diagnosticare. Numai această inversare a raporturilor poate aduce schimbarea de optică şi de abordare a bolilor şi beneficiarilor. Numai cînd aceste instituţii comunitare vor funcţiona "pe bune" putem spera că oamenii se vor duce la psihiatru pentru o tulburare mintală minoră, cu lejeritatea cu care bat la uşa medicului de familie. Este, aşadar, imperioasă o schimbare de sistem, pentru a putea lupta cu discriminarea şi cu stigmatizarea, întrucît, înainte de a fi izolat şi stigmatizat de ceilalţi, te izolează şi te stigmatizează fortăreaţa spitalului. Însă pentru a fi oneşti, trebuie să vorbim şi de răul pe care mass-media îl face în perpetuarea şi adîncirea stigmei, iar pentru asta e de ajuns să răspundem la două întrebări simple. Cît de des aţi citit despre poveşti de succes ale unor persoane cu tulburări psihice? Dar despre "crime comise de schizofrenici", capete tăiate cu satîrul de "nebuni sadea" ori despre fiice minore agresate de taţi "descreieraţi"? Şi totuşi, exemple pozitive există, trebuie doar să le vedem. Am cunoscut un medic şi un profesor diagnosticaţi cu afecţiuni psihice severe: şi-au revenit şi îşi fac meseria admirabil. Fireşte, cheia stă în păstrarea "secretului". În cadrul unui workshop de psihiatrie comunitară ţinut (printr-un proiect Phare) profesioniştilor români din domeniu de către profesorii vienezi Michaela Amering şi Hans Kroon, am vizionat un film cu istorii de viaţă ale unor persoane care au revenit din sălaşurile sufletelor pierdute. Istoriseau deschis şi simplu despre ceea ce li se întîmplase, ca despre o experienţă de viaţă pe care au depăşit-o cu bine. Cînd vom vedea mai mulţi români povestind experienţe similare, vom avea un prim semnal că sistemul românesc de sănătate mintală parcurge drumul spre însănătoşire. Pînă atunci, prizonierilor din fortăreţele psihiatrice din România le rămîne o singură consolare, rostită cu ani în urmă de un medic şi devenită fraza preferată a persoanelor de la Socola: "Adevăraţii

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ucrainenii folosesc camionete pe câmpul de luptă FOTO via X Maks 24 jpeg
Ce mașini folosește armata ucraineană pe front. Cele mai fiabile modele de pickup
Voluntarii ucraineni cutreieră piețele de mașini uzate din Europa pentru a furniza vehicule pentru trupe.
vile cluj foto captura video jpeg
Orașul din România ce s-a schimbat complet în ultimii ani: „Era un fel de Mangalia cu băncuțe tricolore”
Promovat drept unul dintre cele mai dinamice orașe din România, Cluj atrage anual mii de tineri, investitori și turiști. Însă, dincolo de imaginea modernă și promisiunile de dezvoltare, viața de zi cu zi a multor locuitori se degradează treptat. Într-un oraș care se dorește european, mulți cl
drona Global Hawk RQ-4
SUA reiau supravegherea cu drone de mare altitudine în Marea Neagră după 11 luni de absență
La mai bine de unsprezece luni de la ultima misiune cunoscută, Statele Unite au reluat zborurile de supraveghere de mare altitudine în regiunea Mării Negre, semnalând o posibilă recalibrare strategică în raport cu politica agresivă a Federației Ruse în sud-estul Europei.
NICUSOR DAN CONFERINTA 002 POOL INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Reforma în educație promisă de Nicușor Dan, sub lupă: ce lipsește din viziunea noului președinte
La o primă vedere, programul electoral al lui Nicușor Dan dedicat educației pare să răspundă așteptărilor generale prin identificarea problemelor-cheie și angajamente pentru dialog. Cu toate acestea, din perspectiva specialiștilor, textul este ezitant acolo unde ar fi fost nevoie de claritate.
par alb istock jpg
Cojile unei legume banale te scapă de părul alb. Trucul ce te va ajuta să rărești vizitele la salon
Indiferent de cât de mult sport facem și cât de sănătos mâncăm, în cele din urmă tot ne vom confrunta cu apariția părului alb. Iar odată ce acesta și-a făcut apariția, mulți dintre noi vom fi în căutarea unor metode simple și rapide de a scăpa de el!
acord ue uk jpg
Downing Street: Acordul cu UE înseamnă alimente mai ieftine şi o infuzie de 9 miliarde lire în economia britanică
Într-o mişcare cu rezonanţă simbolică şi economică majoră, guvernul britanic a anunţat luni dimineaţă parafarea unui acord complex cu Uniunea Europeană, menit să reducă birocraţia în comerţul agroalimentar şi să revigoreze relaţiile bilaterale îngheţate de ani de zile după Brexit.
razboi ucraina foto reuters jpg
ISW: Kremlinul nu pregătește societatea rusă pentru pace. Moscova mizează pe un război lung
Potrivit unei analize recente publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să încheie un acord de pace sau să oprească ostilitățile din Ucraina.
Radar Ground Master 200 FOTO Thalesgroup com jpeg
Poate deveni apărarea motorul noii economii europene? O miză între securitate și productivitate
Europa se pregătește să pompeze sume fără precedent în apărare – o decizie strategică, dar și un pariu economic.
image png
Care trebuie să fie presiunea anvelopelor în timpul verii. Aveți grijă să nu fie niciodată mai mică
Când temperaturile cresc, crește și riscul de accidente dacă anvelopele nu sunt umflate corect.